Dezbaterea privind criptomonedele emise de băncile centrale îşi face loc la BNR

CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 25 noiembrie

Dezbaterea privind criptomonedele emise de băncile centrale îşi face loc la BNR

Modul în care cerberul pieţei bancare autohtone se poziţionează faţă de posibilitatea introducerii monedelor digitale emise de băncile centrale este interesant din perspectiva sprijinului pe care o astfel de mutare l-ar putea primi în viitor.

Articolul la care ne referim - "Moneda digitală de bancă centrală (CBDC): între distopie şi realitate" - apare sub semnătura lui Cristian Bichi, consilierul Guvernatorului, şi este găzduit pe site-ul opiniibnr.ro.

Articolul începe cuminte, ca povestind nepoţilor, despre geneza banilor şi părinţii lor. După ce enumeră rolul BNR, Bichi expediază apoi repede rolul băncilor comerciale în crearea de monedă din activitatea de creditare, un detaliu care le scapă încă multora şi azi. "Băncile comerciale, sub controlul băncii centrale, emit monedă sub formă de depozite ale clienţilor lor în baza cărora oferă servicii de plată. Cel mai adesea, această monedă este creată atunci când băncile acordă împrumuturi clienţilor lor ("creditele fac depozitele")".

Apoi se trece la rolul CBDC emişi de banca centrală. Fie ca plăţi de valoare mică la îndemână publicului (retail CBDC-rCBDC, versiunea digitală a bancnotelor) sau ca plăţi de valoare mare, disponibili pentru un număr mic de participanţi, din rândul instituţiilor financiare (n.r. aici ne dăm seama câte posibilităţi de umplere a golurilor din bănci ar exista dacă mai apare o criză comparabilă cu cea din 2008-2009).

Apoi discuţia se mută pe terenul suveranităţii. Va echivala cu o lipsă de suveranitate emiterea CDBC? Bichi este de părere că, dimpotrivă, emiterea unor monede digitale naţionale duce la creşterea suveranităţii şi, în plus, publicului i se limitează în acest fel utilizarea altor monede digitale din ţările vecine sau din alte zone.

Demn de remarcat pasajul următor: "Un motiv care a determinat băncile centrale din numeroase ţări ale lumii să studieze problema posibilei introduceri a CBCD, ca obiectiv de politică publică, este acela de a da un răspuns la fenomenul de proliferare necontrolată a criptoactivelor (în special stablecoins), de natură a eroda utilizarea monedelor naţionale în tranzacţiile economice, cu efecte negative asupra conducerii politicii monetare şi a asigurării stabilităţîi financiare în aceste jurisdicţii".

Introducerea monedelor digitale este deci efectul proliferării criptoactivelor în încercarea de combatere a acestora. Nu era însă mai simplu cu activităţi de reglementare decât cu emiterea unor monede alternative de către state? Parcă ne întrebăm dacă criptoactivele sunt cauza sau pretextul, pentru că discuţiile din jurul CBDC presupun implicaţii ample, unele mergând până la dezbaterile privind libertatea individului în societăţile hipertehnologizate.

Termenul de implementare a unei monede digitale la nivel european este însă destul de îndepărtat, crede Cristian Bichi, în niciun caz 2023: "Invocarea acestui an are posibil legătură cu proiectul BCE privind euro digital, aflat în fază de investigare până în octombrie 2023, fază în care sunt studiate aspecte privind proiectarea şi distribuţia monedei în cauză. Aceasta nu înseamnă însă că ţările din zona euro vor dispune de un euro digital în anul 2023 şi nici că trecerea la noua CBDC este ceva sigur. La finalul fazei de investigaţie, Consiliul Guvernatorilor BCE urmează să decidă dacă proiectul merită să continue".

Conslierul Guvernatorului încearcă mai departe să liniştească publicul, niciunul din aspectele negative legate de CBDC nu se va materializa.

Vor dispărea băncile şi în locul lor va apărea statul ca unic creditor şi distribuitor de monede virtuale?

"Direct CBDC" are foarte multe dezavantaje, mergând de la necesitatea unei infrastructuri tehnice substanţiale pentru banca centrală şi probleme legate de confidenţialitatea sau securitatea datelor (pe care băncile centrale doresc a le evita), până la marginalizarea implicării sectorului privat. Prin urmare, în practică, pe baza unui larg consens, băncile centrale sunt interesate de arhitecturi «CBCD hibride» (pe două nivele), care presupun păstrarea rolului curent al băncilor că intermediari financiari".

Există riscul ca monedele digitale să aibă o durată de viaţă limitată, pentru a obliga oamenii să le cheltuiască în modul dorit de Guverne, cine economiseşte riscând să se trezească fără bani?

"Nu are logică ca euro digital să aibă valabilitate temporară, când o astfel de monedă apare că o obligaţie a băncii centrale faţă de clienţii săi şi reprezintă ancora de stabilitate a întregului sistem monetar hibrid format din bani privaţi şi bani publici. Valabilitatea temporară ar însemna că euro digital nu va îndeplini cel puţin una din funcţiile banilor, şi anume cea de mijloc de păstrare a valorii".

Înlocuirea cash-ului şi dreptul la viaţă privată (doar posesorii de monede digitale ar putea să facă achiziţii, iar tranzacţiile lor pot fi urmărite mult mai uşor când moneda se digitalizează 100%)?

Aici răspunsurile consilierului Bichi sunt mai lungi dar în esenţă se rezumă la "cum să facem aşa ceva, nu e frumos, băncile centrale nu sunt interesate de tranzacţiile clienţilor, lumea vrea viaţă privată şi nu ar acceptă o limitare a sa, etc" (dar statele? că tot vorbim de modelul chinezesc şi de creditul social de acolo, n.n?).

Concluzia consilierului BNR? Pe scurt, se exagerează mult cu pericolele, totul va fi bine în final ar fi mesajul. "Este total incorect a discuta despre un model specific de CBDC (euro digital) cu prezentarea unor atribute şi riscuri pe care acesta nu le are. Mai mult, o astfel de abordare, ce pare a se adresa emoţiilor şi nu raţionalului, nu este decât de natură a spori confuzia publicului ţintă în legătură cu un subiect foarte tehnic şi de a genera spaime neîntemeiate acestuia".

Concluzia noastră este că toate vorbele şi principiile frumoase pot păli în faţa unor situaţii excepţionale, când impunerea unor măsuri impopulare, care vizează drepturile şi libertăţile, devine justificabilă. Să ne amintim ce s-a întâmplat în pandemie? Vă imaginaţi înainte de 2019 că ne-ar putea obliga Guvernul să stăm în casă şi să ne vaccinăm ca să mergem la job?

În faţa unei crize financiare majore, cu falimente bancare, poate am fi bucuroşi că statul s-a gândit să ne ramburseze o parte din sumele pe care riscăm să le pierdem din cauza renunţării la plafonul de garantare, fie şi sub forma unor bani digitali emişi de băncile centrale.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Romanii vor respinge CBDC RON.

    E o prostie ce vrea BNR doar de dragul de aliniere prosteasca cu tendinta din alte parti de inrobire a populatiei prin eliminarea graduala a cash-ului si inlocuirea sa cu " zabala " monetara numita CBDC.  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

05 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9207
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6726
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9903
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7178
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.7555

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro