Datoriile gospodăriilor din SUA au atins un nou record, de peste 14 trilioane de dolari

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /


Călin Rechea

După 22 de trimestre consecutive de creştere, datoriile gospodăriilor americane au atins un nou record în T4 2019, de 14,15 trilioane de dolari, conform ultimului raport de la Federal Reserve Bank of New York (FRBNY).

Cea mai importantă contribuţie la creşterea trimestrială de 193 de miliarde de dolari a avut-o creditul ipotecar, al cărui sold a crescut cu 120 de miliarde, până la 9,56 trilioane de dolari.

Noul record este cu 1,5 trilioane mai mare decât vârful anterior, de 12,68 trilioane de dolari, din T3 2008, şi cu 26,8% mai mare decât minimul post-criză, înregistrat în T2 2013 (vezi graficul 1)

În afara creditului ipotecar, cea mai mare creştere trimestrială s-a înregistrat la nivelul creditului acordat pe carduri, de 46 de miliarde, până la recordul de 927 de miliarde de dolari, în timp ce creditul auto a înregistrat de asemenea un nou record, de 1,331 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri trimestriale de 10 miliarde.

Avansul puternic al creditului acordat gospodăriilor din SUA a fost determinat, în mare parte, de o nouă relaxare a condiţiilor de creditare şi a fost însoţit de o creştere semnificativă a întârzierilor de plată.

Rata totală a restanţelor a scăzut cu 5 puncte de bază faţă de trimestrul anterior, până la 4,73%, ceea ce corespunde unui sold al restanţelor de 669,1 miliarde de dolari. Rata restanţelor de peste 90 de zile a urcat până la 3,14%, de la 3,04% în trimestrul precedent, fiind echivalentă cu 444,2 miliarde de dolari.

Un nou record s-a înregistrat şi pentru valoarea restanţelor de peste 90 de zile de la nivelul creditului auto, de 65,8 miliarde de dolari, după o creştere cu 3,82 miliarde faţă de trimestrul anterior (vezi graficul 2).

Rata restanţelor de peste 90 de zile de la nivelul creditului auto a crescut până la 4,94% în T4 2019, de la 4,71% în trimestrul anterior şi 4,47% în T4 2018.

După o scădere în prima jumătate a anului trecut, valoarea restanţelor pentru creditele de studii şi-a reluat tendinţa de creştere şi a ajuns la un nou record în T4 2019, de 166,78 miliarde de dolari, pe fondul unei creşteri trimestriale de 3,5 miliarde, în condiţiile în care soldul total al creditului de studii a crescut cu 10 miliarde de dolari faţă de trimestrul precedent şi cu 51 de miliarde faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la un nou record, de 1,51 trilioane de dolari.

Rata restanţelor pentru creditul de studii a crescut până la 11,06% în T4 2019, de la 10,9% în trimestrul precedent, însă aceasta nu reflectă adevărata dimensiune a dificultăţilor de rambursare a creditelor de studii, conform raportului de la FRBNY, unde se arată că "rata publicată a restanţelor subestimează adevărata rată a restanţelor, deoarece jumătate dintre creditele de studii se află în perioada de graţie sau beneficiază de amânarea plăţilor".

În aceste condiţii, "rata de neperformanţă a creditelor pentru studii este de circa două ori mai mare decât cea publicată", iar valoarea nominală a creditelor de studii cu restanţe de cel puţin 90 de zile ar putea depăşi 333 de miliarde de dolari.

Rata restanţelor mai mari de 90 de zile pentru creditul ipotecar a urcat până la 1,07%, de la 0,97% în T3 2019, fiind corespunzătoare unui sold de circa 102,3 miliarde de dolari.

Creşterea puternică a creditului acordat pe carduri a fost însoţită şi de o creştere semnificativă a ratei restanţelor de peste 90 de zile, care a ajuns până la 8,36% în T4 2019, cel mai ridicat nivel din T2 2015, echivalentul a 77,5 miliarde de dolari.

Pe baza datelor de la FRBNY, analistul Wolf Richter scrie că situaţia este deosebit de îngrijorătoare în ceea ce priveşte creditul auto. Rata restanţelor de peste 90 de zile, de 4,94%, este mai mare decât valori înregistrate în perioada Marii Recesiuni, când marii producători auto americani apelau la programe de bailout, iar rata şomajului de apropia de 10%.

Acum, însă, rata şomajului oscilează în jurul minimului din ultimii 50 de ani. În opinia lui Richter, cea mai plauzibilă explicaţie o constituie numărul mare ale creditelor auto subprime, ca urmare a promovării agresive a acestora. Valoarea lor cumulată a ajuns la circa 22% din soldul total al creditului auto, de 1,33 de trilioane. Valoarea restanţelor de peste 90 de zile pentru creditele auto subprime a ajuns la 68 de miliarde de dolari, respectiv 23% din totalul creditelor auto subprime.

Mai mult, aceste credite auto subprime sunt adesea securitizate sub forma titlurilor ABS (Asset-Backed Securities) şi ajung în portofoliile investitorilor instituţionali, inclusiv fonduri de pensii, după cum mai scrie Wolf Richter.

Oare cât de mare trebuie să fie minunea care să prevină prăbuşirea acestei noi bule a creditării din Statele Unite?

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. SUA reprezinta pentru mine cel mai mare paradox. E tara cu cea mai puternica economie (inca), cea mai dezvoltata tara dpdv stiintific si technologic. Domina lumea dpdv cultural (Hollywood, Internet, FB, Netflix, MTV in trecut), e cea mai mare putere militara, dar:

    - In teorie e cea mai libera tara. In acelasi timp o parte sunt datori vanduti bancilor, ceea ce le limiteaza considerabil libertatea. Are cei mai multi puscariasi pe cap de locuitor: 655 la 100.000 locuitori (alte tari: Romania 111, Germania 75, Franta 104, Rusia 316, China 118) 

    - E cea mai bogata tara dar peste 40 de milioane de cetateni (12,23% din populatie) beneficiaza de Food Stamp Program. Peste 12 milioane de angajati (intre 25 si 64 ani) fac parte din categoria working poor, care desi au unul sau mai multe joburi de abia isi acopera cheltuielile 

    - Are de departe cel mai mare buget militar, dar nu-si permite sisteme de educatie si servicii medicale gratuite sau accesibile tuturor.

    etc.  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    chill ! datoriile SUA vor incepe sa se vada in evolutia USD abia din semestrul 2/2021 si mai ales din sem.1/2022 incolo pentru aproximativ o decada.... si se vor vedea, tata! .... de la un nivel subparitar eur/usd (tinte de suport variabile si posibile : 0.82, 0.887, 0.9245, 0.9887 eur/usd) tintele la finalul decadei vor fi in aria 2.24 - 2.60 eur/usd (asumand ca mai e euro atunci si nu vorbim de DEM/USD - marca germana/dolar american ! )

    datoriile vor conta din 2021/2022 incolo pentru aproximativ 8-10 ani .... cam o decada de depreciere de neam prost al dolarului ...dar doar din 2022 ! Pana atunci avem USD pe post de Lion King! :))))  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS