Partidul de guvernământ din Serbia, SNS, a obţinut victorii în toate cele 10 municipalităţi în care au avut loc alegeri locale, însă rezultatele sugerează o slăbire a dominaţiei politice a formaţiunii conduse de preşedintele Aleksandar Vucic, potrivit unei analize publicate de DW.
Conform sursei citate, pe hârtie, rezultatul reprezintă încă o victorie completă pentru SNS, însă în practică tabloul este mai nuanţat, în condiţiile în care în mai multe localităţi diferenţele au fost de doar câteva sute de voturi.
DW aminteşte că, după închiderea urnelor, Aleksandar Vucic a salutat rezultatul din sediul Partidului Progresist Sârb, afirmând că scorul este „10-0” şi mulţumind alegătorilor pentru încrederea acordată.
Potrivit publicaţiei, alegerile au fost organizate în 10 municipalităţi din Serbia, unde 247.985 de cetăţeni au avut drept de vot.
DW arată că scrutinul a fost din nou marcat de probleme semnalate în mod repetat şi în rapoarte internaţionale, între care dominaţia covârşitoare a partidului de guvernământ în spaţiul media, utilizarea resurselor statului în campanie şi aşa-numita „campanie a funcţionarilor”, prin care demnitari şi angajaţi ai statului ar fi fost implicaţi în susţinerea SNS.
Publicaţia notează că ziua votului a urmat, în mare, un tipar deja cunoscut, marcat de acuzaţii de cumpărare a voturilor, presiuni asupra alegătorilor, liste paralele şi aşa-numita schemă „Bulgarian train”, o formă de fraudă electorală în care alegătorii primesc buletine deja completate.
Potrivit DW, observatorii au raportat cazuri de compromitere a secretului votului, transport organizat al alegătorilor şi monitorizarea sistematică a prezenţei la urne, elemente care, în evaluarea publicaţiei, indică eforturi coordonate de influenţare a comportamentului electoral.
DW subliniază însă că, de această dată, amploarea şi intensitatea incidentelor au marcat o escaladare clară.
Rasa Nedeljkov, coordonatorul misiunii de observare electorală a Centrului independent pentru Cercetare, Transparenţă şi Responsabilitate (CRTA), a declarat pentru DW că, atunci când cineva încearcă să documenteze cumpărarea de voturi sau să oprească activităţi ilegale, se ajunge inclusiv la violenţă.
Potrivit sursei citate, în mai multe municipalităţi au fost semnalate grupuri organizate care au acţionat în teren. DW relatează că bărbaţi mascaţi, înarmaţi cu bâte şi, în unele cazuri, chiar cu topoare, au fost văzuţi urmărind cetăţeni pe străzi, atacând jurnalişti şi confruntând observatori electorali care încercau să documenteze neregulile.
Publicaţia notează că, până la finalul zilei, bilanţul nu a mai vizat doar voturile, ci şi persoane rănite, inclusiv jurnalişti spitalizaţi şi observatori agresaţi.
Potrivit lui Rasa Nedeljkov, citat de DW, aceste incidente nu au avut un caracter spontan, iar nivelul de coordonare şi resursele implicate sugerează existenţa unui sprijin politic.
Acesta a declarat pentru DW că legătura poate fi observată inclusiv prin faptul că unele dintre persoanele implicate în acte de violenţă au fost văzute intrând sau ieşind din sedii de partid ori instituţii publice.
În acest context, CRTA a descris ziua alegerilor drept „teroare împotriva cetăţenilor”, potrivit DW.
Publicaţia arată, de asemenea, că violenţele au fost uneori reinterpretate public chiar de oficiali sau de presa apropiată puterii. DW notează că preşedinta Parlamentului Serbiei, Ana Brnabic, a distribuit pe X imagini cu bărbaţi îmbrăcaţi în negru care alergau cetăţeni cu bâte, descriind scenele drept o „încercare de a apăra democraţia de blocatori”.
Potrivit DW, nici prezenţa poliţiei nu a reuşit să restabilească ordinea în mod convingător. În mai multe cazuri, reacţia forţelor de ordine a părut insuficientă sau întârziată, ceea ce a alimentat percepţia că violenţele s-au desfăşurat în absenţa unui control instituţional real.
În pofida acestor presiuni, victoriile SNS au fost considerabil mai puţin convingătoare decât în trecut, arată DW.
Publicaţia subliniază că, în mai multe municipalităţi, diferenţele au fost extrem de mici, uneori de doar câteva sute de voturi, ceea ce contrastează cu imaginea obişnuită a unor victorii largi şi previzibile pentru partidul aflat la putere.
Dusan Spasojevic, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Belgrad, a declarat pentru DW că este vorba despre localităţi mici în care SNS a fost tradiţional foarte puternic, însă în cel puţin trei sau patru dintre ele victoria s-a decis la una sau două poziţii în consiliile locale.
Potrivit aceluiaşi expert, în mai multe cazuri SNS va depinde acum de parteneri de coaliţie pentru a-şi asigura controlul local, o situaţie cu care formaţiunea nu este obişnuită şi care ar trebui să îi dea de gândit.
DW arată că, deşi este încă prea devreme pentru a vorbi despre un punct de cotitură decisiv, rezultatele sugerează apariţia unor fisuri într-un sistem politic care a părut mult timp greu de zdruncinat.
Potrivit lui Dusan Spasojevic, citat de DW, una dintre lecţiile principale ale acestui scrutin este nevoia de coordonare între partidele de opoziţie, mişcarea studenţească şi societatea civilă.
La rândul său, Rasa Nedeljkov a declarat pentru DW că prioritatea rămâne continuarea luptei pentru condiţii electorale corecte.
Acesta a susţinut, potrivit publicaţiei, că pentru cei care cred că nu se mai poate obţine nimic prin alegeri, realitatea este tocmai opusă şi că renunţarea ar transforma ceea ce s-a văzut în aceste 10 municipalităţi dintr-o excepţie într-o regulă.
În concluzie, DW notează că, deşi partidul de guvernământ poate revendica în continuare victoria în toate localităţile, atenţia se mută deja spre ceea ce urmează: posibilitatea unor alegeri parlamentare anticipate, privite de o parte a opoziţiei drept următorul şi poate cel mai important test de forţă.



















































Opinia Cititorului