Peste jumătate dintre oraşele mici din România şi 15% dintre comune nu aveau, în 2023, numărul minim de locuitori prevăzut de lege pentru categoria administrativă din care fac parte, arată un raport al Curţii de Conturi.
Documentul, elaborat în perioada aprilie-noiembrie 2024, analizează modul de organizare şi funcţionare a comunelor şi oraşelor mici din România, în raport cu populaţia deservită şi cu serviciile publice oferite. Potrivit raportului, 119 oraşe - adică 55% din totalul de 216 - nu îndeplineau pragul demografic minim de 10.000 de locuitori, iar 432 de comune (15% din total) nu atingeau limita legală de 1.500 de locuitori.
Curtea de Conturi atrage atenţia asupra faptului că „criteriile demografice pentru clasificarea localităţilor în oraşe şi comune nu mai corespund dinamicii actuale”, iar cadrul legislativ actual „nu oferă instrumentele necesare pentru reorganizarea eficientă a administraţiei locale”.
Raportul semnalează şi probleme legate de sustenabilitatea financiară a localităţilor mici. În 2023, doar 27% dintre comune şi 34% dintre oraşele mici s-au finanţat din venituri proprii în proporţie de peste 50%. În acelaşi an, doar 31% dintre comune şi-au acoperit cheltuielile de personal din venituri proprii, în scădere faţă de 52% în 2022.
Auditorii mai arată că dependenţa de finanţarea de la bugetul de stat şi dificultăţile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore pentru administraţiile locale. În plus, creşterea costurilor cu personalul şi lipsa specialiştilor limitează capacitatea de dezvoltare a acestor UAT-uri.
Curtea de Conturi notează că diferenţele salariale dintre oraşe şi comune, generate de actualul sistem de stabilire a indemnizaţiilor aleşilor locali, pot duce la discrepanţe semnificative: „Cheltuielile de personal aferente comunelor sunt semnificativ mai mici faţă de cele ale oraşelor care deservesc un număr similar de locuitori, însă serviciile publice oferite nu sunt întotdeauna la acelaşi nivel.”
De asemenea, raportul menţionează creşterea costurilor asociate asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, care au avansat cu 38% între 2021 şi 2023, punând presiune suplimentară pe bugetele locale.
Concluziile raportului subliniază necesitatea unei reforme legislative şi administrative pentru reorganizarea teritorială şi consolidarea autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale:
„Pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale este esenţială iniţierea unui proces de analiză sistemică şi de reformă legislativă. Aceste demersuri pot conduce la întărirea cadrului instituţional şi la o mai bună corelare între nevoile comunităţilor, resursele disponibile şi serviciile oferite”, arată Curtea de Conturi.
 English
English



























 Euro
Euro Dolar SUA
Dolar SUA Franc elveţian
Franc elveţian Liră sterlină
Liră sterlină Gram de aur
Gram de aur
























1. Primării plătite de noi.
(mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2025, 14:59)
Nu sunt în stare să-și plătească nici salariile.
E vremuri, la comune mari, cu populație, copii, erau 3-4 angajați, cu primar cu tot.
1.1. si ce sa faca sa reduca salariile (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2025, 16:38)
primarilor si a personalului parazitar din primarii ? 55 % din orase nu îndeplineau pragul demografic minim de 10.000 de locuitor, iar 432 de comune (15% din total) nu atingeau limita legală de 1.500 de locuitori. in 5-6 ani raman doar localitatile cu o populatie de peste 40-50.000 restul de desfiinteaza raman doar primarii si personalul angajat protectie sociala, tinerii pleaca ca din pusca iar batrinii se duc .