Abonament gratuit

EXCLUSIVITATE / AMBASADORUL RUSIEI ÎN ROMÂNIA, OLEG S. MALGINOV:"Sperăm că politicienii serioşi din Vest vor lua decizii pentru a schimba situaţia în bine"

ANCUŢA STANCIU
Ziarul BURSA #Politică /

"Sperăm că politicienii serioşi din Vest vor lua decizii pentru a schimba situaţia în bine"

Rusia este pregătită să îi susţină

"Nu văd nicio posibilitate pentru contacte la nivel înalt, în viitorul apropiat, între România şi Federaţia Rusă"

"Republica Moldova se confruntă cu o criză politică profundă care, din păcate, pare să se transforme într-una statală"

"Nu dorim ca situaţia din Libia sau Irak să se repete în Siria"

Relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Vest sunt într-o situaţie nu tocmai stabilă sau încurajatoare, ne-a declarat recent Excelenţa Sa, domnul Oleg S. Malginov, Ambasadorul Rusiei în România. Domnia sa spune că, din punct de vedere economic, există sancţiuni, uneori blocade împotriva Rusiei, şi contra sancţiuni, ceea ce ne-ar putea duce cu gândul la un război comercial.

Excelenţa Sa ne-a declarat că Federaţia Rusă nu a iniţiat ostilităţile cu Vestul, nu Rusia a dat startul sancţiunilor, al expansiunii militare sau cursei înarmării.

Reporter:Într-un editorial recent apărut în publicaţia noastră aţi menţionat că, în prezent, există nevoia obiectivă pentru crearea unui sistem internaţional policentric mai echitabil. Aţi putea oferi mai multe detalii pe acest subiect?

Ambasador Oleg Malginov: Este mai bine să vorbim despre multipolaritate. În viziunea noastră, în lumea modernă, se poate ajunge la stabilitate numai dacă deciziile globale sunt luate respectând interesele mai multor centre de putere. Pentru a detalia pe scurt, trebuie, mai întâi, să ne amintim cum am ajuns în situaţia din prezent.

Înainte de 1990, a existat un sistem format din două blocuri, bazate pe paritate militară - mai mult sau mai puţin - şi pe o confruntare ideologică fără compromis. Îl numeam "Război Rece", deşi, uneori, se transforma într-un război "cald", în mai multe regiuni ale globului. Cu toate că evenimentele nu erau întotdeauna previzibile, situaţia era relativ stabilă, pentru că existau anumite reguli.

Iar în anii '90, după dispariţia Uniunii Sovietice, ordinea mondială s-a modificat complet.

Din acest motiv, am început să citim despre "sfârşitul istoriei" sau "înfruntarea civilizaţiilor" etc. Era evident că unele procese noi vor ieşi la suprafaţă.

Mai mult decât atât, unele decizii-cheie de la nivel internaţional au fost luate, în mod deliberat, de Vestul condus de Statele Unite. Cu toate acestea, Federaţia Rusă, în ciuda tuturor dificultăţilor interne, a indicat că o configuraţie unipolară nu poate dura mult şi că era necesar să ne îndreptăm către un nou sistem internaţional, mai echitabil, care să ia în considerare poziţia mai multor poli de putere.

Spre exemplu, eram martorii dezvoltării rapide a Chinei, a Indiei, a unor state din Africa de sud-est, ai creşterii impresionante a unor ţări din America Latină, ai schimbărilor cruciale din Africa. Tot atunci, Uniunea Europeană era în proces de consolidare. Rusia nu era menită să rămână în acea situaţie dificilă pentru totdeauna.

Noi, în Rusia, nu am crezut niciodată că sistemul unipolar ar dura la nesfârşit şi nu ne-am refuzat niciodată dreptul de a lua decizii suverane. Din păcate, această teză nu a fost luată în considerare, până la începutul secolului al XXI-lea.

Reporter: La ce vă refereaţi, mai exact, când vorbeaţi despre eşecurile sistemului unipolar?

Ambasador Oleg Malginov: În primul rând, nu am fost de acord cu războiul din Iugoslavia - când NATO a bombardat Serbia, încălcând definitiv dreptul internaţional - şi nici cu invazia Irakului. În plus, nu am acceptat expansiunea NATO de după căderea Uniunii Sovietice. Acestea au fost cele trei mari cauze de îngrijorare. Trebuie recunoscut că Vestul a profitat de slăbiciunea noastră, din acel moment, pentru a câştiga avantaje pe scena internaţională.

Apoi, am apelat la partenerii noştri, inclusiv Washington, pentru a crea o nouă arhitectură a relaţiilor internaţionale, cu scopul de a asigura stabilitatea la nivel mondial. Având în vedere că şi noi luptăm împotriva terorismului, de la mijlocul anilor '90, bineînţeles că am propus să ne unim eforturile pentru a combate acest rău pe scară globală. Vă aduceţi aminte cât de complicată era situaţia în Asia şi Orientul Mijlociu atunci, începând din Afghanistan şi alte state în care extremismul islamic se transforma în terorism. Dar nu au răspuns la propunerea noastră decât după 11 septembrie 2001.

Reporter: Aşadar, dialogul Rusiei cu Vestul şi Statele Unite nu a fost unul uşor.

Ambasador Oleg Malginov: Într-adevăr. Între timp, Statele Unite au abandonat tratatul despre apărarea antirachetă şi au început să construiască un asemenea sistem global. În plus, au început să elaboreze alte armamente sofisticate - spre exemplu, arme hipersonice - şi au făcut planuri pentru militarizarea spaţiului cosmic. Aşa că, din nou, interesele noastre au fost, în mod deschis, ignorate.

La Munchen, în 2007, preşedintele Vladimir Putin a spus: "Vă rog, luaţi situaţia în serios. Suntem pe punctul de a ne confrunta cu probleme grave. Trebuie să încercăm să creăm, împreună, un sistem bazat pe mai multe centre de decizie, pentru guvernarea la nivel global". Vă amintiţi reacţia deplorabilă a Vestului la acel discurs: avertismentul nostru a fost respins. Dar istoria ne-a arătat că nu este posibil să rezolvi problemele lumii dintr-un singur centru, dintr-o singură reşedinţă, fără discuţii cuprinzătoare.

Reporter: Este clar că, în Moscova, nivelul criticilor la adresa Vestului se află la un nivel crescut. Care ar fi abordarea alternativă?

Ambasador Oleg Malginov: În primul rând, trebuie să stabilim un set de principii şi mecanisme de bază.

Cel mai important lucru este să recunoaştem că sistemul internaţional este format din state suverane, care iau propriile decizii suverane şi au tot dreptul să o facă. Fiecare ţară are propriile interese naţionale, care trebuie să fie respectate de ceilalţi. Unele dintre acestea s-ar putea să nu coincidă, iar altele se pot, chiar, contrazice. Totuşi, suntem parteneri egali.

Al doilea pas este să garantăm securitatea în mod egal, pentru toată lumea. Aceasta înseamnă că un singur stat sau grup de ţări nu pot lua decizii şi măsuri care să le crească nivelul de securitate, în detrimentul securităţii altora, pentru că aceasta va cauza contra-măsuri imediate. De aceea am propus, în 2008, prin OSCE (n.r. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), un nou tratat internaţional despre securitatea egală care, însă, a fost respins. S-au prezentat numeroase contra-argumente: spre exemplu, numai NATO poate oferi garanţii legale de securitate şi nimic nu poate fi făcut în afara Alianţiei. Dar, dacă există diferite niveluri de securitate, nu ne vom putea pune de acord asupra unor lucruri de bază.

Acum, viziunea noastră rămâne aceeaşi: există mai multe centre de decizie. Trebuie să găsim o metodă de a echilibra interesele naţionale şi priorităţile diferite, deciziile suverane diferite, şi acest sistem trebuie să fie diplomatic şi să presupună un partenariat egal.

Reporter: De ce nu aţi menţionat Organizaţia Naţiunilor Unite?

Ambasador Oleg Malginov: Da, avem Organizaţia Naţiunilor Unite, care stă la baza luării acestor decizii. Nu am creat altă platformă care să o poată înlocui. Nu este bine să distrugi un sistem existent, fără a crea ceva pentru a-l substitui.

Deci, abordarea noastră este următoarea: securitate egală, cooperare între parteneri egali, să se ţină cont de interesele naţionale ale tuturor statelor şi crearea unor mecanisme de interacţiune, în cadrul legislaţiei internaţionale, fără dominaţia unui singur actor.

Reporter: Credeţi că Statele Unite ar accepta aşa ceva?

Ambasador Oleg Malginov: Nu este o chestiune de aprobare. Constatăm că lumea se îndreaptă în acest sens. Depinde de fiecare stat cum analizează situaţia şi ce acţiuni doreşte să facă. Nu este ceva impus de noi, este felul în care am evaluat situaţia şi am propus decizii.

Sperăm că forţele rezonabile şi expertiza competentă vor triumfa, pentru că, dacă analiza este mai mult sau mai puţin comprehensivă şi serioasă, nu va da naştere unei încercări de rezolvare a problemelor în favoarea unei singure părţi.

Am văzut, deja, că, în practică, pe anumite probleme, o astfel de abordare a fost preferată. În caz contrar, situaţia, care este stabilă acum, se va înrăutăţi.

Reporter: Cum sunt, de fapt, relaţiile dintre Rusia şi Vest?

Ambasador Oleg Malginov: Premierul nostru (n.r. Dmitri Medvedev) a afirmat că nu este vorba de un război rece. Cu certitudine. Dar situaţia nu este stabilă sau încurajatoare. Dacă ne uităm la sfera informaţiei, se desfăşoară un război în acest domeniu. Din punct de vedere economic, există sancţiuni, uneori blocade împotriva Rusiei şi contra-sancţiuni, aşadar putem vorbi despre un război comercial. În domeniul energiei, disputele sunt acerbe. În ceea ce priveşte sectorul militar, avem, acum, decizia Vestului de a suplimenta, fără limită, armamentul din Europa şi alte zone.

Situaţia nu este una uşoară. Federaţia Rusă nu a iniţiat ostilităţile. Iniţiativa sancţiunilor nu ne-a aparţinut. Nu am dat startul expansiunii militare sau cursei înarmării. Federaţia Rusă nu a impus schimbări de guverne, nu a distrus instituţii statale şi nu s-a implicat în inginerii politice în alte state - mă refer la Ucraina, Caucaz, Asia Centrală şi ţările Arabe. Nu am oprit contactele cu NATO.

Reporter: Cu toate acestea, Rusia este considerată vinovată de anexarea ilegală a Crimeei şi de agresiunea militară din Donbas.

Ambasador Oleg Malginov: Când vorbiţi despre Ucraina, nu puteţi lua în considerare doar un singur eveniment. Trebuie să vă uitaţi cu doi ani în urmă, în februarie 2014, când la Kiev a avut loc o lovitură de stat, sprijinită de Vest, şi apoi toate acordurile dintre forţele politice locale au fost încălcate, cu consimţământul "garanţilor" europeni.

Forţele care au preluat puterea au declarat, imediat, război propriilor cetăţeni de etnie rusă, cu scopul de a-i distruge. Noile autorităţi afirmau că Peninsula Crimeea nu va deveni niciodată o regiune ucraineană, fiindcă ruşii trăiesc acolo, aşadar aceştia trebuie eliminaţi. Trenuri încărcate cu extremişti ucraineni au fost trimise în Crimeea, iar populaţia locală s-a apărat. Au luat decizia să nu trăiască în acea situaţie, mereu riscând exterminarea.

Referendumul a fost organizat repede, pentru că, altfel, aceşti oameni ar fi fost ucişi. Au cerut să fie protejaţi, ca parte a Federaţiei Ruse. Le-a fost acordată protecţia, nu numai la nivel declarativ. Era vorba despre o cerere legitimă şi o soluţie a fost găsită.

Chiar şi acum, după doi ani, peste 90% dintre votanţi sprijină decizia care a fost luată la acel referendum.

Ucraina a făcut tot ce a putut pentru a înrăutăţi condiţiile de viaţă din Crimeea. Au fost impuse blocade asupra energiei electrice, apei şi transportului, iar acestea - apropo - sunt interzise de legislaţia umanitară internaţională. Totuşi, niciun cuvânt critic nu a fost adresat de Vest, în legătură cu acţiunile acestea.

Reporter: Îmi lăsaţi impresia că, de fapt, ne-am putea confrunta cu un nou Război Rece, deşi infirmaţi acest lucru.

Ambasador Oleg Malginov: Aveţi dreptate, situaţia nu este simplă. Dar nu este un Război Rece între Rusia şi Vest, de tipul celui din anii '60 sau'70. Nu ne-au mai rămas suficiente canale de comunicare. Ne lipsesc consultările şi dialogul politic, pentru a evita neînţelegerile. Acest lucru a fost observat de politicieni serioşi şi nu doar de cei care au supravieţuit Războiului Rece. Este interesant că unii jucători activi în acel conflict, precum Henry Kissinger şi alţii, au afirmat că politicienii noii generaţii nu acordă acestor probleme atenţia cuvenită, ceea ce este foarte periculos.

Sperăm că politicienii serioşi din Vest vor lua decizii pentru a schimba situaţia în bine şi suntem pregătiţi să îi susţinem, astfel încât această nouă viziune să prevaleze.

Reporter: Există exemple ale acestei noi viziuni politice?

Ambasador Oleg Malginov: Desigur, puteţi lua Iranul ca exemplu. Un acord privitor la programul său nuclear a fost încheiat, în ciuda relaţiilor diplomatice dificile. Există principii şi interese naţionale ale statelor suverane, care trebuie luate în considerare pentru a avea succes. Astfel, s-a ajuns la o decizie. Ne mai putem uita la un element, de pildă, al crizei siriene - armamentul chimic. Într-un context dificil, propunerea Federaţiei Ruse a fost discutată şi aprobată. Problema armelor chimice a fost rezolvată pentru că s-a înţeles că există un scop comun, principii şi disponibilitate de a lua în considerare interesele altor state.

Reporter: Statul Islamic (SI) este o organizaţie relativ nouă. De ce nu luptă toate statele împotriva acesteia, pentru a o elimina?

Ambasador Oleg Malginov: Aţi pronunţat cuvintele spuse de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, pe 29 septembrie 2015, la Adunarea Generală ONU, din New York. Domnia sa a afirmat că interesul de a elimina Statul Islamic este cu siguranţă comun. Rusia a propus existenţa unei coaliţii unice, dar Vestul a spus: "Nu putem forma o coaliţie cu Federaţia Rusă". Apoi, ne-am coordonat acţiunile cu anumite state, dintre care unele sunt şi membre ale coaliţiei conduse de SUA. Ne ţinem partenerii informaţi şi, astfel, am obţinut rezultate.

Coaliţia condusă de Statele Unite a efectuat operaţiuni în zonă aproape doi ani. Au spus că luptă împotriva Statului Islamic. Rezultatul acţiunilor lor a fost că SI s-a consolidat în Irak şi Siria. Publicul nu ştie ce a fost făcut, concret.

Din punctul nostru de vedere, cele mai bine organizate forţe care luptă împotriva Statului Islamic sunt Armata Siriană şi guvernul legitim de la Damasc. Atunci când ne-au cerut ajutorul, am fost de acord şi îi asistăm, la fel cum guvernul irakian a cerut ajutorul coaliţiei şi au o înţelegere în acest sens.

Înţelegem, de asemenea, că, în Siria, kurzii luptă serios împotriva Statului Islamic, aşa că ne coordonăm acţiunile cu ei şi îi sprijinim. Principalul scop este să luptăm împotriva SI. Dacă se acceptă că acesta este ţelul, ne putem coordona acţiunile şi cu alţii.

Sunt şi câteva forţe de opoziţie din Siria care luptă împotriva Statului Islamic şi cu care ne coordonăm de asemenea. Uneori, aviaţia rusă ajută aceste forţe mici de opoziţie să avanseze. Întrebarea este: ce a făcut coaliţia timp de un an şi jumătate?

Acum, se pare că se luptă împotriva Statului Islamic, dar, înainte, scopul pare să fi fost răsturnarea guvernului sirian, ceea ce ar fi întărit terorismul, pentru că guvernul este cel mai puternic oponent al islamiştilor. SI şi-a impus propriul mod de viaţă, dacă o putem numi astfel. Creştinii, yazidii, armenii, unele grupuri musulmane şi ateii, precum şi minorităţile naţionale au fost exterminate. Educaţia a fost interzisă, la fel şi asistenţa medicală, fetele nu au voie să se ducă la şcoală şi tot aşa.

Abia acum vedem o mişcare pozitivă din partea SUA pentru a ne coordona eforturile din Siria.

Reporter: Cum explicaţi poziţia Rusiei faţă de preşedintele Siriei Bashar al-Assad?

Ambasador Oleg Malginov: În realitate, lupta împotriva lui Assad înseamnă asistarea teroriştilor. Noi am spus, încă de la început, că trebuie să luptăm împotriva teroriştilor, pentru a crea condiţiile unei soluţii politice a problemei siriene. Nu poţi spune că o forţă politică este "sănătoasă", dacă nu este pregătită să negocieze. Încă din iunie 2012, comunitatea internaţională a adoptat prima decizie în privinţa Siriei, conform căreia problema trebuia soluţionată prin mijloace politice. Iniţiativa şi formulările noastre au fost adoptate şi, apoi, aprobate de Consiliul de Securitate.

Nu este numai greşit, ci o bătaie de joc şi dezinformare să susţii că Federaţia Rusă dorea divizarea Siriei. Dimpotrivă, întotdeauna am susţinut unitatea statului, dialog la nivel naţional, ca deciziile privind statul să fie luate de sirienii înşişi şi ca puterile străine să creeze condiţiile pentru implementarea acestora. Nu să impunem sau să decidem pentru ei, ci să creăm condiţiile pentru ca sirienii să ajungă la un acord ei înşişi.

Nu dorim ca situaţia din Libia sau Irak să se repete în Siria. Puteţi vedea cât de mult timp îi ia unui stat, care a fost distrus, să îşi revină. Avem, în continuare, aceeaşi poziţie, că trebuie să existe negocieri, iar acestea să ţină cont de situaţia din ţară. Teroriştii, indiferent de titulatură, trebuie să fie excluşi, pentru că nu doresc un acord politic.

Toate forţele politice constructive, care văd un anumit viitor pentru Siria şi sunt compuse din elemente diferite - sunniţi şi şiiţi, armeni, kurzi, creştini şi alţii - trebuie să ajungă la un acord. Aceasta este abordarea noastră.

Reporter: Poziţia Turciei este bizară. Fac parte din NATO şi câştigă mulţi bani, de pe urma sancţiunilor aplicate Rusiei. Care credeţi că este politica preşedintelui Erdogan?

Ambasador Oleg Malginov: Nu voi vorbi despre politica preşedintelui unui stat unde nu sunt acreditat. Dar pot vorbi despre situaţie. Toate puterile regionale au interesele lor în Siria. În ceea ce le priveşte, am solicitat să fie deschişi, încă de la bun început. Suntem gata să cooperăm pentru a elimina teroriştii. Iniţial, discuţiile cu turcii au fost sincere, până la incidentul cu avionul nostru de luptă. Intenţia de a-l doborî nu a fost corectă sau onestă, ci o trădare. S-a întâmplat când armata siriană începuse să înregistreze victorii împotriva teroriştilor, în regiunea Alep. Avionul rusesc a fost ţintit, în mod intenţionat, iar pilotul ucis. Reacţia Ankarei la acest incident a dezvăluit alte intenţii.

Nu ştiu care va fi finalul, dar pentru noi este clar că scopul autorităţilor turce nu este eliminarea teroriştilor, ci altul.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră în legătură cu exodul refugiaţilor, către Europa?

Ambasador Oleg Malginov: Exodul este o problemă pentru Europa. A început cu mult timp în urmă, dar marele aflux a venit din Africa, atunci când Gaddafi a fost ucis, iar Libia destabilizată. Un alt val a fost la începutul anului 2015, cred. A căpătat avânt în primăvară şi vară, când coaliţia Vestului a făcut posibil avansul Statului Islamic în Irak si Siria. Populaţia şi-a dat seama că, dacă vin islamiştii, ţările lor nu mai ai niciun viitor. Nu puteţi ignora faptul că refugiaţii au venit prin Turcia.

Cauza de bază este distrugerea regimurilor politice, a guvernelor din Orientul Mijlociu, sub pretextul democratizării. Nu are sens să distrugi, dacă nu ai ceva cu care să poţi înlocui, imediat, pierderea. Dacă elimini nu doar regimul, ci şi instituţiile fără de care un stat nu poate exista - poliţia, armata, autorităţile locale - dai naştere criminalităţii, extremismului şi terorismului.

Acum, regiunea este condusă de terorişti sau influenţată de agendele acestora. Chiar şi pentru a rezolva chestiunea refugiaţilor, trebuie să rezolvi problema terorismului şi să investeşti în construcţia statelor. Sunt unele condiţii care trebuie asigurate pentru populaţia de acolo: acces la educaţie, la asistenţă medicală, locuri de muncă, spaţii de locuit şi altele. Dacă acestea nu există, cum poate fi oprit exodul? Este imposibil. Nu distrugeţi guverne, ţări în care locuiesc oameni, unde îşi au familiile, casele, şcolile şi spitalele.

Migraţia economică va fi, întotdeauna, o problemă, pentru că statele bogate atrag oameni din Africa şi Asia de Sud. Dar prezentul flux de migranţi este unul al victimelor terorismului, cauzat de distrugerea statelor suverane. Este o mare provocare pentru Europa, pentru care nu există soluţii facile.

Nu văd politicieni europeni care să abordeze cauza de bază a crizei. În principal, ei caută soluţii pentru apropiatele alegeri, care nu coincid mereu cu soluţia adevăratei probleme.

"Din punct de vedere economic, vom încerca, măcar, să păstrăm ceea ce există acum între România şi Rusia"

Reporter: În ce stare sunt relaţiile româno-ruse?

Ambasador Oleg Malginov: În ultimii doi ani, nu au fost prea multe iniţiative în relaţiile bilaterale. De fapt, ne confruntăm cu efectele negative ale evenimentelor prezentate anterior. Pierderile comerciale se situează la aproximativ 30%. Nu avem o intensificare a contactelor politice, deşi aceasta era planificată atunci când am venit la Bucureşti. Există schimburi culturale, deşi tot la un nivel mai scăzut decât ne-am fi dorit. Încă se desfăşoară consultări la nivelul ministerelor de externe.

Facem schimb de opinii, în ceea ce priveşte problemele dificile, inclusiv situaţia din regiune, din Europa şi sperăm să continuăm. Altfel, s-ar instala tăcerea, ceea ce nu este bine. Nu văd nicio posibilitate pentru contacte la nivel înalt, în viitorul apropiat, dar vom vedea cum evoluează situaţia.

Din punct de vedere economic, vom încerca, măcar, să păstrăm ceea ce există acum. Avem operatori economici care activează în România şi, dacă nu se va lua o decizie politică de blocare, ne vom atinge obiectivul. Bineînţeles, sunt unele probleme, dar acestea pot fi rezolvate.

Reporter: Lukoil întâmpină multe dificultăţi în România.

Ambasador Oleg Malginov: Lukoil este o companie privată. Au, într-adevăr, probleme. Unele dintre acestea sunt examinate de sistemul judiciar şi sperăm că vor fi rezolvate, în conformitate cu legea.

Lukoil a efectuat lucrări în platforma continentală a Mării Negre, cu rezultate pozitive. Este în interesul României să continue cooperarea. Au fost făcute foraje, unul promiţător şi altul nu prea pozitiv din punct de vedere comercial. Lukoilul a investit aici şi a fost destul de costisitor. Au găsit depozite, iar acum discută cu autorităţile române ce se va face în continuare. Ar putea coopera cu alte companii care lucrează în zonă, ceea ce ar fi benefic pentru România. Planul este să continue lucrările şi sperăm că autorităţile voastre vor fi, de asemenea, interesate să aibă o companie rusă în zonă. Vom vedea.

Reporter: Avem informaţii conform cărora Gazprom a venit în România în 2012, când Emil Boc era premier. Compania a făcut oferte pentru pachete de acţiuni ale Transgaz, Transelectrica şi Romgaz, iar reacţia a fost negativă. Ce face Gazprom aici?

Ambasador Oleg Malginov: Au venit din Serbia şi au tot investit substanţial. Compania a deschis câteva benzinării, nu multe. Cooperează cu unele firme străine, căutând petrol şi gaze, dar lucrurile se mişcă încet. Preţurile nu sunt favorabile pentru investiţii mari, dar lucrează în continuare.

Alte elemente concrete, menţionate de dumneavoastră, nu îmi sunt cunoscute.

Reporter: Gazprom este perceput ca o ameninţare în ţara noastră.

Ambasador Oleg Malginov: Nu avem informaţii în acest sens. Nu pot confirma sau respinge speculaţiile de gen.

Reporter: Despre situaţia din Moldova...

Ambasador Oleg Malginov: Ce este cu Moldova? Ştiţi ce îşi doreşte Moldova? Lăsaţi ţara să treacă peste criza politică, ce seamănă, uneori, cu o criză de identitate. Nu înţeleg pe cine să ascult. Este preşedintele, care a fost aici, recent. Este guvernul - nu comentez în legătură cu felul în care a fost instalat. Aceste instituţii ştiu care sunt problemele ţării - economice, sociale, financiare, chiar şi în relaţiile cu ţări vecine. Lăsaţi-le să încerce să le rezolve.

Republica Moldova se confruntă cu o situaţie delicată în Transnistria. Am citit că autorităţile au în plan să reia discuţiile în format "5+2", pe acest subiect, ceea ce este bine. Întotdeauna am spus că este mai bine să existe negocieri. Procesul nu a adus rezultate vizibile, pentru că părţile implicate nu au mai vorbit de aproape doi ani, reprezentanţii s-au schimbat etc.

Lăsaţi autorităţile din Republica Moldova să rezolve problemele şi să ia decizii pe cont propriu. Guvernul trebuie să ia deciziile cu sprijinul poporului.

Reporter: Moldova doreşte să intre în Uniunea Europeană.

Ambasador Oleg Malginov: Uniunea Europeană îşi doreşte acest lucru? Nu ştiu cum să răspund la întrebarea dumneavoastră, pentru că ţara se confruntă cu o criză politică profundă care, din păcate, pare să se transforme într-una statală. Chişinăul cooperează cu Federaţia Rusă şi avem numeroşi cetăţeni moldoveni care muncesc în Rusia, chiar şi acum, în timpul crizei economice. Avem relaţii şi în alte domenii, ne ocupăm cu problema Transnistriei şi cu negocierile în format "5+2". Sunt, încă, multe lucruri de făcut.

Pornim de la faptul că autorităţile de la Chişinău au semnat Acordul de Asociere si se află în tratative cu Uniunea Europeană. Vom vedea cum va evolua situaţia.

Reporter: Autorităţile române doresc să atragă turiştii ruşi. Doamna Corina Martin, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România, a spus că au fost promise turiştilor ruşi preţuri mici (10 euro/noapte), ca să viziteze ţara noastră. Sunt ruşii interesaţi de România, ca destinaţie turistică?

Ambasador Oleg Malginov: Este o întrebare interesantă. Nu sunt reprezentantul unei agenţii de turism, însă, atunci când am sosit, mi-am dat seama că, din punct de vedere turistic, România este subestimată, nu doar în Rusia, ci şi în alte ţări. În ceea ce priveşte infrastructura, ţara voastră a rămas în urmă, dacă o comparăm cu Europa Centrală sau chiar cu Bulgaria vecină. Oamenii din Federaţia Rusă nu ştiu de ce pot beneficia în România.

Este posibilă o creştere a turismului, dacă se va echilibra raportul dintre preţuri şi servicii. Profesioniştii trebuie să discute acest aspect. Personal, ca rus, mi-a făcut plăcere să văd mănăstirile ortodoxe din Nord, să vizitez zonele locuite de lipoveni, să văd Dunărea, în special Delta, Carpaţii şi să mă bucur de apele termale din România. Dar facilităţile sunt aproape zero. Marea Neagră nu este la fel de atrăgătoare aici, chiar dacă turiştii noştri nu se mai duc în Turcia sau Egipt. Avem propriul litoral la Marea Neagră, incluziv în Crimeea, şi există Bulgaria. Dacă aţi fost acolo, ştiţi că facilităţile sunt superioare. Numărul turiştilor ruşi din România a fost, anul trecut, de numai 5, poate 7 mii de persoane.

Raportul dintre costuri şi calitatea serviciilor este mai bun în Bulgaria. Cei zece euro propuşi reprezintă, desigur, un preţ bun, iar oamenii ar veni, dar cine îi va caza pentru zece euro? Lucrurile practice, de genul acesta, trebuie discutate de profesionişti, de oamenii de afaceri. Potenţial există şi ar fi bine să fie exploatat. Din păcate, reputaţia României, din punct de vedere turistic, nu este foarte bună în Rusia. Nu s-au făcut prea multe încercări reale de a schimba situaţia. Chiar şi ostilitatea din sfera informaţiilor faţă de Rusia nu este o trăsătură atrăgătoare pentru turiştii ruşi.

Reporter: Românii sunt interesaţi de cultura rusă?

Ambasador Oleg Malginov: Da. Am auzit că Centrul Cultural Rus nu este atât de vizibil pe cât ar putea fi, iar potenţialul nu este încă exploatat pe deplin. Trebuie să facem mai mult şi chiar asta avem în plan. Directorul Centrului este foarte activ, cu un program atractiv de activitate. Suntem limitaţi, ca oricare alt stat, de resursele financiare, dar căutăm, acum, parteneri români, pentru a înfiinţa societăţi mixte şi a organiza evenimente. Cred că putem juca un rol interesant, readucând în prim-plan cele mai bune elemente ale culturii ruse, istorice şi moderne. Presupun că există o cerere substanţială, nu doar în Bucureşti, ci şi în alte locuri din România.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 32 )

  1. VREM TEZAURUL!!!

    1. Du-te si ia-l

      Te frământă încă din 2007 povestea tezaurului.... Ca să te liniștesc.

       

      În 2013, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, pentru MEDIAFAX, că a propus părţii ruse, în vizita oficială la Moscova, reluarea lucrărilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a Tezaurului, primind deschidere din partea rusă pentru fixarea unei date clare a viitoare reuniuni a comisiei. 

       

      "El a mai precizat că "din păcate" după 2006 această comisie nu a mai avut reuniuni oficiale." 

       

      Hai să vedem ce s-a întâmplat până în 2006. Ne uităm la ce spune dl Scurtu, reprezentantul României în acea comisie. 

       

      Prof. Ioan Scurtu: "În Regulamentul de funcționare, adoptat în mai 2004, se prevedea: „Comisia are ca obiect de activitate studierea – în cadrul chestiunilor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale – cu prioritate a problemei Tezaurului românesc”, și „După soluționarea problemei Tezaurului românesc, Comisia va putea studia și alte probleme izvorâte din istoria relațiilor bilaterale la inițiativa oricăreia dintre părți, pe baza de înțelegere reciprocă.” 

       

      Se făcea astfel un important pas înainte pe calea plasării Tezaurului în fruntea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale. 

       

      Prima sesiune a Comisiei Comune s-a desfășurat la București în zilele de 19-21 octombrie 2004. Nu poate fi exclusă ipoteza că în 2003 – 2004, președintele Vladimir Putin să fi urmărit restituirea, chiar parțială, a Tezaurului românesc, pentru a demonstra decizia Federației Ruse de a rezolva chestiunile litigioase pe care le avea cu România, iar pe de altă parte pentru a folosi această atitudine ca un argument în negocierile cu Japonia vizând retrocedarea tezaurului rusesc. 

       

      Așa se poate explica faptul că Aleksandr Ciubarian a acceptat fără nici o rezervă înscrierea în Regulamentul de funcționare a Comisiei Comune a abordării cu prioritate a problemei Tezaurului românesc. De asemenea, întrebarea (confidențială) pe care Ciubarian a adresat-o în octombrie 2004 copreședintelui român cu prilejul primei întruniri a Comisei Comune: „Ce ar putea fi semnificativ de restituit din Tezaurul românesc?” Întrebarea sugera ideea că Federația Rusă avea în vedere restituirea a ceva „semnificativ” din acest Tezaur. 

       

      Următoarele sesiuni ale Comisiei Comune s-au desfășurat la Moscova. Cea de-a doua în intervalul 21-22 iunie 2005, cea de-a treia între 4 și 6 aprilie 2006. 

       

      În activitatea Comisiei Comune factorul politic a jucat rolul decisiv. „Temperatura” politică existentă în relațiile dintre România și Federația Rusă s-a transmis și acestei Comisii. Partea rusă, binevoitoare și relativ deschisă la început, a devenit tot mai rigidă și necooperantă." 

       

       

      Să reținem două lucruri: 

      - Rușii încep cu o atitudine pozitivă. Au, la rândul lor, un tezaur de recuperat de la Japonia. În timpul revoluției bolșevice, "albii" au trimis către Japonia aur în peste 22 de lăzi pentru a obține armament. Amiralul Alexander Kolchak a trimis acest aur al țarului dar nu a primit niciun fel de echipament militar. Rușii au găsit niște dovezi ale acestui transfer care s-ar adăposti în Banca Tokyo Mitsubishi. 

       

      - Atitudinea devine tot mai rigidă și necooperantă la final de 2005, început de 2006. Oare ce s-a întâmplat atunci? 

       

      Sep 2005: "Marea Neagra, lac rusesc' 

      "In septembrie 2005, aflat in Statele Unite, presedintele Traian Basescu a sustinut un discurs la Universitatea Standford, in care a apreciat ca Federatia Rusa trateaza Marea Neagra ca pe un "lac rusesc", deoarece nu doreste internationalizarea problemelor din zona. Presedintele a propus si o serie de solutii pentru zona Marii Negre, anume internationalizarea acesteia, asa cum s-a intimplat cu Marea Mediterana, afirmind: "S-a vazut cum vecinii nostri puternici de la Marea Neagra au generat conflicte care apoi au fost inghetate, tot prin interventia lor"" 

       

      Păi este foarte clar. Venit la putere, băsescu distruge relațiile diplomatice ruso-române. Acum înțelegem afirmațiile dlui Scurtu ce spune că slugile lui băsescu, MRU și Boc, subminează activitatea comisiei româno-ruse. 

       

      Ai priceput care este tâlcul poveștii? Organele de stat nu vor tezaurul. Pentru ele, "tezaurul pe care rușii nu vor să ni-l dea" este un motiv de propagandă rusofobă MULT mai valoros ca tezaurul în sine. Înțelegi, dle român, cum stă treaba? Nu mai asculta tu toată propaganda organelor de stat din România și o să devii mult mai înțelept. Acum înțelegi și de ce organele de stat nu au privit cu ochi buni inițiativa lui Corlățean din 2013, cu care am început comentariul, de a redeschide problema tezaurului din Rusia. L-au subminat din toate unghiurile și l-au executat imediat cum au putut. 

      Bine argumentat, multumesc pentru informatii.

    Rusii vor si sustin egalitatea, dar numai cand este in interesul lor.

    Ar vrea intoarcerea la multipolaritate precum cele doua blocuri est – vest de acum 25 de ani. Uita insa ca blocul estic a fost format din state obligate de rusia sa faca parte din el, pe cand cel vestic a fost constituit prin libera alegere a participantilor. Uita pentru ca au interesul sa uite. 

    Daca tot au pretentia sa ne raportam la situatii anterioare, este rusia pregatita sa recunoasca teritoriul Romaniei trasat dupa tratatele de pace de la Paris? Sau si de acestea a uitat, pentru ca au interesul sa uite... 

    In schimb, au inventat doctrina conform careia sunt indreptatiti sa intervina oriunde cineva se declara etnic rus. Bazele acestei doctrine au fost extrase din politicile tariste si apoi bolsevice de rusificare sau prin deportarea ori masacrarea populatiei locale si implantarea de rusofoni peste tot pe unde s-a putut. Finanteaza si ei organizatii (extremiste) externe, acuzandu-i pe altii ca fac la fel si destabilizeaza. 

    Ar putea sa-si retraga si realoce urgent admiratorii din Basarabia, Bucovina, Herta, deoarece China a invatat bine lectia. Dar fac morala altora. Si se ocupa de filozofii expirate care nu o duc nicaieri, modelul rusesc defect din fabricatie fiind déjà lasat in urma pana si de modelele din china, india si altele mai mici si mai lipsite de resurse.

    1. Interventia Moscovei in favoarea etnicilor rusi, oricum e mai plauzibila si mai indreptatita decat interventiile americanilor care o fac in numele unei vagi democratii (vezi asa zisa "primavara araba"), sau pentru combaterea terorismului pe care tot ei l-au creat.

      Aici nu-i sputniknews, unde cenzurati opiniile adversarilor lui putin fara rushine. Eventual vei fi luat in ris, pt ca dictatorul rus si lacheii sai, ca acest asa-zis ambasador, nu merita nici macar scuipatzi.

      Tu meriti sa fii scuipat

      Marius, Tratatele de Pace de la Paris au fost semnate în 1947 și se respectă și astăzi.

      "România, mulțumită contribuției sale militare de partea Aliaților după 23 august 1944, primea înapoi Transilvania de Nord transferată de Hitler Ungariei prin Dictatul de la Viena, dar pierdea Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța în favoarea Uniunii Sovietice, și Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) în favoarea Bulgariei." 

      au existat mai multe tratate de pace la Paris de-a lungul timpului si evident ma refeream la cel semnat in 1920 pe care rusia nu l-a recuonscut nici acum; oricum stie rusul exact despre ce-i vorba, nu are nevoie de detalii

      Iată ce scrie pe siteul Departamentului de Stat American (că probabil doar de americani asculți - poate au dreptate de data asta).

       

      "Treaty negotiations were also weakened by the absence of other important nations. Russia had fought as one of the Allies until December 1917, when its new Bolshevik Government withdrew from the war. The Bolshevik decision to repudiate Russia’s outstanding financial debts to the Allies and to publish the texts of secret agreements between the Allies concerning the postwar period angered the Allies. The Allied Powers refused to recognize the new Bolshevik Government and thus did not invite its representatives to the Peace Conference. The Allies also excluded the defeated Central Powers (Germany, Austria-Hungary, Turkey, and Bulgaria)." 

       

      O traducere sumară: Rusia "roșie" a fost în mod oficial exclusă de la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920. Dep de Stat spune că negocierile au fost slăbite de absența unor țări importante. Rusia a luptat 3 ani alături de învingători, până când comuniștii au retras-o. Decizia lor de a respinge datoriile față de aliați și de a publica texte secrete ale aranjamentelor dintre Aliați pe seama altor popoare, i-a înfuriat pe aceștia și nu au recunoscut guvernul "roșu" (și nici noi, românii, nu am făcut-o, prin aceeași politică de "drepți și săru-mâna" față de Vest, fapt care ne-a costat Tezaurul, atunci, în anii 20, pe care comuniștii ni-l dădeau la schimb). Nici țările înfrânte nu au fost prezente. 

       

      Ei bine, Marius... Conferința de Pace de la Paris 1919-1920 a FOST O FARSĂ pe care omenirea nu trebuie să o mai repete NICIODATĂ. Ea, mișelia aia de "conferință de pace", a dus la WW2. Nu este de mirare că Rusia nu o acceptă din moment ce a fost în mod formal EXCLUSĂ de la lucrările ei. 

      asta e parerea ta si a rusilor, daca aveau interes sa tina seama de tratat tineau si-l recunoşteau; rusii au avut operatiuni speciale in tarile romane inca de la sfarsitul sec 18 inclusiv un atentat in parlamentul romaniei - asta e stilul lor de a tata romania, iar tu vii si gasesti motive pt nerestituirea tezaurului imediat ce razboiul s-a sfarsit, folosesti exact aceleasi tehnici de dezinformare ca si ei

      A mea, a rușilor, a lui Keynes (știi, ministrul de finanțe al UK), a lui Paul Cambon, ambasador în UK al Franței, etc. Nu trebuie să fie și a ta, că prea guști propaganda ca un excepțional naiv.

       

      "On June 5, 1919, just three weeks shy of the signing of the Treaty of Versailles, British Treasury representative John Maynard Keynes submitted his letter of resignation to British Prime Minister David Lloyd George. “I’ve gone on hoping even through these last dreadful weeks,” he wrote, “that you’d find some way to make of the Treaty a just and expedient document. But now it’s apparently too late. The battle is lost.”[1] With his resignation tendered, Keynes promptly fled the Paris Peace Conference (PPC) and retired to Cambridge. There, he spent the summer writing The Economic Consequences of the Peace, his scathing and prophetic critique of the PPC negotiations and the Treaty’s reparation terms. The first paragraph of the “Introductory” chapter conveys Keynes’s dissatisfaction in no uncertain terms: “The spokesmen of the French and British peoples have run the risk of completing the ruin, which Germany began, by a Peace which, if it is carried into effect, must impair yet further, when it might have restored, the delicate, complicated organization, already shaken and broken by war, through which alone the European peoples can employ themselves and live.”" 

      "There is another sort of criticism of the Peace Conference which may offer useful parallels for the present and that is that it was not properly planned ahead and was simply inefficient. “Worthless schemes and improvised ideas” was how Paul Cambon, the wise old French ambassador in London, described the way in which the statesmen worked. There is something in his complaint. None of the Big Three had much experience in international relations. Lloyd George had a notoriously weak grasp of geography. Maps brought happy surprises such as his discovery that New Zealand was on quite a different side of Australia than he had always imagined. Unreasonably perhaps none of them had much use for their own foreign offices. Wilson, Lloyd George and Clemenceau all chose as foreign ministers men whom they could safely ignore. All preferred to take advice from their close associates or from academic experts or journalists rather than their own diplomats. The conference took too long to get underway. What was meant to be a preliminary meeting of the Allies to work out a common position turned gradually into the only peace conference there was to be." 

    Ce treaba au rusii cu capitalismul si cu democratia? Sa va fie rusine pentru acest interviu, cine urmeaza? Ambasadorul Coreei de Nord?

    1. Sa iti fie tie rusine de ignoranta din cap, evident ca Rusia are capitalism.

    Terorismul rus a inceput cu migratia rusilor catre zonele locuite de romani acum 300 de ani. Oamenii migrau sa scape de saracia si tirania din imperiul rus. Apoi rusii au inceput sa emita pretentii la teritorii care nu le-au apartinut niciodata iar romanii din Basarabia si Bucovina au fost ucisi sau deportati in siberia sa moara .

    ambasadorul rusiei in Romania nu poate vorbi de Turcia dar stie ce isi doreste Moldova !!! 

    Retrageti trupele rusesti dincolo de granitele Moldovei lui Stefan cel Mare si luatii si pe cei care vor sa mearga cu voi inapoi de unde ati venit ! 

    Cand au venit in Romania ca aliati in al doilea razboi mondial rusii purtau ceasuri la picioare !

    Trimiteti-l pe mojicul asta rus inapoi la moscova sa caute tezaurul . 

    1. Esti o caricatura care nici istoria prostiei umane nu o cunoaste

      deja am intrat in istorie cu ajutorul tau !

      dezvolta putin .... sa intelegem mai bine !

      ai solda de la kremlin ? 

      Esti incult, asta esti

      KGB-istule...cum te-ai strecurat intre noi ??? Cred ca SRI este pe urma ta...

      Putin poti ... ai ceasul la picior ?

      Ia din DEX ce e aia caricatura ! 

      La care Moldovă te referi? La cea din 1484, când Baiazid II a cucerit Cetatea Albă și Chilia?

      Moldova de la 1483 !

      Unde erau mojicii de rusi la 1484 ? 

      Unde erau rușii? Păi, în timp ce noi plăteam tribut turcilor, ei plăteau tribut Hoardei de Aur, echivalentul mongol (tătar) al Imperiului Otoman. Dar, după 1480, rușii nu s-au mai înclinat niciodată tătarilor/turcilor/mongolilor. Poate au fost înfrânți de turci+occidentali, dar vasali niciodată.

    Crimeea interesanta viziune cu Vestul, Turcia a evitat subtil intrebarea.

    Frumos interviu. 

    Ancuta, intrebarile astea si le-a pus singur si tu le-ai exprimat vocal? :))))))

    Raspunsurile, da, e normal sa le dea el, dar si intrebarile, mai fata?? Sa nu il intrebe nimeni ce intelege prin ''interesele Rusiei'' si ''sfera de influenta'' raportate la alte tari vecine, ce treaba avem noi cu sfera lor de influenta, de ce Ucraina sau Moldova sau altii nu au dreptul de a opta pentru Nato sau UE?....Senatorul McCain a definit cel mai bine Rusia, la nivel geopolitic : ''O uriasa statie de benzina cu rachete nucleare''. Cel mai tragic pentru tara asta, este faptul ca mujicul rus nu a cunoscut niciodata democratia, asa imperfecta cum este ea si vor mai trece 100 de ani pana cand lucrurile se vor stabiliza acolo. Datorita discrepantei dintre puterea militara (concentrata) si situatia economica precara, face din Rusia cel mai important punct de instabilitate la nivel global. China este altceva, au inteles, chiar daca intr-un mod comunist, ca scopul principal al politicii este bunastarea economica si nu amenintarea cu rachetele. Rusia insa nu a depasit stadiul asta si nici nu vad cand ar putea sa o faca.... 

    1. Simplu, măi băiete, despre apartenența la NATO. Pentru același motiv pentru care SUA nu au vrut niciodată rachete în Cuba. Nu îți aduci aminte momentul când lumea era să intre în WW3?

      "Mai fata" a realizat un interviu rar, studiat, astazi, in toate ambasadele, extrem de interesant pentru publicul BURSA.

      "Mai fata" s-ar cuveni pretuita.

      Daca esti nemultumit, atunci fa-l tu pe urmatorul. 

    sa citesc un articol in care un ambasador spune ineptii cat casa. Ce vroiau "extremişti ucraineni"? Sa masacreze populatia de etnie rusa din Crimeea si de asta a trimis Rusia "omuletii verzi"?

    Omuleti despre care la acea data rusia spunea ca nu stie ce e cu ei dar ulterior au recunoscut ca erau militari rusi. Pai si "flota Marii Negre" care numara peste 70.000 de militari urma sa fie si ea masacrata?

    Imi pare rau dar cu astfel de mentalitati nu avem cum sa dialogam. 

    1. Acel pasaj intră în categoria de "jumătate adevăr" (adică este mai degrabă așa, decât jumătate minciună).

       

      Irish Times: "Many Crimeans’ fear of the new administration in Kiev was only intensified by a weekend decision by parliament to quash a 2012 law that boosted the status of the Russian language in parts of Ukraine where it is widely spoken. 

       

      “We were with the opposition all the way, our people were injured in Kiev,” said activist Zair Smedlyaev, as dozens of Tatars gathered outside their headquarters in Simferopol. 

      “The riot police who attacked and killed people in Kiev are being protected and praised here,” he added. 

      “We have kicked out one dictator and now Crimea’s leaders want to drag our native land into a Russian dictatorship. We will not let that happen.”" 

      Am urmărit la acel moment desfășurarea evenimentelor. Da, Parlamentul a aprobat anularea legii din 2012 privind limba minorităților, rușii din Crimeea se revoltau împotriva Maidanului și formau miliții locale, tătarii radicali se opuneau rușilor iar lucrurile degenerau. Omuleții verzi au apărut la 2-3 zile și acțiunea de declarare a independenței începuse. Este adevărat că, după încă 2-3 zile, președintele interimar, Turcinov, a respins acțiunea Parlamentului de anulare a legii.... Poate teama de ruși, poate și de protestul Ungariei, poate și de protestul celor din vestul Ucrainei la adresa acțiunii nesăbuite a Parlamentului ... în fine ... prea târziu. Rușii din Crimeea au făcut ceea ce era just și drept pentru ei. 

    La ploaia de comentarii care ni se serveste din partea ambasadorului american , acest interviu reprezinta un element de diversitate folositor. Trebuie sa incercam sa intelegem gandirea si actiunile acestei mari puteri aflate in declin.

    1. traiasca prietenia poporului roman cu poporul american dar si cu marele popor rus.

Ziarul BURSA

14 august

Citeşte Ziarul BURSA din 14 august

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

14 Aug. 2020
Euro (EUR)Euro4.8358
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1020
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4986
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3603
Gram de aur (XAU)Gram de aur256.1622

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Balinesse Spa
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
myTEX.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie