Debit istoric pe canalul de irigaţii Buzău

Ana Felea
Miscellanea / 14 iulie 2022

Debit istoric pe canalul de irigaţii Buzău

Buzăul are un singur canal de irigaţii funcţional, respectiv Canalul Buzău Vest, care în aceste zile este solicitat la capacitate maximă. Potrivit directorului ANIF Buzău,Claudiu Carpen, debitul apei pe canalul de irigaţii a ajuns la cel mai mare nivel înregistrat în ultimii 10-15 ani.

"Solicitările de apă sunt foarte mari. Este pentru prima dată în ultimii 10 - 15 ani când ne-am lovit de asemenea solicitări. Putem spune că la ora actuală chiar avem pe canalul Buzău Vest un debit istoric, deci avem undeva la peste 200.000 metri cubi în 24 de ore. Deci cererea de apă este foarte mare, fantastică. Şi avem asigurate totuşi, pe o lungime de 50 de km, canalele sunt pline cu apă de irigaţii. Vă putem spune că acest debit istoric înseamnă o dublare aproape a debitului din ultimii ani. Dacă noi mergem cu 100.000 metri cubi - 120.000 metri cubi în 24 de ore, am ajuns la ora actuală să depăşim peste 200.000 metri cubi în 24 de ore, deci practic s-a dublat cantitatea de apă solicitată la irigaţii. Deci, la ora actuală, pe raza judeţului Buzău canalul Buzău Vest, fiind un canal de-a lat are o lungime de 40 km, dar la ora actuală avem contracte şi comenzi cu apă pentru irigaţii ajungem în judeţul Prahova, exact undeva în comuna Fulga, deci peste 50 - 55 km de canal, canale umplute cu apă pentru pentru irigaţii. La ora actuală se irigă cultura de porumb, floarea-soarelui, legume. Aici sunt cerinţele foarte mari", a declarat Claudiu Carpen, director ANIF Buzău.

În acelaşi timp, Claudiu Carpen, directorul ANIF Buzău, dă noi speranţe fermierilor că, în câţiva ani, suprafaţa irigabilă din judeţul Buzău ar putea creşte cu încă 10.000 de hectare. Este vorba despre realizarea unor noi sisteme de irigaţii, investiţii prevăzute iniţial prin PNRR şi refuzate la Bruxelles, şi pentru care acum se încearcă o finanţare naţională.

"În ultimele zile am fost în teritoriu şi am vorbit cu fermierii. Datorită acestei secete accentuate, absolut toţi fermierii ne roagă, dacă putem mări capacitatea de irigare, dacă putem înfiinţa noi sisteme de irigaţii. Motiv pentru care pot să vă spun că acum 4 - 5 zile deja am trimis documentele la Ministerul Agriculturii, e vorba despre înfiinţarea acelor trei noi sisteme de irigaţie pe raza comunelor Mihăileşti, Amara şi Glodeanu Sărat. Aceste trei noi sisteme de irigaţii au fost prinse prin PNLR, dar după cum bine ştiţi, nu a fost aprobat şi atunci încercăm cu bani de la bugetul statului să înfiinţăm aceste trei noi sisteme de iritaţie. Asta înseamnă câteva milioane bune de lei, prin înfiinţarea acestor trei noi sisteme de irigaţii practic vom mai câştiga o suprafaţă irigabilă de peste 10.000 hectare. Apa este preluată tot din canalul Buzău Vest, care distanţă este undeva între 25 şi 30 km", a explicat directorul ANIF Buzău

Până în prezent, suprafaţa de culturi agricole calamitată, potrivit înştiinţătirlor depuse de agricultori la Direcţia Agricolă, depăşeşte 47.000 de hectare dintr -un total de 60.000 de hectare. Cea mai afectată comună este Vâlcelele. Aici, agricultorii, vizitaţi duminică seara de ministrul Agriculturii, Petre Daea, au trecut la lucrările de toamnă. Mai exact, au scos tractoarele în câmp şi toacă porumbul uscat de secetă astfel încât să-şi poată pregăti terenurile pentru însămânţările din septembrie.

"În urma înştiinţărilor trimise de fermieri, s-au întrunit comisiile de constatare şi au venit pe teren şi au stabilit că porumbul nu se mai face, este uscat, este compromis 100% şi ne-au semnat procesele verbale şi în urma acestor documente au putut intra să tocăm plantele. Practic să pregătim terenul pentru un nou an agricol. Tot sperăm să plouă poate putem să intrăm cu plugurile , să arăm, să însămânţăm rapiţă şi grâu. Şi sperăm la mai bine că anul acesta este dezastruos", a spus primarul comunei Vâlcelele, Liviu Bărăgan.

Fermierii din comuna Vâlcelele au raportat o suprafaţă de 6000 de hectare de culturi distruse de secetă. În zonă nu a mai plouat de aproape zece luni, iar deficitul de apă din sol este foarte mare, nu se mai găseşte apă nici la o adâncime de doi metri, pe terenurile pe care în urmă cu un an s-au obţinut producţii şi de 9 tone la hectarul de grâu.

Cei mai afectaţi sunt micii fermieri care anul acesta au pierderi mari şi au rămas fără bani pentru a-şi putea înfiinţa culturile din toamnă. Unii spun că sunt în imposibilitatea de a continua munca pământului.

"Rămânem cu datorii după anul acesta. Am luat sămânţa pentru înfiinţarea culturilor pe bilete la ordin. De exemplu, pentru un hectar de porumb am cheltuit peste 5000 de lei la hectar. Am pierdut tot. Am cheltuit pentru înfiinţarea culturilor, în total, aproape 100.000 de lei, bani pe care nu am cum să-i mai recuperez. Sperăm să fim ajutaţi astfel nu ştim ce vom face. Renunţăm la agricultură", a spus Nicu Cernat, fermier din comuna Vâlcelele.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro