EY: Guvernele recunosc potenţialul inteligenţei artificiale, dar doar un sfert au implementat-o la scară largă

Organizaţiile guvernamentale şi din sectorul public conştientizează rolul esenţial al datelor şi al inteligenţei artificiale, însă se menţine un decalaj semnificativ de implementare, potrivit recentului studiu realizat de EY în rândul a aproape 500 de funcţionari guvernamentali de rang înalt, conform unui comunicat emis redacţiei. Deşi 64% dintre respondenţi admit că adoptarea inteligenţei artificiale ar putea conduce la economii substanţiale şi 63% cunosc potenţialul acesteia de a îmbunătăţi prestarea de servicii, realitatea arată că doar 26% au integrat inteligenţa artificială la nivelul întregii organizaţii şi doar 12% dintre cei chestionaţi au adoptat soluţii de inteligenţă artificială generativă. Aceste rezultate evidenţiază necesitatea unor măsuri ferme din partea guvernelor pentru a reduce acest decalaj, 58% dintre respondenţi pledând pentru accelerarea adoptării tehnologiei datelor şi a inteligenţei artificiale în organizaţiile din sectorul public.

Rezultatele studiului au relevat că organizaţiile care au implementat deja analiza de date şi inteligenţa artificială beneficiază de avantaje semnificative în mai multe domenii, printre care o mai bună interacţiune cu cetăţenii prin ameliorarea accesului şi servicii personalizate, monitorizare îmbunătăţită şi economii de costuri datorită eficientizării, securitate consolidată prin reducerea fraudelor şi a erorilor, creşterea productivităţii şi satisfacţiei angajaţilor, precum şi decizii mai bine fundamentate şi bazate pe date.

Cercetarea a identificat o categorie a pionierilor, organizaţii care sunt semnificativ mai avansate decât celelalte organizaţii nu doar în ceea ce priveşte progresele făcute în implementare, ci şi abordarea strategică. Primele 20% dintre organizaţiile respondente, clasificate drept pionieri, sunt mai avansate în implementarea soluţiilor digitale. Restul de 80% dintre respondenţi sunt clasificaţi ca organizaţii din eşalonul secund.

Pionierii se disting prin accentul strategic pus pe construirea unor fundaţii solide, fără să se grăbească să implementeze tehnologii de inteligenţă artificială avansate. 88% dintre pionieri au implementat infrastructuri de date şi digitale, comparativ cu 58% dintre organizaţiile din eşalonul secund. 76% dintre pionieri au digitalizat sau automatizat procesele şi serviciile existente, faţă de 33% dintre organizaţiile din eşalonul secund, iar 58% dintre pionieri au implementat capacităţi de analiză a datelor, comparativ cu o treime (33%) dintre organizaţiile din eşalonul secund.

Permenthri Pillay, lider EY Global Government & Public Sector Digital Modernization, a declarat: „Elanul iniţial a dat roade pentru pionierii care au dezvoltat o fundaţie digitală şi de date mai eficientă şi, în unele cazuri, platforme de date compatibile cu tehnologiile cloud. Aceştia au progresat mai rapid în integrarea capacităţilor bazate pe date la nivelul întregii organizaţii, nu doar în anumite echipe sau departamente. Această abordare contribuie la menţinerea unor standarde ridicate de calitate şi coerenţă a datelor, elimină compartimentarea organizaţională şi asigură un cadru unitar de guvernanţă a datelor şi de respectare a reglementărilor. În plus, permite o gestionare a datelor scalabilă şi flexibilă şi conduce, în cele din urmă, la strategii mai unitare şi mai bine aliniate, în beneficiul întregii organizaţii”.

Potrivit sursei, implementarea analizei de date, a inteligenţei artificiale şi a GenAI reprezintă o dilemă pentru organizaţiile guvernamentale. Acestea conştientizează posibilele beneficii, însă se confruntă cu provocări semnificative care împiedică implementarea. Aproape două treimi (62%) dintre respondenţi au afirmat că preocupările legate de confidenţialitatea şi securitatea datelor limitează capacitatea actuală a organizaţiei lor de a adopta soluţii digitale şi bazate pe date. De asemenea, 51% au indicat lipsa unei strategii de transformare digitală şi a datelor, iar 45% menţionează infrastructura de date inadecvată.

Spre deosebire de sectorul privat, autorităţile guvernamentale gestionează cantităţi mari de date protejate prin lege. Legislaţia privind protecţia vieţii private şi barierele normative, concepute iniţial pentru a proteja cetăţenii, fac dificilă transmiterea datelor, deoarece îi împiedică pe funcţionarii publici să acţioneze dincolo de ceea ce este permis în mod explicit, în lipsa cadrelor şi mecanismelor de protecţie necesare. Organizaţiile de top soluţionează aceste provocări prin stabilirea unor cadre clare de guvernanţă a datelor, care precizează permisiunile, mijloacele de control al accesului şi limitările în utilizare, şi creează politici şi tehnici transparente privind utilizarea datelor, pentru a proteja datele cu caracter personal, permiţând totodată analiza acestora.

Conform comunicatului, convergenţa provocărilor fără precedent cu care se confruntă autorităţile guvernamentale în prezent, adică constrângerile legate de resurse, schimbările demografice, problemele sociale complexe şi exigenţele tot mai mari ale cetăţenilor, impune un răspuns transformator. Studiul a arătat că tehnologia datelor şi inteligenţa artificială oferă exact capacităţile necesare pentru a face faţă acestor provocări, însă numai dacă sunt implementate într-un mod atent şi sistematic.

Catherine Friday, lider EY Global and EY Asia-Pacific Government & Infrastructure Industry, a declarat: „Miza este mare. Guvernele care nu acţionează decisiv riscă să rămână în urmă din punct de vedere tehnologic şi să îşi compromită capacitatea fundamentală de a îşi îndeplini misiunea în slujba cetăţenilor. În schimb, acelea care reuşesc să implementeze cu succes aceste tehnologii pot obţine beneficii substanţiale pe şase direcţii esenţiale: productivitate crescută, îmbunătăţirea percepţiei angajaţilor asupra mediului de lucru, transformarea serviciilor publice, planificare ameliorată, administrare financiară consolidată şi o rezilienţă sporită”.