Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

EXCLUSIV. IESE LA LUMINĂ:Acces la uraniu pentru eşalonarea datoriilor "Rompetrol"

MIHNEA RĂU
Ziarul BURSA #Companii #Industrie Extractivă /

2 martie 2010: flori şi facilităţi reciproce, la Astana. Primele sunt la vedere, facilităţile au fost ţinute "la secret".

2 martie 2010: flori şi facilităţi reciproce, la Astana. Primele sunt la vedere, facilităţile au fost ţinute "la secret".

Până acum a fost ţinut secret.

Faptul cã statul român negociază accesul la uraniul kazah în schimbul unor facilităţi la plata datoriei pe care “Rompetrol” o are. Sunt genul de informaţii care, de obicei, nu sunt divulgate publicului, cât timp durează negocierile - o prudenţă ca să nu fie afectate. Noi avem nevoie de uraniu pentru noile unităţi de la Cernavodă, iar kazahii ar dori să le reeşalonăm datoriile de la Rompetrol, făcute de companie înainte ca statul kazah să preia rafinăria Petromidia. Pe itinerariul Astana - Cernavodă - Năvodari se înşiră una dintre cele mai importante afaceri din ultimii ani. Planul kazah, discutat prima dată în martie, la Astana, are avantajul că pune bazele unei colaborări pe termen lung în domeniul energetic, cu consecinţe importante pentru economia noastră, dar prezintă dezavantajul că nu ne-ar intra în buget, dintr-odată, cele aproape 600 milioane de dolari, la cât se ridică răscumpărarea obligaţiunilor Rompetrol de la stat.

Deocamdată, se negociază intens. Autorităţile noastre nu doresc ca statul să reintre, după zece ani, ca acţionar în afacerea Rompetrol-Petromidia, în schimbul unei părţi din datoria companiei. Nici măcar ca minoritar. Ceea ce face tot mai realizabil planul kazah, ţinut până acum la secret de cele două părţi: facilităţi pentru exploatarea minei de uraniu pentru eşalonarea datoriilor.

Autorităţile de la Astana l-au întâmpinat pe preşedintele Băsescu cu propunerea ca noi să eşalonăm datoriile Rompetrol cu până la cinci ani, iar Kazahstan să ne dea facilităţi la exploatarea uraniului  

Tocmai peste cinci ani, noile unităţi de la Cernavodă ar trebui puse în funcţiune, cu uraniul kazah

Deocamdată, negocierile sunt în toi, termenul final fiind luna septembrie

Delegaţia noastră, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, a fost întâmpinată, în martie, la Astana, de către autorităţile locale cu o nouă propunere pentru stingerea datoriei grupului Rompetrol - controlat de statul kazah.

Propunerea pusă pe masă de oficialii kazahi este una simplă, susţin surse guvernamentale: cele peste 600 milioane de dolari pe care Rompetrol trebuie să ni le plătească până în septembrie, prin răscumpărarea obligaţiunilor emise acum şapte ani, să fie eşalonate pe o perioadă de până la cinci ani. Perioada se suprapune cu data la care noi ar trebui să dăm în folosinţă cele două noi unităţi de la Cernavodă, unde ar urma să ajungă uraniul extras din Kazahstan.

Facilitatea cerută de kazahi nu a fost respinsă de autorităţile noastre, datorită compensaţiei pe care această propunere o avea ataşată: în schimbul eşalonării, ţara noastră ar fi primit, în contrapartidă, facilităţi pentru exploatarea unor zăcăminte de uraniu pe teritoriul kazah. Mai mult, cele două părţi au convenit şi constituirea unei companii mixte care să exporte uraniu şi apă grea din Kazahstan.

Din partea noastră va intra, în proiect, Compania Naţională a Uraniului, controlată de statul român.

Informaţiile noastre obţinute de la surse guvernamentale nu sunt confirmate oficial, deoarece ambele părţi au convenit amânarea anunţului final privind modul de stingere a datoriei Rompetrol pentru momentul în care negocierile vor fi fost încheiate.

Delegaţia noastră semnează, la Astana, un memorandum cu partea kazahă, prin care Compania Naţională a Uraniului va exploata, în regim de concesiune, o mină de uraniu. Planul kazah presupune, în fapt, anumite facilităţi la exploatarea minei, iar noi să oferim, în schimb, facilităţi la plata datoriei. Adică negocierile nu sunt marfă pentru bani, ci un schimb de facilităţi între cele două părţi.

Mina de uraniu

Noile unităţi de la Cernavodă ar urma să fie funcţionale peste cinci ani, dar statul nostru nu s-a hotărât încă ce procent îşi va păstra în afacerea energiei nucleare.

Pentru noile unităţi de la Cernavodă trebuie să aducem uraniu din import, chiar şi dacă am revigora minele de la noi.

Varianta ca statul kazah să încerce amânarea plăţii datoriilor chiar pe termen de cinci ani a fost avansată şi de către analistul WBS România, Florin Cătinaş, care a declarat, pentru ziarul BURSA: "Se pare că statul român şi Rompetrol Rafinare au ajuns la un acord în privinţa răscumpărării parţiale a obligaţiunilor. Probabil că 20% dintre acestea vor fi răscumpărate anul acesta, iar restul de 80% să fie achitate pe parcursul a patru-cinci ani". Surse din Rompetrol susţin că statul român nu doreşte să reintre ca acţionar în rafinărie, ci mai degrabă ar prefera o soluţie pe termen mediu pentru exploatarea uraniului.

Memorandumul semnat între Compania Naţională a Uraniului (CNU) şi compania statului Kazahstan presupune exploatarea unui zacămînt generos de uraniu, în regim de concesiune. Adică noi vom plăti redevenţă pentru exploatarea respectivă.

Pentru exploatarea minereului din Kazahstan, CNU va deplasa mai mulţi specialişti de la Feldioara. Aici, lângă Braşov, avem ultima facilitate de extracţie a uraniului din minereu.

Preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazabaev a declarat, după întîlnirea pe care a avut-o cu şeful statului român, că Republica Kazahstan va veni în întâmpinarea proiectelor României în vederea asigurării necesarului de uraniu pentru programul energetic de la noi. Mina din kazahstan ar putea produce cîteva sute de mii de tone de combustibil nuclear anual.

Specialiştii noştri de la Unitatea din Feldioara au fost lăsaţi fără obiect de activitate, închiderea minei Crucea-Botuşana din judeţul Suceava, singura mină care mai era în exploatare la noi. Unitatea producea anual peste 40.000 de tone de minereu de uraniu, din care se obţineau efectiv 200 de tone de uraniu, cantitatea necesară pentru asigurarea producţiei de energie electrică în cele două unitaţi funcţionale ale centralei de la Cernavodă. Chiar dacă mina noastră va fi fost salvată, cantitatea de uraniu produsă la noi nu ar fi suficiente şi pentru noile unităţi, 3 şi 4, de la Cernavodă, proiectate să fie construite până în 2015. Autorităţile noastre au analizat, înainte de acordul de la Astana, posibilitatea să importăm uraniu din Canada, Africa de Sud sau Australia.

Republica Kazahstan este cel mai important partener comercial al României din Asia Centrală. Schimburile comerciale între cele două state s-au ridicat la 800 de milioane de dolari, în 2009, fiind afectate de criza globală, după ce, în 2008, s-au apropiat de 2 miliarde dolari. Capitalul românesc este prezent în 35 de întreprinderi din Kazahstan.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. sa traiasca dom patriciu, ca el a luat banutzii la vanzare. in rest, la obiect si fara inflorituri inutile.

    Cred ca este un lucru bun sa dam de lucru la muncitorii romani si sa ne recuperam banii prin expoatarea uraniului,care il putem folosii la centralele nucleare.COMERTUL CU ORICE TARA POATE SA ADUCA FOLOASE ECONOMIEI ROMANESTI.

    1. este bine, dar din cate am inteles e vb ca ai nostri trebuie sa aleaga intre asta si bani repede

      Bani repede , ca sa-i pape repede ! , mai bine sa se asigure - la pret ieftin - uraniul necesart functionarii unitatilor energetice. 

      altfel cum. mai bine sa castigi o piata pe termen lung, decat sa cheltui repede banii

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie