DRAGOŞ CABAT, ANALIST ECONOMIC: "Situaţia economică actuală este similară celei din 2008-2009"

Ramona Radu, Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

"Situaţia economică actuală este similară celei din 2008-2009"

INS: În primele trei luni din an, PIB-ul ţării noastre a crescut cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2018  

Noul scenariu al prognozei BNR evidenţiază perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre deasupra intervalului-ţintei

Economia noastră s-ar putea confrunta cu o supraîncălzire, consideră analistul economic Dragoş Cabat, care s-a arătat surprins de ultimele cifre anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS) referitoare la evoluţia ecoomică.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care Produsul Intern Brut (PIB) a marcat, în primul trimestru al anului curent, o creştere de 5% (ca serie brută), comparativ cu acelaşi interval din 2018, potrivit INS.

Ca serie ajustată sezonier, în primele trei luni din 2019, PIB-ul ţării noastre s-a majorat cu 5,1%, faţă de acelaşi trimestru din 2018, iar comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut economia ţării a crescut cu 1,3%.

Tot ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu a subliniat că rata anuală a inflaţiei se situează deasupra intervalului de variaţie al ţintei şi peste nivelul prognozat.

În aceste condiţii, Dragoş Cabat ne-a declarat: "Situaţia actuală este în genul celei cu care ne-am confruntat în anii 2008-2009. Majorarea aceasta a PIB-ului este surprinzătoare. Sigur, ea este aferentă trimestrului întâi, când contribuţia agriculturii a fost mai mică, iar cea a construcţiilor, mai mare - aceasta ar fi explicaţia. În rest, industria nu a crescut, ci a stagnat. Tot consumul este cel care a dat această creştere ciudat de mare şi, mai ales, construcţiile - aceste două sectoare sunt singurele care ar putea oferi explicaţia pentru creşterea aceasta prea mare, care, în rest, nu se potriveşte cu datele care sunt publicate lunar, cele privind avansul industriei etc. - acolo semnele arătau clar o încetinire puternică a economiei".

Ne-am putea afla într-o situaţie de supraîncălzire a economiei, întrucât creşterea despre care vorbim îşi are explicaţia în majorările de salarii şi de pensii, de anul trecut care, încă îşi mai fac resimţite efectele, a adăugat analistul economic.

"În plus, ele au venit în paralel cu majorarea deficitelor - a celui comercial, a celui de cont curent, dar şi a celui bugetar, care s-ar părea, conform cifrelor, că anul acesta va ieşi foarte tare din ţintă. Este posibil, aşadar, să fim într-o situaţie similară cu ultima parte a anului 2008 şi să ne aştepte un fel de aterizare brutală, ca în 2009. Este clar că industria nu contribuie la creşterea economică, iar agricultura nu prea are cum să aducă un aport, masiv, în această perioadă a anului. Se pare, însă, că serviciile contribuie semnificativ pentru că au crescut preţurile la energie mai mult decât inflaţia, şi atunci şi de acolo mai vine o parte din creşterea aceasta", ne-a mai explicat domnul Cabat.

Economistul a atras, totuşi, atenţia asupra faptului că dezechilibrele se adâncesc (pentru că această creştere economică vine odată cu majorarea deficitelor), iar situaţia tot mai dezechilibrată, din prezent, va produce, la un moment dat, un şoc - aşa cum se întâmplă de obicei: atunci când ai o creştere dezechilibrată, la un moment dat vei avea şi o scădere puternică.

BNR: "Rămâne preocupantă evoluţia deficitului de cont curent"

Conducerea BNR a făcut, ieri, o radiografie a celor mai importanţi indicatori ai economiei, în cadrul unui briefing de presă.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat: "Rata anuală a inflaţiei IPC a crescut până la 4,03% în luna martie 2019 şi 4,11% în luna aprilie, de la 3,83% în februarie, situându-se deasupra intervalului de variaţie al ţintei şi peste nivelul prognozat. Evoluţia a fost determinată de creşterea preţurilor pe segmentul legumelor şi fructelor, precum şi a preţurilor la combustibili şi produse din tutun, o contribuţie semnificativă revenind însă şi componentei de bază a inflaţiei.

Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) s-a menţinut în luna martie la 2,7%, iar în aprilie a urcat la 3 la sută. Avansul reflectă presiuni inflaţioniste în creştere pe partea cererii şi a costurilor salariale, dar şi impactul noii taxe impuse companiilor din telecomunicaţii.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă uşor, de la 4,5% în luna februarie, până la 4,4% în luna martie şi 4,3 la sută în aprilie 2019, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-a menţinut la nivelul de 4,1 la sută începând cu decembrie 2018.

Datele revizuite privind creşterea economică în trimestrul IV 2018 confirmă dinamica anuală a PIB real, de 4,1%, faţă de 4,2% în trimestrul anterior. Pe partea cererii, consumul final continuă să reprezinte principalul determinant al creşterii economice (3,5 puncte procentuale), urmat de variaţia stocurilor (3,2 puncte procentuale), iar formarea brută de capital fix îşi reconfirmă aportul negativ. În schimb, exportul net şi-a diminuat contribuţia negativă la dinamica PIB, pe fondul unei revizuiri în creştere a dinamicii exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii.

Cele mai recente date statistice relevă adâncirea deficitului de cont curent în trimestrul I 2019 comparativ cu perioada similară a anului anterior, chiar dacă într-un ritm mai puţin alert decât cel din trimestrul IV 2018.

În domeniul producţiei şi investiţiilor se consemnează tendinţe mixte. Pe de o parte, dinamica anuală a producţiei industriale şi-a prelungit scăderea în trimestrul I 2019 comparativ cu trimestrul IV 2018, concomitent cu scăderea dinamicii comenzilor noi din industria prelucrătoare. Pe de altă parte, în termeni anuali, volumul lucrărilor de construcţii s-a majorat substanţial. În acelaşi timp, a continuat dinamizarea activităţii în comerţul cu amănuntul şi servicii, pe fondul accelerării semnificative a creşterii salariului mediu net real.

Creditul acordat sectorului privat şi-a temperat creşterea anuală. Evoluţia a reflectat o încetinire a creşterii componentei în lei, în paralel cu atenuarea considerabilă a declinului componentei în valută. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s-a majorat marginal, la 65,8%".

În acest context, Consiliul de Administraţie al BNR a subliniat că noul scenariu al prognozei evidenţiază perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre deasupra intervalului-ţintei, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, în condiţiile revizuirii în sens ascendent a traiectoriei ei prog­nozate, mai cu seamă pe orizontul scurt de timp.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale şi bugetare implementate în acest an, inclusiv cel al taxei pe activele bancare şi al noului indice IRCC asupra creditării şi a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Incertitudini şi riscuri semnificative sunt legate de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri şi de condiţiile de pe piaţa muncii. Rămâne, de asemenea, preocupantă evoluţia deficitului de cont curent. Importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi ale băncilor centrale din regiune.

În şedinţa de ieri, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Totodată, a decis menţinerea la 1,5% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,5% pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, conducerea băncii centrale a decis păs­trarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Amintim că marţi, 14 mai 2019, Banca Naţională a României a publicat datele referitoare la evoluţia deficitului de cont curent şi a datoriei externe a României, în primele trei luni ale acestui an.

Conform ultimelor cifre de la BNR, contul curent al balanţei de plăţi a ţării noastre a înregistrat un deficit de 1,212 miliarde de euro, în perioada ianuarie-martie 2019, în ascensiune de la 1,027 miliarde de euro, deficitul consemnat în primele trei luni ale anului trecut.

Totodată, banca centrală a mai trans­mis că, în primele trei luni din 2019, datoria externă totală a ţării a urcat cu 397 milioane de euro.

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Iarasi un analist luat prin surprindere de cresterea PIB. Mai spune ca industria a stagnat, la o crestere de 1.2%. Asta inseamna stagnare pentru el, in conditiile in care luna martie a consemnat o revenire puternica ce se va simti si in trimestrul II.

    Guvernul a facut o treaba buna iar recapitalizarea CEC va fi de bun augur pentru firmele cu capital romanesc. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. da, habar n-au oamenii astia sa se uite pe niste cifre. doar psd stie sa citeasca ce ii dicteaza INS-ului si sa proclame in campanie electorala victoria socialismului.

      haha, auzi, a facut bine guvernul, capitalizarea cec, bla bla. cu banii imprumutati si deficitele in aer? lasa, ca vine ea si nota de plata, cat de curand. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Da, PIB-ul crește fals din 2011. Și salariile tot cresc, și cursul s-a prăbușit de la 4,6 la 4,7. Doar cu doi neuroni desperecheați puteți ajunge la concluziile corecte.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ce analiza faci acilea?

      Pai tu inca n-ai aflat ca inflatia este peste 4%? :)) In acest caz despre ce crestere vorbesti? 

      Stii cu cit au crescut in trim I preturile la produsele industriale. Cu spre 5%. Deci, despre ce crestere vorbesti? 

      Poate ca ai aflat ca numarul intreprinderilor industriale a crescut, ca numarul angajatilor in sectorul industruial a crescut. Atunci da, s-ar putea sa fie vorba de o crestere. 

      Dar vezi, fa o analiza atentanta, ca persoane de raspundere din conclavul pesedist, gen Rovana si Olguta, ne asigura luna de luna ca numarul angajatilor in sectorul economic a crescut. Daca ar fi dupa ei acum ar trebui sa fie zeci de mil de angajati in acest sector. 

      Tizule, fii mai cu bagare de seama cu pesedeii, nu fii gura-casca, prin concluziile pe care le tagi si faci le faci cunoscute ne faci numele de rusine!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019
Deleanu
ApanovaAdvertisement
Comercianti de Diamante
PODUL DE LUT
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS