Videoconferinţa “Managementul situaţiei de criză pentru industria energetică şi operatorii de infrastructură critică”Videoconferinţa “Managementul situaţiei de criză pentru industria energetică şi operatorii de infrastructură critică”

CURTEA DE CONTURI CRITICĂ MINISTERUL DE FINANŢE:Statul a susţinut băncile prin rostogolirea datoriilor publice

E.D.
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Statul a susţinut băncile prin rostogolirea datoriilor publice

Călin Rechea: "Acest comportament al Finanţelor a fost facilitat de faptul că BNR a redus dobânda"  

Aurelian Dochia: "Probabil vom continua să înregistrăm o majorare a datoriei publice"

"În condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere a economiei, riscul de solvabilitate va creşte", potrivit raportului CC

Practica statului să se împrumute atunci când îi ajung la scadenţă datoriile, fără să folosească banii pentru lucruri concrete, este criticată de Curtea de Conturi, într-un raport asupra managementului datoriei publice în perioada 2012-2014.

Sectorul bancar privat a continuat să deţină integral datoria publică guvernamentală internă în perioada 2012 - 2014, ca şi în anii precedenţi, astfel că se creează un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară, arată Curtea de Conturi. Potrivit acesteia, în calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populaţiei şi ale societăţilor comerciale, băncile deţin o poziţie privilegiată pe piaţă. Curtea de Conturi apreciază că, întrucât acestea trebuie să-şi valorifice resursele, prin plasarea lor în titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur şi plasamente în active fără risc.

Analistul Călin Rechea este de părere că acest comportament al Finanţelor a fost facilitat de faptul că Banca Naţională a României a redus dobânda de politică monetară.

În opinia sa, Ministerul de Finanţe are la dispoziţie o paletă largă de reducere a cheltuielilor, dar şi a taxelor. "Ar trebui să înceapă cu reducerea aparatului bugetar", ne-a mai spus analistul.

Călin Rechea apreciază că autorităţile noastre acţionează în "logica" europeană: "La scadenţă, nu ai de unde să plăteşti datoriile, pentru că nu ţi-ai asigurat câştiguri, şi te împrumuţi din nou, dar pentru că dobânzile sunt în scădere - spre minime istorice în toate statele europene - atragi puţin mai mult decât aveai de plătit şi astfel creşte datoria publică. Dar asta nu are logică, decât dacă vrei să cheltuieşti banii aiurea".

Datoria publică a ţării noastre s-a majorat de la o mărime relativă de 40,4%, din PIB în anul 2012 la 41,9% în anul 2013, pentru ca în anul 2014 să ajungă la 44,1% cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuale. Potrivit documentului, datoria publică, în perioada analizată, a manifestat o tendinţă de creştere continuă, la 31 decembrie 2014 ajungând la o valoare de 295.578,7 milioane lei (65.946,5 milioane euro), faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012, respectiv de 240.842,5 milioane lei (54.382,2 milioane euro).

Raportul Curţii de Conturi mai arată că în perioada auditată datoria publică în euro pe locuitor a înregistrat o creştere semnificativă, astfel încât la 31 decembrie 2014 era de 3.313,9 euro/locuitor faţă de 2.705,6 euro/locuitor la 31 decembrie 2012, ceea ce indică faptul că ritmul de îndatorare al ţării s-a accelerat.

Economistul Aurelian Dochia ne-a declarat că majorarea datoriei publice "nu este o noutate", deoarece încă de când a demarat criza economică, în 2008, ţara noastră s-a înscris pe o tendinţă de creştere. În acea perioadă, deficitul ţării noastre era foarte mare, ceea ce a dus la o necesitate a creşterii datoriei.

Potrivit domniei sale, ritmul de urcare a datoriei s-a diminuat. Astfel, dacă în anii anteriori ritmul de creştere a datoriei de la an la an era şi de 10%, acum se poate observa o scădere a acestuia, de 3%, în 2014 faţă de 2013.

Aurelian Dochia ne-a spus că probabil vom continua să înregistrăm o majorare a datoriei publice pentru că guvernul nu a prevăzut pentru anii următori un excedent bugetar, dar trebuie să ne aşteptăm la o creştere moderată.

Curtea de Conturi precizează că în condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere a economiei, riscul de solvabilitate va creşte, iar acesta constituie "un motiv în plus pentru adoptarea unei conduite proactive, prin continuarea adoptării de către Guvern a măsurilor de consolidare fiscală".

Totodată, potrivit raportului, Banca Naţională a României, prin Direcţia Stabilitate Financiară, subliniază faptul că, "din raţiuni de sustenabilitate în grupul economiilor emergente, precum şi pentru a modera cheltuielile cu dobânzile şi impactul acestora asupra deficitului primar, procesul de consolidare fiscală trebuie să plafoneze nivelul datoriei publice la ponderi de sub 40% din PIB".

Curtea de Conturi precizează că în structura pe destinaţii a datoriei publice interne, cea directă a fost utilizată aproape în totalitate pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice, finanţarea de proiecte având o pondere nesemnificativă de 0,1% din totalul datoriei public guvernamental intern.

Curtea de Conturi apreciază că politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu.

De asemenea, datoria publică guvernamentală externă contractată pentru finanţarea de proiecte "se situează la un nivel îngrijorător de scăzut comparativ cu datoria publică guvernamentală externă contractată pentru susţinerea balanţei de plăţi, consolidarea rezervei valutare, finanţarea de deficit şi refinanţarea datoriei publice", mai susţine Curtea de Conturi. Mai mult, potrivit raportului, în anul 2014 ponderea împrumuturilor externe contractate în scopul finanţării unor proiecte prioritare pentru economia românească în total datorie publică guvernamentală externă a cunoscut cel mai mic nivel, respectiv de 23%.

Economistul Aurelian Dochia consideră că observaţiile Curţii de Conturi sunt în concordanţă cu ceea ce s-a discutat în ultima perioadă, respectiv folosirea unei mari părţi pentru acoperirea cheltuielilor curente, ignorându-se, astfel, partea de investiţii care necesita atenţie.

Curtea de Conturi atrage atenţia că Ministerul Finanţelor Publice nu corelează tragerile din împrumuturile contractate şi subîmprumutate cu alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru realizarea proiectelor, nu monitorizează realizarea fizică a proiectelor de către subîmprumutaţi şi nu corelează alocarea fondurilor (buget de stat şi împrumut) în funcţie de realizarea proiectului.

Instituţia de audit recomandă extinderea bazei de investitori pe piaţa locală a titlurilor de stat, prin accesarea populaţiei şi fondurilor de pensii.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Cind vezi atita mirsavie este greu sa utilizezi un linbaj decent.

    Va sa zica in timp ce caraghiosul si putoarea asta de Ponta, ca sa utilizez un limbaj decent, in manifestari grandioase pe marile stadioane ale tarii, ne asigura de marile victorii ale dezvoltarii noaste economice, obtinute sub nazdravana sa conducere, in timp ce ne asigura ca repara nedreptatile trecutului, daca ne uitam mai bine, vedem ca datoria publica a crescut in doar doi ani de zile cu peste 10 mld de euro. Asta fara a fi realizat nici un proiect major, ci doar cheltuieli cu manifestari grandioase, studii de fezabilitate, ca de trebuie sa fim neaparat fezabili!, sporuri, bonusuri, salarii si pensii nesimtite. 

    Iar cind se gaseste cineva sa-l traga de urechi pentru nazdravaniile facute, cum au facut-o Consiliul Fiscal si Curtea de Conturi, se apuca sa strige ca din gura de sarpe ca structuri comuniste se pun stavila in calea maretelor sale realizari.

    Pai cind ai la indemina o tescherea fermecata, din care poti sa iei bani fara a da seama sa tot guvernezi! 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Daca tot iti spui Pribeagul ,citeste poiezia lui I.PRIBAEGUL.-IN TARA MEA!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ion Pribeagu - În ţara Mea

      În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori, 

      Şi diamante, 

      Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante !… 

      Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării, 

      Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării. 

      În ţara mea sunt tei şi plopi, 

      Şi zarea-i diafană, 

      Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană; 

      Şi-n ţara mea sunt flori de myrt, 

      Principiu sau idee, 

      Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee. 

      Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste 

      Că-n ţara mea sunt trandafiri şi fete 

      Că-n poveste, 

      Idile nasc şi se desfac subt luminiş de lună, 

      În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea 

      Minciună. 

      Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte 

      Multe … 

      Şi pribegesc scrâşniri din dinţi … 

      Dar cine să le-asculte, 

      Când e minciuna pe amvon şi nedreptatea-i lege, 

      Când guvernanţii-s de carton

      Şi nepăsarea Rege ? 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS