Abonament gratuit
Videoconferinţa “Energia în priză”Videoconferinţa “Energia în priză”

Evoluţie în divergenţă cu SUA şi Germania pentru piaţa titlurilor de stat în lei, în ultima săptămână

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Internaţional /

Evoluţie în divergenţă cu SUA şi Germania pentru piaţa titlurilor de stat în lei, în ultima săptămână

Piaţa titlurilor de stat din România a încorporat în ultima săptămână climatul macro-financiar internaţional şi ştirile interne, evidenţiindu-se creşterea ratei de dobândă pe scadenţa 10 ani, evoluţie în divergenţă cu cele din Statele Unite - scădere la minim istoric - şi Germania, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză.

Potrivit acestuia, creşterea ratei de dobândă este o expresie a perspectivelor unei reveniri mai rapide a economiei interne după şocul indus de pandemie, aspect reflectat şi de consolidarea ratei şomajului în luna iunie.

Rădulescu notează: "În România încrederea în economie a crescut pentru a treia lună la rând în iulie (indicatorul Comisiei Europene la maximul din martie), iar managerii prognozează ameliorarea activităţilor în industrie, comerţul cu amănuntul şi construcţii şi consolidare în sfera serviciilor în T3. Totodată, autorizaţiile de construire clădiri rezidenţiale au revenit pe creştere în iunie (avans cu 0,2% an/an). De asemenea, rata şomajului a stagnat la 5,2% în iunie şi a înregistrat un nivel de 4,6% în semestrul I (avans cu 0,8 puncte procentuale an/an). Pe de altă parte, deficitul finanţelor publice s-a intensificat la 45,2 miliarde RON în semestrul I (4,17% din PIB-ul estimat), dinamică influenţată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc. Evoluţiile de mai sus coroborate cu cele macrofinanciare internaţionale au determinat scăderea ratelor de dobândă pe scadenţele scurte şi creşterea pe cele medii-lungi în această săptămână: la 10 ani cu 1,4% la 3,885% (diminuare cu 11,9% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă s-a majorat cu 7,5% la 0.93 puncte procentuale".

În săptămana de dinainte, rata de dobândă la obligaţiunile suverane ale României pe scadenţa 10 ani - barometrul pentru costul de finanţare din economie - a scăzut la 3,83% (vineri, 24 iulie), cel mai redus nivel din 10 iunie.

Finanţarea deficitului bugetar continuă să meargă bine, în ciuda dimensiunii acestuia (45,2 miliarde de lei la 30 iunie), notează şi Valentin Tătaru, economist la ING Bank.

"În ultimele săptămâni Ministerul de Finanţe a început chiar să exercite ceva presiune descendentă pe randamente prin neacceptarea a mai mult decât valoarea programată sau chiar prin respingerea tuturor subscrierilor. Evident, banca centrală joacă un rol crucial aici, sprijinind piaţa de fiecare dată când apar turbulenţe. Cele aproape 10 miliarde de euro emise în acest an pe pieţele externe au dus aparent bufferul Ministerului de Finanţe la niveluri record (nu există totuşi date actualizate, doar declaraţii ale oficialilor). Desigur, nu este loc de mulţumire de sine deoarece necesarul de finanţare va rămâne la niveluri similare privind înainte, dar se pare totuşi că Ministerul de Finanţe are mai mult spaţiu de manevră în a doua parte a lui 2020", arată analistul.

Totodată, analiştii BT Asset Management evidenţiază în raportul săptămânal că activitatea din piaţa primară a fost redusă în ultima săptămână.

"Ministerul Finanţelor a atras 0,7 mld. RON, pe maturităţi de 3 şi 14 ani, aşa cum planificase, la randamente neschimbate faţă de licitaţiile anterioare. Raportul cerere/ofertă a fost de 2.2x. Cumulat, în luna iulie, emisiunile din piaţa primară au ajuns la 4,6 mld. RON, jumătate din media emisiunilor lunare din ultimele 3 luni. Pe piaţa secundară, curba randamentelor pentru obligaţiunile suverane în RON a rămas neschimbată. Nivelul cotaţiei pentru scadenţa de 10 ani s-a stabilizat la 3,9%, aproape de minimul pre-Covid de 3,8%. Similar, obligaţiunile suverane denominate în euro s-au păstrat la acelaşi nivel: scadenţa de 10 ani este cotată la 2% (vs. 0,9% minimul pre-Covid)", arată analiştii.

Aceştia mai adaugă: "Dobânzile pe piaţa interbancară s-au menţinut constante în ultima lună, ROBOR 3M la 2,15%. Pe piaţa valutară, moneda naţionala pare să caştige teren versus moneda unică, cursul EUR/RON retestează un palier inferior format la 4,833, în timp ce cotaţia USD/RON alunecă la 4,08 cel mai jos nivel de la începutul lui 2019 încoace. Pe plan internaţional, moneda americană s-a depreciat puternic în raport cu monedele de referinţă: cotaţia EUR/USD a străpuns nivelul de 1,19, cel mai ridicat nivel din mai 2018. Slăbiciunea dolarului s-a reflectat şi în cotaţia aurului, care a depăşit nivelul de 1,900 USD/uncie, în timp ce cotaţia ţiţeiului a alunecat uşor sub pragul de 40 USD/baril".

Pe termen scurt, potrivit analiştilor, în piaţa titlurilor de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară, dar şi influenţa de an electoral - majorarea cu 40% a pensiilor din septembrie (care va fi de 10% cel mai probabil) şi majorarea alocaţiilor, care ar urma să fie 15-20% după ce aceasta a primit undă verde acum trei săptămâni de la Curtea Constituţională. Necesarul de finanţare al României (deficit + plata datoriei deja emise) se ridică undeva la 130 de miliarde de lei în acest an.

Prognozele analiştilor indică spre un deficit fiscal de 8,2% pentru anul curent faţă de 1,9% prognoza încă oficială şi 5% pentru 2021, în contextul unui declin al PIB-ului real estimat la 5,1% în 2020, urmat de o revenire în 2021 de +4%.

Amintim că în primele două săptămâni din iunie rata de dobândă la 10 ani a continuat declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,710% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Rata de dobândă la 10 ani a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la peste 6%.

La data de 15 iulie, achiziţiile băncii centrale de titluri de stat în lei din piaţa secundară au ajuns la un stoc de 4,4 miliarde de lei după ce în finalul lui iunie se ridicau la 4,03 miliarde de lei, ceea ce arăta atunci un ritm de achiziţie stabil, de aproximativ 200 milioane de lei/săptămână. Astfel, la finalul lunii iulie, stocul de titluri de stat cumpărate de BNR ar trebui să se situeze la 4,8-4,9 miliarde de lei sau sub această valoare în condiţiile îmbunătăţirii deficitului de lichiditate din piaţă, care în perioada 15 iunie - 15 iulie a rămas semnificativ.

Datele BNR privind achiziţiile de titluri de stat vor fi publicate în data de 6 august, date ce vor fi urmate ziua următoare de raportul trimestrial asupra inflaţiei aferent trimestrului doi. Totodată, săptămâna aceasta vor fi publicate în România datele privind comerţul cu amănuntul, turismul, rezervele internaţionale şi preţurile la nivel de producător în industrie în România.

În ultima săptămână din iulie Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 575 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2023 şi cu 230 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa octombrie 2034, la costuri medii anuale de 3,46%, respectiv 4,38%.

În iulie statul a atras 4,6 miliarde de lei pe piaţa internă, cu 2,2% sub nivelul programat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

22 Sep. 2020
Euro (EUR)Euro4.8590
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1404
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5183
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.2910
Gram de aur (XAU)Gram de aur253.3349

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
CEZ România
Smart City România
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie