Diplomaţia economică - salt înainte sau în gol?

IULIAN MAREŞ
Ziarul BURSA #Politică / 7 septembrie 2015

Diplomaţia economică - salt înainte sau în gol?

Ministerul Afacerilor Externe a organizat săptămâna trecută, la Bucureşti, reuniunea anuală a diplomaţiei române, prima în mandatul lui Bogdan Aurescu la conducerea instituţiei. Evenimentul a prilejuit afirmarea "diplomaţiei economice" ca prioritate clară în perioada următoare, pentru întâia dată fiind pus un accent egal pe relaţiile cu partenerii României din cadrul Uniunii Europene şi pe direcţii extracomunitare, în special din Asia şi Orientul Mijlociu.

Premierul Victor Ponta a acordat acestui subiect cea mai mare pondere în discursul pe care l-a ţinut la deschiderea reuniunii: a punctat critic faptul că "sistemul nu funcţionează suficient", din cauza unor "lucruri pe care le ştiţi de atâta timp". A cerut ca diplomaţia românească să ia exemplul ambasadorilor străini de la Bucureşti şi să sprijine rolul de promotor avut de guvern în raport cu economia ţării.

Ministrul Bogdan Aurescu a dovedit că anticipa doleanţa şefului său de la nivelul guvernului şi, spre deosebire de alţi miniştri dinaintea domniei sale, a inclus cooperarea economică drept o dimensiune naturală a relaţiilor diplomatice şi a fiecărui dosar important gestionat de minister. A fost chiar incisiv, în mod calculat, potrivit stilului său caracteristic: a subliniat că "un factor important în evaluarea misiunilor şi a tuturor diplomaţilor" vor fi activitatea de "semnalare a oportunităţilor de afaceri şi investiţii" şi cea de "transmitere de analize privind fenomenele şi evenimentele economice de impact". Le-a solicitat "tuturor şefilor de misiuni să se implice personal în acest efort" şi să nu-l considere "doar atribuţia consilierilor economici numiţi de Ministerul Economiei".

Aceste îndemnuri transmise ferm de la nivelul cel mai de sus al puterii executive au fost binevenite, dar sunt incomplete, deoarece randamentul scăzut al diplomaţiei economice autohtone are multiple cauze, nu una singură, imputabilă aparatului diplomatic. În primul rând, diplomaţia economică a României nu şi-a revenit încă din şocul provocat de pierderea coloanei vertebrale pe care a avut-o până în anul 1990, prin fosta Direcţie de Informaţii Externe a Departamentului Securităţii Statului. După un sfert de veac, modelul de lucru consacrat pe această linie în perioada Republicii Socialiste Românie nu a fost înlocuit cu nimic mai bun şi s-a mers înainte din inerţie. Economia însăşi a devenit preponderent privată şi, pe segmentul de export, este dominată masiv de companiile străine, fără ca diplomaţia economică românească să fie cuplată la noua realitate.

De fapt, eforturile cerute de premier şi ministrul Afacerilor Externe trebuie proiectate pe linia administrativ-ierarhică de care răspunde fiecare. Premierul, oricare ar fi el, Victor Ponta, Gabriel Oprea sau altul, să se asigure că nu se mai repetă situaţiile în care preşedinţii de consilii judeţene, prefecţii sau primarii de oraşe mari refuză întâlnirile propuse de ambasadorii acreditaţi la Bucureşti sau le acordă zece minute, pentru că sunt prinşi în campanie electorală sau au interese personale de afaceri mai importante decât atragerea de investiţii străine în judeţele unde se cresc ca baroni locali, pe ei înşişi şi baza lor locală de putere. Ministrul Afacerilor Externe, actualul şi viitorul, să imprime continuitate şi viziune în activitatea instituţiei, începând cu misiunile diplomatice străine de la Bucureşti.

La reuniunea diplomaţiei române din acest an, primul ministru a invocat oportunităţile conferite de schimbările survenite la nivel mondial, dând ca exemplu "normalizarea relaţiei" cu Iranul. Puţin probabil să fi avut cunoştinţă de lungul şir al recepţiilor organizate de Ambasada iraniană de la Bucureşti pentru marcarea Zilei Naţionale, la care MAE participa la cel mai de jos posibil nivel de reprezentare, pentru că, nu-i aşa, Iranul nu era un stat frecventabil. Deşi simpla prezenţă la un astfel de eveniment nu constituia nicio încălcare de embargo, ar fi fost doar un act de diplomaţie. Acum, Iranul a devenit frecventabil, dar cu siguranţă şi partea iraniană are memoria faptelor.

Dincolo de discursuri şi alocuţiuni, componenta economică a reuniunii s-a reflectat şi prin organizarea unei sesiuni de lucru dedicate tematicii de afaceri, în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a României. Un demers ce arată că funcţionează protocolul de cooperare încheiat în luna martie a anului curent între MAE şi CCIR, iar instituţia din urmă se străduieşte să schimbe, sub conducerea lui Mihai Daraban, imaginea de ineficienţă pe care o dobândise în timpul fostului ei preşedinte, Mihail Vlasov. Ca preşedinte al CCIR, Mihail Vlasov primea sau nu primea, după chef şi interes propriu, ambasadori străini la consultări, iar conduita sa la întâlniri era, nu de puţine ori, grobiană. Condamnarea sa la închisoare pentru fapte de corupţie a dat la o parte un obstacol din calea diplomaţiei economice a României, fără ca incompetenţa şi reaua voinţă să-i fi fost vreodată sancţionate.

În mod absolut corect, ministrul Bogdan Aurescu a vorbit de "propuneri de soluţii, concepte şi de noi instrumente", precum şi de "strânsa colaborare cu alte instituţii", pentru dezvoltarea diplomaţiei economice. MAE nu are cum, singur, să deschidă şi să închidă cercul, de concepţie şi acţiune, al promovării integrate a intereselor României în plan economic. Cum să aibă succes eforturile diplomatice de susţinere a exporturilor, când tot din ţară se trage covorul de sub picioare?

Două exemple care arată cum producătorii autohtoni din industrii diferite se confruntă cu o problemă comună: timp de mai mulţi ani, Astra Vagoane SA din Arad şi Automecanica SA din Moreni au încercat să vândă la export ce produce fiecare, prima - garnituri de tren, a doua - transportoare blindate. Tentativele acestor companii nu au avut succes pentru simplul fapt că potenţialii clienţi străini au bătut în retragere imediat ce au aflat că produsele respective nu şi-au găsit niciun cumpărător în chiar ţara unde sunt fabricate. Metrorex SA a ales garnituri noi de metrou produse în Spania, nu la Arad, iar acum comisia de licitaţie face obiectul investigaţiilor DNA. Ministerul Apărării Naţionale a preferat, în locul transportoarelor de la Moreni, pe cele făcute în Elveţia de firma Mowag, dintre care unele au fost livrate cu defecţiuni, iar altele s-au stricat la scurt timp după ce au ajuns în Afghanistan. Cel puţin, Astra Vagoane SA a reuşit târziu să vândă şase tramvaie Imperio Eco municipalităţii din Arad.

Marele exportator al Uniunii Europene este Germania, pentru că modelul german de management în afaceri are o complexă infrastructură instituţională, dedicată consultărilor între patronat, sindicate, mediul universitar, clasa politică de nivel federal sau de land, think-tank-uri şi mass-media de profil economic, aparatul diplomatic. Spre deosebire de România, există coerenţă şi convergenţă.

Toate aceste entităţi contribuie, într-un efort comun de armonizare a intereselor individuale, la fluxul uriaş de exporturi realizat de economia germană, din faza de proiectare conceptuală, până la adaptarea continuă la condiţiile fluctuante ale pieţei internaţionale. De pe urma acestor exporturi beneficiază inclusiv România, căci o parte din industria constructoare de maşini din Germania se aprovizionează cu subansamble şi alte componente produse în ţara noastră.

România are acum fabrici germane, un segment mare de telefonie mobilă patronat de o companie germană, are şi Preşedinte de origine germană. În procesul de reflecţie demarat de Bogdan Aurescu pe zona de diplomaţie economică se poate avea în vedere faptul că modelul german este un succes incontestabil. În plus, conducerea MAE va avea nevoie de "multiplicatori de forţă" din afara ministerului pentru a depăşi inerenta rezistenţă la schimbare pe care o va opune aparatul propriu şi pentru a face celelalte instituţii să i se alăture convergent. Formatul extins de consultare specific managementului german în afaceri poate fi aplicat şi în România, treptat, chiar cu aportul neangajat politic şi electoral al societăţii civile şi al mass-media cu profil economic. Ar creşte probabilitatea unei reuşite în efortul MAE de a relansa diplomaţia economică românească.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Cea ce se numeste in present in mod pompos "diplomatia economica romaneasca" reprezinta in fapt o structura birocratica fara obiect care

    asigura functii caldute in strainatate

    si cheltuieli bugetare fara rost. 

    1. Vă mulţumesc pentru comentariu. Cred că actuala conducere a MAE poate fi sprijinită să îmbunătăţească situaţia.

    Cat timp garnitura 'veche' de diplomati, formati si calati pe vechiul sistem diplomatic, va fi inlocuita cu tineri care vor in diplomatie si doar atat, nu se va schimba nimic, dimpotriva. Cei noi veniti, in marea lor majoritate, sunt atrasi doar de avantajele unor posturi in afara tarii, fara a avea intentia de a face ceva pentru Romania. Si asta pentru ca selectia se face pe cu totul,alte,criterii decat cel al competentei si aptitudinilor. Diplomatia noastra este intesata de fii, fiice, neveste, amante, rude si prieteni ai oamenilor politici. Din facultatile particulare, 'fabrici de diplome', ajung direct in corpul diplomatic... Aici este problema! F bun articolul, dle Mares! Ramane insa un articol bine scris si la obiect, fara a avea urmarile normale atata timp cat normalitatea la noi este ignorata!

    1. Vă mulţumesc pentru comentariu, are zvâc! :)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro