DISENSIUNI ÎN RÂNDUL NATOUcraina - din nou singură în faţa unei posibile invazii ruseşti

George Marinescu
Ziarul BURSA #Internaţional / 27 ianuarie

Ucraina - din nou singură în faţa unei posibile invazii ruseşti

Membrii CSAT au discutat, ieri, despre impactul pe care un conflict armat între Rusia şi Ucraina l-ar avea asupra economiei noastre

Situaţia conflictului ruso- ucrainean pare să escaledeze, în ciuda repetatelor rânduri de negocieri pe care reprezentanţii SUA, ai NATO şi ai Uniunii Europene le-au avut cu reprezentanţii Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, necesitatea acordării unui sprijin militar, prin trimiterea de arme şi muniţii Ucrainei, nu pare să găsească un consens în interiorul NATO şi nici în interiorul Uniunii Europene, mai ales că statul respectiv nu este membru al vreuneia dintre cele două structuri.

În timp ce SUA şi Marea Britanie şi-au sporit expedierile de armament către autorităţile de la Kiev, Germania a anunţat, ieri, prin vocea ministrului Apărării, Christine Lambrecht, că va trimite Ucrainei 5000 de căşti militare, în contextul criticilor privind refuzul Berlinului de a trimite arme Kievului. Mai mult, autorităţile de la Berlin au spus că vor trimite Ucrainei şi un spital de campanie.

Sprijinul acordat de Germania este considerat drept o glumă proastă de către primarul Kievului, Vitali Klitschko, fost campion mondial la box categoria grea, care a afirmat pentru presa germană că se aşteaptă ca, în acest mod, guvernul de la Berlin să trimită în curând perne Ucrainei.

Mai mult, Peter Szijjarto, ministrul de externe de la Budapesta, a declarat, ieri, că Ungaria nu va sprijini Ucraina în actualul conflict al acesteia cu Rusia atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei. Szijjarto a mai spus că ţara sa susţine o relaţie de "'respect reciproc'' cu Moscova.

În aceste condiţii, preşedintele croat Zoran Milanovic a anunţat că autorităţile de la Zagreb vor rechema toate trupele Croaţiei din cadrul forţelor NATO din Europa de Est, în cazul unui conflict între Rusia şi Ucraina, reclamând inconsecvenţa şi un comportament periculos al marilor puteri în actualele chestiuni de securitate internaţională.

În acest timp, la Bucureşti, a avut loc ieri şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în care a fost analizat impactul pe care un conflict armat între Rusia şi Ucraina l-ar avea cu privire în economia, în domeniul energetic şi în sistemul bancar din ţara noastră. În ceea ce priveşte pretenţiile Federaţiei Ruse cu privire la NATO, membrii CSAT au decis să lucreze cu administraţiile de la Washington şi Paris pentru a pune în practică declaraţiile lui Joe Biden şi Emmanuel Macron privind întărirea capacităţilor militare pe Flancul Estic al alianţei prin trimiterea de noi trupe în România şi Polonia.

De aceea, îngrijorarea autorităţilor de la Kiev este îndreptăţită dacă ţinem cont de faptul că administraţia de la Washington susţine că se aşteaptă la un atac al Rusiei în Ucraina până la mijlocul lunii februarie, conform declaraţiei de ieri a lui Wendy Sherman, adjunctul secretarului de stat american.

"Totul arată că preşedintele rus Vladimir Putin va folosi forţa militară la un moment dat, poate de acum până la mijlocul lunii februarie", a spus ea, asigurând totodată că nu ştie dacă liderul de la Kremlin a luat "decizia finală" de a trece în ofensivă.

De altfel, la începutul acestei săptămâni, Statele Unite le-au cerut cetăţenilor să nu călătorească în Ucraina. Mai mult, ambasada SUA de la Kiev îi îndeamnă pe cetăţenii americani aflaţi în Ucraina să ia în considerare să plece "acum" cu un zbor comercial, spunând că situaţia de securitate din ţară este "imprevizibilă din cauza ameninţării crescute a acţiunii militare ruse".

Ucraina speră că SUA îşi vor respecta angajamentele de securitate

Amintim că luni, secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a declarat că SUA au pus 8500 de militari ai SUA în stare de alertă, pentru cazul în care se constituie o forţă de răspuns a NATO şi este nevoie rapid de participarea americanilor pe Flancul Estic al alianţei.

În faţa posibilei escaladări a conflictului ruso-ucrainean, Joe Biden, preşedintele american a declarat că sancţiunile personale împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin ar putea fi considerate ca parte a eforturilor Washingtonului şi aliaţilor săi de a convinge Moscova că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei ar putea provoca Kremlinului costuri rapide şi masive.

Drept răspuns, Federaţia Rusă a avertizat ieri că impunerea de sancţiuni lui Putin personal nu l-ar răni, ci ar fi "distructivă din punct de vedere politic".

Mai mult, partidul "Rusia Unită" i-a cerut lui Vladimir Putin să acorde ajutor republicilor autoproclamate Lugansk şi Doneţk, din Ucraina, prin livrarea de tehnică militară necesară pentru contracararea agresiunii Kievului şi apărarea locuitorilor. Anunţul a fost făcut de la tribuna Dumei de Stat de către Vladimir Vasiliev.

"Pe noi ne îngrijorează întrebarea legată de protejarea vieţii cetăţenilor ruşi şi a conaţionalilor acestora, care trăiesc pe teritoriul celor două republici. În Consiliul Dumei, în grup şi în partid noi ne-am consultat în legătură cu această problemă şi am ajuns la concluzia că noi nu putem abandona oamenii la cheremul regimului de la Kiev", a precizat Vladimir Vasiliev, citat de agenţia TASS.

În faţa acestor ameninţări şi a negocierilor purtate de SUA cu Federaţia Rusă pe tema arhitecturii de securitate europene, Dmytro Kuleba, ministrul de externe de la Kiev, a declarat că Ucraina nu va accepta concesii decise de marile puteri pentru depăşirea crizei cu Rusia.

"Dacă cineva face vreo concesie care să implice Ucraina, în spatele Ucrainei, în primul rând că nu vom accepta. Noi nu vom fi în postura unei ţări care să răspundă la telefon, să asculte instrucţiunile din partea unei mari puteri şi să le urmeze. Noi am plătit mult, inclusiv cu vieţile a 15.000 de cetăţeni, pentru a ne asigura dreptul de a decide propriul viitor şi propriul destin", a afirmat Dmytro Kuleba, într-un interviu acordat postului CNN.

El s-a declarat încrezător în angajamentele de securitate oferite de Statele Unite, în pofida declaraţiilor preşedintelui Joe Biden.

"În primul rând, preşedintele Biden are un angajament personal faţă de Ucraina. Cunoaşte această ţară şi nu vrea să fie distrusă de Rusia. În al doilea rând, am auzit o serie de oficiali americani, care mi-au spus mie personal sau au făcut declaraţii publice, că Statele Unite menţin în mod absolut angajamentul de a descuraja Rusia să recurgă la incursiuni, invazii sau alte interferenţe", a subliniat Dmytro Kuleba.

Amintim că săptămâna trecută Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, a criticat afirmaţiile lui Joe Biden, care a părut să facă o distincţie între un atac militar de amploare al Rusiei şi o "incursiune minoră".

"Vreau să le reamintesc marilor puteri că nu există incursiuni minore şi nici naţiuni mici. La fel cum nu există victime reduse sau o durere mai mică pentru pierderea celor dragi. Spun acest lucru în calitatea de preşedinte al unei mari puteri", a declarat Volodimir Zelenski.

Papa s-a rugat pentru Ucraina

Papa Francisc a făcut, ieri, un apel pentru pace şi pentru evitarea războiului în Ucraina şi a spus că este timpul ca dialogul între autorităţile de la Kiev şi de la Moscova "să se dezvolte în spiritul frăţiei, ca toată durerea, fricile şi neînţelegerile să fie depăşite".

"Fie ca aceste rugăciuni să ajungă la inimile conducătorilor de pe Pământ pentru ca ei să facă astfel încât dialogul să prevaleze şi ca binele tuturor să fie pus înaintea intereselor partizane. Vă rog, fără război vreodată! (...) Am vorbit mai devreme despre Holocaust: gândiţi-vă că peste cinci milioane de persoane au fost ucise! În timpul războiului, oamenii au suferit de foame, de atât de multă cruzime. Merită pace", a spus Suveranul Pontif.

De altfel, duminica trecută Papa Francisc a arătat că urmăreşte "cu îngrijorare tensiunile tot mai mari care riscă să afecteze pacea din Ucraina şi să pună sub semnul întrebării securitatea continentului european".

Tot ieri, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, şi-a exprimat solidaritatea cu Kievul, şi a afirmat că o ameninţare din partea Rusiei că va invada Ucraina este o ameninţare împotriva Europei.

Cu o zi înainte, în cadrul dezbaterii privind "Busola strategică", ce a avut loc în Parlamentul European, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat că tensiunile cu Moscova din cauza comasării de trupe ruse la frontiera cu Ucraina sunt "cel mai recent exemplu" al faptului că "Europa este în pericol".

Amintim că Federaţia Rusă a concentrat în ultima lună peste 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, în zona regiunii Donbas, autorităţile de la Kiev afirmând că o astfel de mişcare arată iminenţa unei invazii. Autorităţile de la Kremlin neagă orice plan în acest sens, dar solicită garanţii scrise din partea NATO privind securitatea Federaţiei Ruse, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va fi primită în alianţa militară nord-atlantică.

Klaus Iohannis, preşedintele României: "Trebuie să fim pregătiţi pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului"

Ucraina - din nou singură în faţa unei posibile invazii ruseşti

Guvernul şi instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării se pregătesc în această perioadă pentru gestionarea efectelor negative pe care un eventual conflict armat între Federaţia Rusă şi Ucraina le-ar putea avea asupra economiei ţării noastre, a declarat, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care s-a discutat despre situaţia tensionată de la graniţa ruso-ucraineană.

"Trebuie să fim pregătiţi şi pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului. (...) Guvernul şi instituţiile cu atribuţii în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituţional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiaţi pe teritoriul nostru şi pentru a fi pregătiţi să gestionăm efectele negative ale situaţiei de securitate în domeniile economic, energetic şi financiar-bancar. De asemenea, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea naţională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024", a precizat Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai arătat că autorităţile centrale vor continua demersurile concrete pentru creşterea prezenţei Aliate şi a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securităţii statului român.

"Şeful Statului Major a prezentat astăzi în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, şi care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT", a spus Klaus Iohannis, care a amintit în acest context despre mesajele transmise de preşedintele american Joe Biden şi preşedintele francez Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea celor două state - parteneri strategici ai României - de a spori prezenţa în ţara noastră, ca parte a răspunsului aliat la evoluţiile de securitate din regiune.

Preşedintele Iohannis a mai spus că este posibil ca, în eventualitatea escaladării conflictului ruso-ucrainean, să ne confruntăm cu o migraţie necontrolată, deoarece ţara noastră are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina şi de aceea "trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil".

"Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră şi nici măcar doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spaţiu euroatlantic. De aceea, în aceste momente este important ca la nivelul NATO şi al Uniunii Europene să dăm dovadă de unitate şi solidaritate. (...) Escaladarea tensiunilor şi consolidarea masivă a prezenţei militare a Federaţiei Ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre afectează securitatea şi stabilitatea internaţională. Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forţei împotriva Ucrainei, cu toate consecinţele care pot decurge de aici. De asemenea, acţiunile recente ale părţii ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele s-a referit şi la folosirea de către partea rusă a tacticilor hibride, tactici care ar complica situaţia de securitate, inclusiv din perspectiva capacităţii de reacţie.

"Am analizat o gamă întreagă de acţiuni potenţiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituţii şi infrastructura critică, aşa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării şi a propagandei", a mai spus Klaus Iohannis la finalul şedinţei CSAT.

Preşedintele a ţinut să menţioneze că toate măsurile luate până acum de alianţa militară euro-atlantică pe flancul estic sunt strict defensive şi nu reprezintă o ameninţare ofensivă la adresa Federaţiei Ruse.

"Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situaţiei actuale şi este important ca acesta să continue. Discuţiile recente cu Federaţia Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO faţă de situaţia de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării.

(...) Actuala criză dovedeşte o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenţei Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în ţara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar şi pentru securitatea Alianţei în ansamblul său şi a cetăţenilor din statele aliate. Indiferent de evoluţiile actuale din regiune, NATO trebuie să îşi menţină la nivel ridicat capacitatea de descurajare şi apărare, care să îi permită să îşi îndeplinească eficient obiectivele strict defensive - repet, strict defensive - pentru care Alianţa a fost creată. Subliniez încă o dată că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenţei militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, ameninţările şi provocările de securitate în creştere din regiune", a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a subliniat că, în calitate de membru NATO, ţara noastră se bucură de toate garanţiile de securitate şi "că nu este cazul ca vreun cetăţean al României să se teamă" de situaţia conflictuală existentă în Federaţia Rusă şi Ucraina.

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale: "Nu se pune problema să trimitem soldaţi sau echipamente în Ucraina"

Ucraina - din nou singură în faţa unei posibile invazii ruseşti

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale, a declarat, ieri, că România nu va trimite trupe în Ucraina, în contextul escaladării crizei provocate de prezenţa trupelor ruseşti. Ministrul Apărării a precizat că autorităţile din ţara noastră nu au discutat nici măcar despre activarea rezerviştilor.

"Nu se pune problema dea trimite soldaţi sau echipamente în Ucraina. Dacă vă uitaţi în regulile NATO, nici NATO nu poate face asta. Dislocarea trupelor se poate face doar dacă este ameninţată o ţară membră a NATO.

În cazul Ucrainei nu e vorba de asta. Nu s-a discutat despre activarea rezerviştilor. Nu suntem în această situaţie", a spus Vasile Dîncu.

Ministrul Apărării Naţionale a arătat că informaţiile recente privind verificarea la nivel naţional a rezerviştilor nu sunt de natură să atragă suspiciuni din partea populaţiei, deoarece respectiva verificare se face anual, prin rotaţie. Ministrul Dîncu a menţionat însă că escaladarea conflictului de la graniţa ruso-ucraineană ar avea consecinţe asupra securităţii zonei şi întregii regiuni, precum şi asupra întregii Europe, în mod special cu privire la lanţul de aprovizionare cu energie şi la sistemul bancar.

În legătură cu o eventuală prezenţă militară sporită a Franţei pe Flancul Estic al NATO, ministrul Vasile Dîncu a precizat că există dorinţa aliaţilor de a fructifica acest plan de a aduce mai multe echipamente, în cazul unui conflict.

"Nu avem nici termene, dar există proceduri NATO, pentru toate aceste lucruri. În momentul în care va fi cazul, vom putea vorbi şi de proceduri; era vorba mai degrabă de declaraţii şi de proiecte viitoare", a afirmat Vasile Dîncu.

Dacian Cioloş, şeful USR: "Preşedintele României trebuia să iasă de mult să ne spună cum se pregăteşte ţara noastră pentru acest conflict"

Ucraina - din nou singură în faţa unei posibile invazii ruseşti

Liderul USR Dacian Cioloş s-a declarat nemulţumit de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a ieşit destul de târziu în faţa cetăţenilor pentru a spune cum se pregăteşte ţara noastră pentru o eventuală escaladare a conflictului ruso-ucrainean.

"Vedeţi că iniţial am obţinut informaţii de la şefi de alte state, din altă parte, de la oficiali din alte ţări decât din România despre conflictul cu Rusia.

Nu am auzit în această perioadă niciun oficial - pe preşedintele Iohannis, pe premierul Ciucă - să vină şi să spună cum se pregăteşte România pentru acest conflict. Cred că de mult trebuia să iasă deja preşedintele României, care este comandantul forţelor armate, să ne spună cum se pregăteşte ţara noastră pentru acest conflict. Evident, informaţiile care pot fi făcute publice, pentru că societatea românească, oamenii, au nevoie să fie informaţi ca să ştie cum stăm şi să ştie în ce fel ne pregătim", a spus Dacian Cioloş.

Preşedintele USR a menţionat că Federaţia Rusă este extrem de agresivă în această perioadă, dorind destabilizarea Uniunii Europene şi sădirea neîncrederii între statele membre ale acestei structuri continentale.

Acesta a conchis: "Privim situaţia cu îngrijorare. Au fost iniţiative pentru rezolvarea situaţiei prin negocieri şi să se evite un conflict armat. Se încearcă în continuare acest lucru, dar avem o poziţie fermă din partea NATO - am văzut declaraţiile responsabililor alianţei şi reprezentanţilor statelor partenere - că teritoriul aflat sub protecţia NATO va fi protejat inclusiv prin participarea partenerilor. Aţi văzut anunţurile pe care le-au făcut Franţa şi SUA, precum şi Olanda şi alte state membre NATO legate de riscul potenţial de a avea un conflict armat în Ucraina".

Ludovic Orban, preşedintele Forţa Dreptei: "Acţiunea autorităţilor din România trebuie să fie foarte clară şi fermă"

Ucraina - din nou singură în faţa unei posibile invazii ruseşti

Fostul premier Ludovic Orban a taxat reacţia întârziată a preşedintelui Klaus Iohannis şi a guvernului Ciucă.

Preşedintele formaţiunii politice Forţa Dreptei ne-a declarat: "Preşedintele, Guvernul şi toate autorităţile trebuie să evalueze toate scenariile posibile, să fie prezenţi în toate formatele de discuţii care vizează soluţionarea crizei şi să îşi asigure garanţii privitor la faptul că România nu e afectată, garanţii ce nu pot fi obţinute decât de la partenerii noştri europeni şi transatlantici. În aceste momente, România trebuie să fie foarte activă pe plan extern, să aibă iniţiative şi să comunice cu partenerii.

Acţiunea autorităţilor din România trebuie să fie foarte clară şi fermă, alături de aliaţii noştri. Tăcerea şi inacţiunea preşedintelui Iohannis de o lună de zile nu pot fi acceptate. Măcar în domeniul politicii externe şi în domeniul apărării, domenii aflate în competenţa directă a instituţiei prezidenţiale, preşedintele trebuie să comunice cu cetăţenii şi să fie parte la toate formatele de discuţii care vizează interesele României. Să ia decizii, să aibă iniţiative şi să ia poziţii publice clare", ne-a declarat Ludovic Orban, actualul

În opinia domniei sale, cetăţenii români nu trebuie să fie îngrijoraţi, de ceea ce se întâmplă la graniţa ruso-ucraineană, deoarece sistemul de alianţe în care se află ţara noastră ne oferă suficiente garanţii de securitate.

Ludovic Orban a mai arătat că Rusia "va fi o permanentă ameninţare la adresa României" şi că acest lucru trebuie conştientizat de preşedintele Iohannis şi de autorităţile centrale care ar trebui să fie foarte active în această perioadă.

"Rusia solicită cu un tupeu de neacceptat revenirea la situaţia din 1997. Rusia îşi permite să ceară imperativ să se substituie deciziei unor state suverane, care ar putea decide să devină membre NATO. Rusia finanţează mişcări şi partide antieuropene pentru şubrezirea unităţii europene. (...) Rusia nu poate fi oprită decât prin menţinerea şi consolidarea unităţii, coeziunii şi determinării statelor democratice care sunt membre în NATO şi în UE. Orice fisură, orice indecizie, orice agendă statală individuală poate crea breşe care să permită câştiguri pentru Rusia şi drame pentu populaţii întregi", a concluzionat Ludovic Orban.

SUA: Cererile Rusiei ca NATO să retragă trupele din Europa de Est nu au nicio şansă

Statele Unite au trimis, ieri, răspunsul scris la cererile ample de securitate ale Rusiei, un pas cheie într-un proces diplomatic fragil, în condiţiile în care Rusia a organizat noi exerciţii militare pe uscat şi pe mare în apropierea Ucrainei, transmite Reuters, conform news.ro.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că răspunsul SUA a fost transmis personal de ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan.

Washingtonul a precizat că cererile Rusiei ca NATO să retragă trupele şi armele din Europa de Est şi să împiedice Ucraina să adere vreodată la alianţă nu au nicio şansă. SUA sunt însă gata să discute alte subiecte, cum ar fi controlul armelor şi măsurile de consolidare a încrederii.

Moscova a avertizat, ieri, că impunerea de sancţiuni împotriva preşedintelui Vladimir Putin personal nu l-ar afecta, ci "ar fi distructivă din punct de vedere politic", după ce preşedintele american Joe Biden a declarat că va lua în considerare o astfel de măsură dacă Rusia va invada Ucraina.

Biden a declarat, marţi, că sancţiunile personale împotriva lui Putin, deşi un pas rar, ar putea fi luate în considerare ca parte a unor eforturi concertate ale Washingtonului şi ale aliaţilor săi de a convinge Moscova că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei ar aduce costuri rapide şi masive.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că parlamentarii americani care discută despre sancţiunile personale împotriva liderilor de vârf ai Rusiei nu cunosc faptul că li se interzice legal să deţină active, proprietăţi şi conturi bancare în străinătate.

Opinia Cititorului ( 16 )

  1. Daca Germania a anunţat că va trimite Ucrainei 5000 de căşti militare este super ok. Se echilibreaza fortele.

    1. ...

    nu e adevarat, nu sunt disensiuni in NATO

    doar Croatia a facut o mica criza de nervi dar istericalele au trecut. 

    Si , da, calea dialogului e intotdeauna cea mai buna.  

    Violenta e o forma de comunicare atunci cand creierul mic (reactii irationale de tip ataca sau fugi) preia controlul si neocortexul - care il defineste pe om ca om - isi ia o pauza... dar e cea mai joasa forma de comunicare.  

    1. Interesant ce spui, mare ginditor si teoretician. Violenta, creier mic (aici te cred), forma joasa de comunicare.

      Uite un citat dintr-un teoretician marunt: "Razboiul nu este decat o continuare a politicii cu alte mijloace." 

      Cum nu sunt disensiuni în NATO? Cu Ungaria ce facem?

      Ungaria are vise revizioniste care finalmente o sa o conduca la un teritoriu si mai mic decat pana in prezent (pentru ca joaca poker alaturi de o mana aparent puternica - Rusia...dar va pierde la partida Istorica de poker in fata Romaniei!)

      Daca ar avea relatii echilibrate cu Slovacia, Romania, Ucraina, Serbia ... i-ar fi bine in viitor.  

      Dar are bazaconii imperiale in cap care o conduc la halucinatii revizioniste .... si in urma mai multor evenimente istorice noua granita dintre Romania Mare si Ungaria va fi fix pe Dunare de la intrarea in actuala Ungarie pana la iesirea din actuala Ungarie, trecand printre orasele Buda si Pesta!  

      Si stiti ca am un cuvant greu care modeleaza timpul , spatiul si lanturile situationale!  

      Daca am zis asa, inseamna ca asa va fi!  

      Vina nu e a mea, nu sunt eu rau-intentionat. Doar ungurii sunt de vina pentru ca nu au relatii echilibrate cu vecinii si au halucinatii revizioniste.  

      Si asta o sa ii coste desigur.  

      Revenind: Ungaria nu prezinta disensiuni fata de NATO. Incearca sa fie intr-un mod de femeie de moravuri usoare alaturi de Putin si Rusia... dar asta nu inseamna ca o fisura in NATO.  

      Reiterez ce am scris pe aici in comentarii prin 2018 - 2019 :

      Rusia nu va pieri datorita unei imixtiuni externe sau vreunui atac extern.  

      Nu.  

      Va pieri si se va rupe in bucatele datorita propriei populatii chinuite, asuprite, infometate si calarite de fantomele dictatoriale "Stalin type" ale lui Putin. Va fi revolutie de origine interna, nu instigata extern. Aceasta va fi rasplata mare a tarilor din jurul Rusiei chinuite, asuprite si terorizate de Rusia : ruperea Rusiei in multiple tarisoare care se vor lupta intre ele cu toata gama de armament , inclusiv nuclear. Vecinii Rusiei vor rasufla usurati si vor duce o viata normala si fericita, fara frica istorica a unei tari psihotice care nu intelege sa aiba relatii normale si echilibrate cu vecinii sai, ci doar relatii bazate pe forta si terorism.  

      La un moment dat rabdarea rusilor se va termina.  

      Stiu rusii mai bine acolo la ei acasa ce probleme au (saracie generalizata MAI MARE CA IN ROMANIA SI BULGARIA !) in fata subtirei clase de supra-oameni corupti numiti "oligarhi".

    Rusia a ramas la coducere cu acelesi metehne si model de conducatori ca pevremea lui Brejnev.

    Ei nu traiesc in lumea actuala,a generatiei civilizate.Ei se bazeaza pe cizma,Kalasnicov,tanc si racheta. 

    Sunt lanivelul de gandire al Koreiei Nord.Ce parere au tinerii trimisi sa moara pt. ambitia capetelor infirbantate de la Kremlin? 

    1. Stii cate vieti de civili au fost ucise de interventiile militare ale NATO? Milioane. Ia, citeste, invata. Multe milioane de civili au fost ucisi in conflagratiile generate de NATO si Armata SUA, in ultimi vreo 20-30 de ani.

      ai completa dreptate, bravo!

      in Rusia totul pleaca de la propaganda intensa cu care Putin practica menticidul (uciderea mintilor, spiritelor libere) cu oamenii care daca s-ar dezvolta i-ar ameninta status quo-ul.  

      in Rusia incepand cu scoala generala se face educatie patriotica atat la scoala (unde sunt invatati principii militare, cum sa desfaca si sa refaca o arma semi-automata, patriotism xenofob dus la extrem, etc) cat si in asa-numitele tabere private militare unde tinerii sunt impinsi sa se inscrie.  

      Mintile libere sunt putine datorita propagandei infioratoare din Rusia. Si eventualele cerinte pentru o viata normala (economic vorbind si din punct de vedere al meritocratiei sociale ) sunt ucise din fasa fiind folosita vesnica marota , vesnicul mit al "inamicului extern" care abia asteapta sa invadeze Rusia.  

      Poporul rus e un popor ostatic al unor conducatori cu apucaturi de secol XX. Acest secol s-a incheiat.  

    Titlul putea fi scris si altfel.

    "Ucrainienii rusofoni din Donbas din nou singuri in fata tancurilor ucrainiene".

    Posibila invazie a armatei ucrainiene care a masat peste 100 000 de trupe la granita cu Donbas inca din 1 dec 2021. 

    Ucraina nu este nici in caruta,nici in teleguta.Zelenski afirma ca este presedintele unei mari puteri.O fi,nu-l contrazic,atunci sa se descurce.Oare au achitat datoria la gaze naturale pe care o aveau catre Rusia?

    Da, sunt de acord că este un subiect important, există un conflict la granița României. Dar vă rog, tratați cu seriozitate și insistență problema facturilor de utilități! Autoritățile TREBUIE să înțeleagă că foarte mult afaceri, mai mici sau mai mari, vor da faliment! Trebuie să priceapă ce dezastru general provoacă incompetența și indolența lor. Nu putem să ne ținem angajații și nu putem să funcționam în condițiile actuale. Chiar nimeni nu înțelege în ce situație imposibilă ne găsim toți care am avut nebunia să investim în afaceri proprii??!?

    1. Soarta, nene. Că la cîti romanasi sunt angajati la privat cu salariul minim pe economie, iar patronii au vile sau apartamente la mare sau la munte, suntem satui. Scoateti bani din buzunare si platiti facturile!

      avem un guvern care a subscris la "Green Deal" (Acordul Verde) si the great reset ... imi pare rau ca ai prins asemenea timpuri.

      pentru a mandata energia "verde" nepoluanta (mult mai scumpa) au inchis cu forta mine de carbune si marile termocentrale. 

      asta ca sa faca sa para "ieftina" energia din surse verzi ...  

      cine suporta factura?  

      business-ul si finalmente consumatorul.  

      au facut bine?  

      evident nu.  

      nu inchizi sursele de energie (asa-numit murdara) pana cand energia din surse "verzi" nu a evoluat destul de mult cat sa devina concurentiala dpdv al relatiei cost-profit ... dar nu te pui cu nerozia politicienilor europeni sau cu prostia/caracterul de lingau al politicienilor romani!  

      Ca intotdeauna costul il suportam noi.

      " Autoritățile TREBUIE să înțeleagă că foarte mult afaceri, mai mici sau mai mari, vor da faliment! "

      Autoritatile (proaste) vor intelege nu din articole... ci din scaderea volumului taxelor in urma scaderii consumului si a business-ului.  

      Banii vorbesc cel mai bine, dragul meu.  

      Nu articolele.  

      Banii pe care astia ii iau din taxe.

      Si in tacerea cea mai asurzitoare, scaderea/lipsa banilor ... tine un adevarat discurs! :)  

GALA BURSA 2022
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9266
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7043
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9892
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6863
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.5349

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro