Divergenţe de-a lungul curbei randamentelor, în ultima săptămână

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 17 august 2020

Piaţa titlurilor de stat din România a încorporat climatul macro-financiar mondial şi european şi ştirile interne în a doua săptămână din august, evidenţiindu-se evoluţia divergentă a ratelor de dobândă: scădere pe scadenţele scurte, consolidare pe cele medii şi creştere la titlurile de stat la 10 ani, evoluţii în convergenţă cu cele din SUA şi Germania, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză.

Rădulescu notează: "Depăşirea punctului critic al şocului indus de pandemie, accelerarea inflaţiei şi evoluţiile macro-financiare internaţionale au determinat majorarea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 2,6% la 3,79% în ultima săptămână (scădere cu 14,1% de la început de an). Spread-ul de dobândă a crescut cu 13,4% la 1,06 puncte procentuale (maximul ultimelor patru săptămâni)".

În săptămana de dinainte, curba randamentelor s-a deplasat în jos, în medie cu 18 puncte de bază, declinul ratelor de dobândă fiind mai pronunţat pe scadenţa 10 ani - barometrul pentru costul de finanţare în economie -, cu 4,9% la 3,70%, minimul din iunie 2017.

Totodată, cu privire la pieţele externe pentru titluri de stat, analiştii BT Asset Management notează că "în ultimele 2 luni asistăm la semnale contradictorii între piaţa de obligaţiuni suverane (SUA, GE) şi cea de swapuri, atât pe USD cât şi pe EUR".

"Pe de o parte randamentele pe suveran scad înspre minimele din martie, pe de altă parte aşteptările inflaţioniste (dincolo de orizontul de 5 ani) cresc. Este posibil ca piaţa de obligaţiuni să nu reflecte corect aşteptările investitorilor cu privire la inflaţie. Numărul de reduceri de rating făcute de S&P, year-to-date, este aproape triplu vs. media la nivel de an între 2010 şi 2019. Companiile reuşesc însă să vândă obligaţiuni la nivel record la prime de risc sub media istorică (curent pe high yield spread de 455 puncte de bază vs. 582 medie istorică)", notează analiştii BTAM, care adaugă că pe piaţa valutară internaţională poziţiile long pe euro au atins un maxim istoric, indicând presiune suplimentară pe dolar.

Pe termen scurt, potrivit analiştilor, în piaţa titlurilor de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară, dar şi influenţa de an electoral - recent anunţata majorare cu 14% a pensiilor din septembrie şi majorarea alocaţiilor. Necesarul de finanţare al României (deficit de 91 de miliarde de lei + plata datoriei deja emise de 47 miliarde de lei) se ridică undeva la 138 de miliarde de lei în acest an.

În primele două săptămâni din iunie rata de dobândă la 10 ani a continuat declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,710% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Rata de dobândă la 10 ani a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la peste 6%. Recent, BNR a decis reducerea ratei dobânzii-cheie la 1,50%.

"În România comenzile noi în industria prelucrătoare au continuat să scadă în iunie dar ritmul anual s-a redus în intensitate, majorarea componentei bunuri de folosinţă îndelungată exprimând depăşirea punctului critic al şocului indus de pandemie (manifestat în T2, PIB în scădere cu 10,5% an/an). De asemenea, industria a crescut pentru a doua lună la rând în iunie, ritmul lunar accelerând la 16,2%, ca urmare a redinamizării comerţului internaţional. Totodată, construcţiile s-au majorat cu 18,9% an/an în semestrul I. Nu în ultimul rând, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi s-a ajustat cu 20% an/an la 3,5 miliarde de euro în semestrul I, iar investiţiile străine directe au crescut pentru a treia lună la rând în iunie. Pe de altă parte, inflaţia a accelerat la 2,8% în iulie (maximul din martie). Administraţia a efectuat a doua rectificare bugetară din 2020, noua prognoză indicând un deficit bugetar de 8,6% din PIB, pe un scenariu de scădere a economiei cu 3,8% an/an", mai sintetizează Rădulescu evenimentele din ultima săptămână.

În ultima săptămână Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 575 milioane de lei prin titluri scadente în noiembrie 2024, la un cost mediu anual de 3,44%. Pe de altă parte, statul a respins toate ofertele băncilor la licitaţia cu titluri scadente în ianuarie 2028.

Săptămâna aceasta, Ministerul de Finanţe a programat licitaţii cu titluri scadente în octombrie 2030 în volum de 345 milioane de lei şi octombrie 2023 în volum de 460 milioane de lei.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

09 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9211
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6615
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9963
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7073
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.9159

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro