Diferenţele dintre săracii şi bogaţii lumii - tot mai mari

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Triumful bogăţiei, pictură de Hans Holbein cel Tânăr (1497/1498-1543) în maro, cu tonuri de gri şi reflexe albe, expusă la Luvru, Paris.

Triumful bogăţiei, pictură de Hans Holbein cel Tânăr (1497/1498-1543) în maro, cu tonuri de gri şi reflexe albe, expusă la Luvru, Paris.

Analiză Capgemini: Averea celor mai mari bogătaşi ai lumii a crescut anul trecut după ce în 2018 scăzuse pentru prima dată în şapte ani

Diferenţele de avuţie la nivelul populaţiilor au existat întotdeauna. Anul acesta însă, odată cu deconectarea totală a pieţelor bursiere de economia reală, diferenţele dintre cei bogaţi şi cei mai săraci au ieşit în evidenţă - cel mai mult în Statele Unite, ţară cu cei mai mulţi aşa-numiţi high-net-worth individuals (HNWI), grupul de persoane care deţine averile cele mai ridicate de pe glob.

Masa de HNWI - cei care deţin valori investibile de 1 milion de dolari sau mai mult -, pe glob, stă mai nou undeva la 46,8 milioane de cetăţeni (+1,1 milioane în 2019, din care 675.000 sunt americani), potrivit ultimului raport, pe 2019, al Capgemini. Potrivit documentului, aceşti HNWI sunt răspândiţi pe toate continentele, dar cu precădere în SUA (circa 18,61 milioane de HNWI în 2019) şi Europa, cu o dinamică în creştere în restul lumii - Asia, Africa, America Latină şi Orientul Mijlociu.

Ultra-HNWI, cei care deţin peste 50 de milioane de dolari în valori investibile excluzând reşedinţa primară, colecţiile (n.r - de exemplu colecţiile de timbre, artă, etc.), consumabilele şi bunurile de folosinţă îndelungată, numără în jur de până la 200.000 de persoane.

Pe regiuni, averea combinată a celor sub 200.000 de indivizi (mai exact 168.030 de persoane), ce reprezintă aproximativ 0.003% din populaţia planetei, se împarte astfel: SUA avea, la finele lui 2019, cei mai mulţi, mai precis 80.510 de UHNWI (48% din toţi UHNWI de pe glob, creştere de la 70.540 în 2018), din care 4.830 de UHNWI aveau averi de peste 500 de milioane de dolari. China era pe locul al doilea, cu 18.130 de la 16.510 în 2018. Urmează Germania (6.800), UK (4.640), India (4.460), Franţa (3.700), Canada (3.530), Japonia (3.350), Rusia (3.120) şi Hong Kong (3.100). Europa are, la nivel continental, 33.550 de UHNWI.

De menţionat că HNWI nu ia în considerare valoarea fabricilor, a magazinelor, a vapoarelor şi avioanelor implicate în servicii ori producţie. Practic, HNWI exclude valoarea afacerilor.

Aceşti HNWI controlează, deci, o parte consistentă din resursele economice ale planetei.

Ziarul BURSA a mai scris în trecut despre modul în care criza financiară globală a schimbat comportamentul celor mai bogaţi oameni ai planetei. În raportul aferent anului 2010, experţii în HNWI (adică "indivizi cu valoare netă ridicată") au tras concluzia că "bogaţii sunt mai conştienţi de consumul ostentativ".

De menţionat că averea cumulată a continentului nord-american a crescut în 2019 cu 4,1 trilioane, din care 3,9 trilioane au fost generate în Statele Unite, în timp ce banii de cheltuială ai HNWI de pe continentul european au sporit cu 3 trilioane. Pentru ţările din Asia-Pacific, excluzând China şi India, valoarea lichidităţilor HNWI a crescut cu 825 de miliarde de dolari.

La finele lui 2019, averea mondială se ridica la 360,6 trilioane de dolari. Această avere a atins 351,3 trilioane la finele lui 2017, dar a scăzut în 2018, pentru prima dată în precedenţii şapte ani, la 345,4 trilioane din cauza conflictelor comerciale internaţionale, incertitudinii generate de Brexit şi pierderile de pe pieţele bursiere, înainte de reveni pe plus la peste 360 trilioane în ciuda încetinirii economiei mondiale, războaielor comerciale internaţionale şi tensiunilor geopolitice.

Cel mai bun exemplu de UHNWI este Jeff Bezos, fondatorul Amazon şi cel mai bogat om de pe planetă, care a ajuns recent la o avere de peste 200 de miliarde de dolari, mult peste valoarea tuturor produselor şi serviciilor pe care le produc individual ţări întregi - comparativ, PIB-ul României în dolari a fost la finalul lui 2019 de 243,7 miliarde. Creşterea averii lui Bezos a venit pe fondul unui mega-raliu de 102% înregistrat de acţiunile Amazon între minimul panicii Covid (12 martie) şi închiderea din 27 august a bursei de la New York. Deţinerea sa în compania pe care a fondat-o reprezintă 90% din averea lui Bezos.

La coada piramidei, jumătate din toţi adulţii planetei (bottom 50%) deţin sub 1% din averea globală, în timp ce cei mai bogaţi 10% oameni ai planetei deţin 82% din avuţia mondială. Primii 1% deţin aproape jumătate (45%) din toate activele lumii.

Detaliat, o piramidă din raportul Capgemini arată următoarea statistică: HNWI, adică cei 47 de milioane de oameni (0,9% din populaţia planetei), deţin 158,3 trilioane de dolari (43,9% din avuţia mondială); 499 de milioane de oameni (cu averi între 100.000 şi 1.000.000 de dolari) deţin 140,2 trilioane de dolari (38,9% din avuţia mondială), iar la coadă, 2,88 miliarde de oameni (cu averi sub 10.000 de dolari) deţin 6,3 trilioane de dolari (1,8% din avuţia mondială).

A doua piramidă ataşată arată altă statistica în rândul HNWI: 168.030 de oameni sunt Ultra high net cu averi de peste 50 de milioane de dolari, 1,83 milioane HNWI au averi între 10 şi 50 de milioane de dolari, 3,68 milioane de oameni au averi între 5 şi 10 milioane de dolari, iar 41,1 milioane de oameni au între 1 şi 5 milioane de dolari.

De asemenea, Capgemini mai estimează că până în 2024, averea globală va creşte cu 27% ajungând la 459 de trilioane de dolari, numărul HNWI urcând atunci la circa 63 de milioane, iar numărul Ultra-HNWI la 234.000.

Acum, în timp ce inegalitatea dintre ţări s-a redus pe fondul globalizării şi mutării către ţările emergente a unor factori de producţie din Vest, este clar că inegalitatea (în Vest deci mai ales) dintre cei de jos şi cei de sus a devenit şi mai mare din cauza dispariţiei locurilor de muncă cât de cât bine plătite din industrie, financializării economiei şi creşterii valorii activelor financiare ca răspuns la programele de relaxare cantitativă şi dobânzile artificial scăzute care au denaturat funcţionarea pieţelor.

Pandemia a reuşit însă să scoată în evidenţă diferenţele dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci. Dacă pentru cetăţenii europeni cei mai de jos mai există o plasă de siguranţă (deşi oricum inegalitatea între cei mai bogaţi şi cei mulţi este la cote istorice), pentru milioanele de americani rămaşi fără locuri de muncă singurele lucruri care pare că sporesc zilele acestea sunt durerea şi nesiguranţa - asta şi din cauza expirării ajutoarelor suplimentare de şomaj în valoare de 600 de dolari acordate de administraţia SUA.

Relatările din presa americană despre aceste divergenţe tot mai accentuate sunt numeroase, însă în evidenţă iese o scriere recentă în New York Times a economistului Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2008. După cum scrie Krugman, cei de pe Wall Street (wall-street types eng.), "cărora le plac jocurile lor de litere", vorbesc despre o "recuperare în formă de K": creşterea valorii acţiunilor şi a avuţiei individuale a celor mai bogaţi, iar în acelaşi timp scăderea veniturilor şi adâncirea durerii în rândul celor de jos.

Elocvent este un sondaj relevant pentru luna iulie publicat recent în Wall Street Journal: 20% dintre americanii cu copii spun că nu îşi permit să le cumpere suficientă mâncare într-o săptămână, în timp ce 12,1% din cetăţenii americani cu vârstă de peste 18 ani spun că nu-şi permit suficientă mâncare pentru propriul trai săptămânal.

Krugman punctează că economia reală din Statele Unite, spre deosebire de economia financiară, încă este într-o stare "groaznică", cu mare parte din locurile de muncă rămase pierdute concentrate în rândul populaţiei plătită cu sub 27.000 de dolari/an.

Raliul din pieţele bursiere americane - S&P 500 a înregistrat săptămâna trecută cinci noi maxime istorice, cu o recuperare de peste 55% din minimele Covid - a fost condus în mare parte de acţiunile big tech, companii care sunt aşteptate să rămână profitabile pe următorii ani indiferent de ce se întâmplă cu economia americană în următoarele trimestre. Pentru investitorii americani, după cum scrie Krugman, "economia deprimată abia dacă contează".

Date de la St. Louis Federal Reserve: Peste 87% din toate acţiunile tranzacţionate la bursele americane sunt deţinute de doar 10% din populaţie

Din păcate, veniturile din câştiguri de capital reprezintă pentru americanii de rând (în general pentru cetăţenii de rând din majoritatea ţărilor) o porţiune foarte mică din venitul lunar. De altfel, deţinerea de acţiuni ale companiilor listate din Statele Unite este puternic concentrată în rândurile unui număr foarte mic din populaţie, după cum arată datele ramurii din St. Louis a Federal Reserve (Fed).

Potrivit datelor Fed, cei mai bogaţi 10% dintre americani au ajuns să deţină la finele primului trimestru 87% din toate acţiunile listate la bursele americane şi din toate unităţile fondurilor mutuale de pe piaţa americană.

Ponderea deţinută de acest grup din masa totală de acţiuni listate şi fonduri mutuale a crescut în ultimul deceniu de la 82,4% în 2009 şi de la 79% acum trei decenii, în timp ce procentajul populaţiei totale a Statelor Unite ce deţine acţiuni la companii listate a scăzut dramatic, potrivit unui sondaj realizat în aprilie de Gallup, la 55% la finele trimestrului întâi - un minim istoric de participare - de la un maxim de 67% în 2002.

Totodată, cei mai bogaţi 1% dintre americani deţineau la finele primului trimestru 51,8% din toate acţiunile tranzacţionate la bursele americane, avuţie echivalentă cu 11,33 trilioane de dolari, în timp ce pătura de jos a populaţiei (bottom 50%) deţinea doar 0,7% din totalul acţiunilor de la bursele americane, adică o avuţie de 0,16 trilioane de dolari. Maximul pentru această din urmă categorie din populaţie a fost atins în 1991 - 1,6% din totalul acţiunilor şi fondurilor mutuale din Statele Unite.

Neinspiraţi, mulţi americani de rând şi-au lichidat deţinerile la bursă din cauza prăbuşirii pieţei în criza financiară globală din 2008-2009 şi a volatilităţii implicite investiţiilor în piaţa de capital, în timp ce cei bogaţi au rămas investiţi, comentează datele Yosef Bonaparte, profesor de finanţe la Universitatea din Colorado, citat de WSJ.

Totodată, multe familii din clasa de mijloc nu au beneficiat de pe urma ultimei pieţe bull, cea mai lungă din istorie, pentru că avuţia lor este reprezentată mai degrabă de casele lor. În contextul în care majoritatea caselor sunt cumpărate cu credite, banii rămaşi pentru investiţii în piaţa de capital sunt destul de puţini, spune şi Edward Wolff, profesor de economie la Universitatea din New York.

De menţionat, de asemenea, că salariile majorităţii americanilor au stagnat în mare parte în ultimii 40 de ani (salariul minim de exemplu nu a mai crescut din iulie 2009), în timp ce faţă de bottom-ul de 666 puncte al S&P din martie 2009, indicele de referinţă şi-a multiplicat de peste de 4 ori valoarea, evoluţii ce au dus la accentuarea inegalităţii până la niveluri record.

În prezent, S&P 500 consemnează un raliu de peste 55% din minimele lunii martie, ceea ce a dus valoarea deţinerilor de acţiuni şi fonduri mutuale ale celor mai bogaţi 1% dintre americani la o valoare de peste 14 trilioane de dolari. Ca menţiune, valoarea PIB a Statelor Unite a fost la finele lui 2019 de 21,43 trilioane de dolari.

Politicile monetare acomodative implementate de Federal Reserve au contribuit, de altfel, la concentrarea şi mai mare a avuţiei şi la creşterea inegalităţii, iar în ciuda eforturilor de a lărgi deţinerea clasei de mijloc, inclusiv prin planurile de pensie privată 401k (oferite de angajatori), sumele investite de clasa de mijloc sunt destul de mici.

"Clasa de mijloc a fost, practic, lăsată în afara creşterii pieţei de acţiuni. Cei bogaţi s-au desprins cu totul de restul societăţii. Au devenit o enclavă pentru ei înşişi", mai spune Wolff, profesorul de la New York University.

Estimare Capgemini: În primele 4 luni, avuţia mondială a scăzut cu 6-8 procente

Pe fondul vânzărilor globale din pieţele de acţiuni din februarie-martie, raportul World Wealth pe 2019 al CapGemini estimează că în primele patru luni ale lui 2020 avuţia mondială a scăzut cu între 6 şi 8 procente. Vânzările globale din pieţele de acţiuni din februarie-martie ar fi ras peste 18 trilioane de dolari din pieţele globale, însă este posibil, având în vedere revenirea mai mult decât completă a pieţelor financiare, ca averea mondială să revină pe tendinţa de creştere după scăderea adusă de pandemie.

Autorii mai arată că acţiunile au devenit la începutul anului cea mai importantă clasă de active pentru HNWI, reprezentând în medie 30% din portofoliul financiar al acestora, în timp cash-ul se poziţionează pe locul al doilea, cu aproximativ 25%, asta probabil în condiţiile în care aceste persoane nu au unde să se ducă cu banii.

Raportul evidenţiază că HNWI sunt interesaţi, mai nou, de "investiţii sustenabile" ce poartă "responsabilitate socială", că examinează atent şi constant comisioanele care le sunt percepute şi că doresc (în special cei mai tineri dintre HNWI) hyper-personalizarea serviciilor pe care le primesc - interpretarea profilului de risc prin "analiza sentimentelor", portofolii personalizate construite cu machine learning şi data analytics sau sfaturi croite special pe comportamentul lor de investiţii.

Principalele două motive pentru care există interes pentru "investiţii sustenabile" din partea HNWI - adică în afaceri cu impact negativ redus asupra mediului - sunt câştigurile mai mari şi riscul mai mic, acestea fiind considerate de HNWI mai puţin speculative.

În criza financiară globală, un broker spunea în direct la BBC că nu guvernele conduc lumea, ci Goldman Sachs. Nu ştim dacă chiar Goldman Sachs conduce lumea. Mai degrabă HNWI conduc lumea, dar, desigur, şefii Goldman Sachs sunt şi ei HNWI.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. averile sunt relative ... conteaza puterea economica

    1. Exact! Contează cine-i jupan și cine-i sclav, cine o arde pe yacht și insule exotice și cine stă că prostu cu cârpa pe gură pe 350 de euro lunar

    Articol!

    1. Probabil ca analiza a fost comandata (si platita } de stanga mondiala ,PSD-ul national , ba chiar de Dragnea personal !! Inconfortabile DATE si , mai ales , concluzii pentru gulerele albe finantiste de la noi , care , platite cu 20-30 salarii minime propavaduiesc austeritatea (altora ) !

      ca dragnea si cei din psd is saraci ?

    Articolul nu mentioneaza totusi cine este vinovatul pentru averile crescute. Banca centrala, FED in SUA, ECB in Europa samd.

    Este simplu de observat, de ce totusi nu se scrie in clar acest lucru. Bancile centrale urmaresc intentionat umflarea activelor financiare prin cumpararea de active. Au pompat multe trilioane pentru a ajuta lichiditatea bursiera si a ajuta companiile sa acceseze banii pe piata de capital. 

    Bancile centrale spera ca daca banii dau pe alaturi din piata de capital, atunci se vor rostogoli si la nivelul de locuri de munca si salarii. Numai ca este destul de simplu de calculat ca o putina parte din acesti bani ajung in activitatea firmei. 

    Apple s-a imprumutat peste 100 mld dolari .... si ce a facut cu ei? A rascumparat actiuni. 

    Ordinea de utilizarea a banilor ieftini de la FED este: 1) rascumparare actiuni, 2) fuziuni.

    Nimic pentru ceilalti 90% dintre cetateni care insa se vad in fata unor cresteri ale preturilor la alimente si energie si isi vad puterea de cumparare erodata. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
ADAMA
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie