EY România a organizat Conferinţa Anuală de Fiscalitate EY

Cea de-a 20-a ediţie a Conferinţei Anuale de Fiscalitate organizată de EY România sub semnul a două decenii de istorie fiscală modernă, a reunit peste 200 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţara noastră şi ai autorităţilor, principalele teme ale discuţiilor fiind centrate pe evoluţia sistemului fiscal românesc şi etapele importante parcurse în această decadă, dar şi pe recentele schimbări legislative, creşterea taxelor pentru companii şi persoane fizice, precum şi digitalizarea sistemului fiscal, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Specialiştii EY România au oferit informaţii şi răspunsuri detaliate, ca principii şi modalităţi de abordare, pentru înţelegerea provocărilor din 2026, a relatat comunicatul. Vor continua măsurile din pachetele fiscal anunţate şi aprobate încă de anul trecut, definite ca parte a unei adevărate revoluţii fiscale în România.

Din partea autorităţilor, a participat domnul Adrian Nicuşor Nica, Preşedinte ANAF, a transmis comunicatul de presă.

„Anul 2026 vine în urma unui 2025 agitat din foarte multe puncte de vedere. Totuşi, anul trecut s-a încheiat din punct de vedere financiar-bugetar mai bine decât se aştepta multă lume. Am intrat în 2026 cu multe speranţe că va fi un an mai calm din punct de vedere legislativ şi că va fi urmat de un alt an, unde investitorii vor vedea revenirea la normal prin eliminarea IMCA şi stabilizarea multor altor elemente fiscale”, a spus Alex Milcev, Partener, Liderul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică EY România, în comunicat.

„Trecerea de la un sistem fiscal birocratic dependent de hârtie la o arhitectură digitală în care comunicarea, raportarea şi analiza de risc au ambiţia de a fi integrate aproape în timp real, introducerea Spaţiului Privat Virtual, standardizarea formatelor de raportare şi utilizarea datelor colectate pentru analiza de risc au redefinit modul în care contribuabilii interacţionează cu administraţia fiscală. Digitalizarea nu este doar o modernizare tehnică, aceasta a schimbat însăşi natura conformării fiscal”, a adăugat Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistenţă Fiscală în Tranzacţii, EY România, în comunicatul de presă.

Din multitudinea de aspecte pe care sistemul fiscal românesc le are de perfectat, s-au desprins câteva teme-cheie. Controversele privind preţurile de transfer rămân o provocare semnificativă pentru companii, în special în zona serviciilor intragrup şi a alocării profiturilor, potrivit sursei citate.

„Pe fondul analizei tot mai detaliate a autorităţilor, companiile trebuie să asigure documentaţie solidă. Totodată, acordurile de preţ în avans (APA) devin un instrument esenţial pentru prevenirea disputelor şi evitarea escaladării acestora în litigii sau proceduri amiabile”, a detaliat Adrian Rus, Partener, Liderul Departamentului Preţuri de Transfer, EY România, în comunicat.

Pe de altă parte, zona de asistenţă juridică este esenţială pe tema controalelor şi a inspecţiilor fiscale, pentru a identifica la timp riscurile de neconformare, dar şi oportunităţile din legislaţie, potrivit explicaţiilor lui Emanuel Băncilă, Partener, Liderul Practicii de Litigii şi Controverse Fiscale, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, a transmis comunicatul.

Intersecţia dintre TVA şi preţurile de transfer, dreptul de deducere şi scutirile de TVA au fost de asemenea teme discutate, fiind domenii în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit deja repere cu impact direct asupra rezultatelor inspecţiilor fiscal, conform sursei citate.

„În paralel cu integrarea instrumentelor digitale de control - precum e-Factura, SAF-T, e- Transport şi e-TVA - autorităţile fiscale îşi extind capacitatea de analiză, fără ca acest process să modifice standardele juridice aplicabile în domeniul TVA, al accizelor şi al altor impozite indirecte. Pentru mediul de afaceri, aceste evoluţii confirmă importanţa unei abordări integrate a conformării fiscale, care să coreleze raportările digitale cu realitatea economică a tranzacţiilor”, a explicat Georgiana Iancu, Partener, Liderul Liderul Departamentului Impozite Indirecte şi Digitalizare Fiscală, EY România, în comunicatul de presă.

Din seria veştilor bune face parte reducerea IMCA din acest an şi eliminarea sa din 2027, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru mediul de afaceri, în timp ce noile limitări de deductibilitate şi accentul pe controale, digitalizare şi preţuri de transfer impun companiilor să se pregătească din timp, a transmis sursa citată.

„Asigurarea conformării corecte, pentru evitarea inconvenientelor şi a potenţialelor consecinţe nedorite ale controalelor fiscale, va putea avea loc numai prin gestionarea eficientă a riscului fiscal”, a adăugat Călin Stan, Partener Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, în sursa menţionată.

Schimbările anunţate în zona fiscală şi a relaţiilor de muncă marchează, la rândul lor, o etapă importantă de responsabilizare şi transparenţă în tabloul general al pieţei muncii din România. Noul format al Declaraţiei Unice, cu precompletare din surse ANAF, este un pas înainte în digitalizare, dar mută accentul pe contribuabil, care va trebui să verifice şi să corecteze eventualele erori, inclusiv prin adăugarea veniturilor din străinătate. Directiva europeană privind transparenţa salarială aduce obligaţii semnificative de raportare şi revizuire a politicilor interne, cu riscuri reale de sancţiuni în caz de neconformare, potrivit sursei citate.

„Provocările din zona forţei de muncă şi fiscalităţii persoanelor fizice vor continua. Noile măsuri de impozitare a veniturilor pasive, apar pe fondul presiunilor exercitate de instituţiile internaţionale pentru renunţarea la cota unica de impozitare, cu o presiune fiscală mai mare pe consum, proprietate şi câştiguri de capital. Aceste schimbări sunt însoţite de accelerarea proceselor de digitalizare, actiuni noi in zona migratiei, de extinderea schimbului automat de informaţii între instituţii şi state, precum si inspecţii fiscal”, Stela Andrei, Partener, People Advisory Services, EY România, în sursa amintită.

Aşadar, şi pentru acest an şi pentru următorii, concluzia este următoarea: adaptarea rapidă şi investiţia în conformare, din partea companiilor, dar şi măsurile de digitalizare a sistemului fiscal românesc nu mai sunt aspecte opţionale, ci o condiţie sine-qua-non pentru dezvoltarea economiei româneşti şi recuperarea decalajelor care încă o despart de economiile dezvoltate, a concluzionat comunicatul.