FEBRUARIE FINANCIARRăzboiul bugetului, zgribuliţi în austeritate

Emilia Olescu, George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 09 martie

Războiul bugetului, zgribuliţi în austeritate

Întocmirea proiectului bugetului de stat, reluarea anului şcolar, în semestrul al doilea, cu prezenţa fizică a elevilor în unităţile de învăţământ, anularea gratuităţii studenţilor la transportul pe calea ferată, protestele bugetarilor şi începerea primei sesiuni ordinare din acest an a Parlamentului reprezintă coordonatele între care s-a desfăşurat activitatea economică şi politică în a doua lună a anului. Efervescenţa acţiunilor de pe scena politică, economică şi socială a fost favorizată şi de faptul că, în cursul lunii trecute, din punct de vedere al pandemiei, ne-am situat pe un oarecare platou, cu rate foarte scăzute în privinţa incidenţei infectării cu Sars-Cov 2 şi cu un număr mic de cazuri pe zi. Dar, din păcate, platoul respectiv a reprezentat liniştea dinaintea furtunii anunţată pentru începutul lunii martie de vârful de 3923 de cazuri din 26 februarie, adică exact la un an de la declanşarea pandemiei Covid-19 în ţara noastră.

Camera Deputaţilor şi Senatul au început prima sesiune ordinară din anul 2021 încă din prima zi a lunii februarie. Graba cu care parlamentarii şi-au reluat activitatea în noul an, spre deosebire de anii trecuţi când sesiunea începea în jurul datei de 15 februarie, s-a datorat anunţului premierului Florin Cîţu din ianuarie conform căruia, în 4 februarie, va trimite Legislativului proiectele legii plafoanelor, legii bugetului de stat şi legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021. Din păcate, acest lucru s-a întâmplat când mai rămăseseră doar şase zile din luna trecută şi după nenumărate dezbateri atât în interiorul coaliţiei de guvernare, cât şi în Executiv cu privire la respectivele acte normative.

În 2 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că în 8 februarie se va relua anul şcolar în format fizic: "În localităţile în care sunt puţine cazuri de Covid-19, în aşa-numitul scenariu verde, toţi copiii merg fizic la şcoală, şi grădiniţă, şi ciclu primar, gimnaziu şi liceu. În localităţile în care sunt ceva mai multe cazuri, aşa-numitul scenariu galben, acolo copiii de grădiniţă merg fizic la grădiniţă, clasele I-IV merg la şcoală şi din ciclul secundar merg doar copiii din clasa a VIII-a fizic la şcoală, fiindcă ei se pregătesc de examen, iar din liceu merg copiii, sau tinerii deja, din clasa a XII-a, care se pregătesc de Bacalaureat. În localităţile unde, din păcate, sunt destul de multe cazuri, care sunt în aşa-numitul scenariu roşu, merg fizic doar copiii la grădiniţă şi clasele I-IV la şcoală, restul făcând şcoala on-line. Deci, în scenariul roşu, merg cei mici fizic, iar clasele de la a V-a până la a XII-a fac şcoala on-line. Iar în localităţile unde incidenţa este mai mare, localităţi care intră în carantină, în mod natural toată lumea stă acasă".

Exportatorii - scoşi de pe lista priorităţilor Guvernului

Ziua a fost marcată şi de o veste neplăcută pentru companiile mici şi mijlocii din ţara noastră care produc pentru export şi care au aflat că, în acest an, fondurile privind internaţionalizarea firmelor româneşti la export sunt drastic diminuate.

Mai precis, Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a afirmat că nu mai este dispus să susţină din bugetul public programul de promovare la export al companiilor din ţara noastră. Ministrul susţine că la târgurile şi expoziţiile internaţionale participă acelaşi grup de firme, că nu există o cuantificare a rezultatelor participării - fapt semnalat şi de controlul Curţii de Conturi - şi că firmele care organizează deplasarea încasează comisioane considerabile.

A doua zi, membrii Consiliului Naţional de Export şi mai multe asociaţii patronale au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Florin Cîţu şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului prin care l-au acuzat pe ministrul Claudiu Năsui că îngroapă exportul românesc. În realitate, după cum avea să se dovedească prin legea bugetului de stat, ministrul de resort a alocat doar un milion de lei pentru această activitate, spre deosebire de bugetarea de 130 milioane lei solicitată de companiile respective.

Cotarea la bursă a companiilor de stat, prioritate guvernamentală

În data scrisorii deschise menţionată mai sus, 3 februarie, Guvernul a aprobat proiectul de lege care abrogă legea 173/2020 şi permite, practic, vânzarea activelor companiilor de stat şi a unei cote de acţiuni - la bursă - din participaţia statului la companiile respective. Proiectul de lege a fost trimis Parlamentului, spre dezbatere şi adoptare, chiar dacă a stârnit nemulţumire în rândul opoziţiei, liderii PSD şi AUR acuzând Guvernul că doreşte vânzarea Hidroelectrica, aeroporturilor Otopeni şi Băneasa şi Portului Constanţa.

În privinţa bugetului de stat ce ar fi trebuit, conform declaraţiei din 6 ianuarie, să ajungă în Parlament în 4 ianuarie, şeful Guvernului a spus că acesta va fi trimis după ce va fi întocmit corect.

"Nu este un buget simplu, este un buget care se uită la perioada 2021-2022, este un buget care începe să repare anomalii introduse în legislaţia din România în ultimii patru ani de zile. Vă dau doar un exemplu: cheltuielile cu salariile s-au dublat în perioada 2016 - 2020, de la 57 de miliarde de lei anual la 110 miliarde de lei. Nu cred că s-a dublat nimic, veniturile nu s-au dublat în România în ultimii patru ani de zile, economia nu a avut o dinamică dublă în ultimii patru ani, dar cheltuielile de personal s-au dublat", susţinea Florin Cîţu.

Premierul mai declara că proiectul legii bugetului de stat va fi însoţit şi de un program de reforme în sistemul public, una dintre acestea fiind restructurarea companiilor de stat care înregistrează an de an pierderi financiare.

Ordonanţa austerităţii a prefigurat limitele stricte ale bugetului de stat

Anul şcolar a fost reluat fără incidente, în 8 februarie, şi, conform informaţiilor oferite de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, peste 2,4 milioane de elevi din totalul de 2.915.000, s-au prezentat în format fizic, în unităţile de învăţământ odată cu începerea semestrului al II-lea.

În 10 februarie, Guvernul a prelungit cu încă 30 de zile starea de alertă din ţara noastră, începând cu 12 februarie. În cadrul şedinţei, a fost citită în primă lectură aşa-numita ordonanţă a austerităţii, care a nemulţumit organizaţiile sindicale, ce protestează de mai bine de o lună şi asociaţiile studenţilor şi pensionarilor. Este vorba despre actul normativ care stabileşte că punctul de pensie rămâne îngheţat în cursul anului 2021, că nu se vor emite vouchere de vacanţă pentru acest an şi că studenţii nu vor mai beneficia de gratuitate la transportul pe calea ferată.

"Vom creşte punctul de pensie de la 1 ianuarie 2022, aşa cum a fost şi până acum. Trebuie să fie foarte clar că anul acesta punctul de pensie este 1442 de lei. (...) În 2020 şi 2021 efortul cu plata pensiilor este de 19,2 miliarde de lei. (...) În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, (...) au fost prelungite voucherele emise în 2019 şi cele din 2020, ceea ce înseamnă că în economie sunt vouchere de vacanţă în valoare aproape 2,4 miliarde de lei, care nu au fost folosite. (...) De aceea, voucherele de vacanţă care ar fi trebuit emise anul acesta vor fi emise anul viitor şi avem această economie la buget. (...) Un alt subiect (...) este vorba de acea gratuitate introdusă de PSD în 2017 pentru transportul studenţilor; se modifică şi se revine la 50%", a anunţat măsurile respective premierul Florin Cîţu, care a spus că nu este vorba despre o tăiere, ci despre o plafonare a unor cheltuieli publice.

El a menţionat că, prin măsurile dispuse prin respectivul act normativ, aproape 3,3 miliarde de lei rămân în sectorul privat, la companii şi la persoane fizice.

7,16% - deficitul bugetar estimat pentru finalul anului 2021

În privinţa proiectului legii bugetului de stat care se afla în lucru, şeful Guvernului a precizat: "Deficitul bugetar pe care îl estimăm este în jur de 7,14 - 7,15 - 7,16, vom vedea, aici vom calcula exact, să vedem care va fi cifra finală, dar aici ne vom opri. Iar ajustarea deficitului... Aici este foarte important: acest deficit de 7,16, să spunem, că acum este acolo şi sper să rămână acolo, duce la un deficit ESA - şi aici este deficitul pe care ne evaluează Comisia Europeană, pe care ne evaluează agenţiile de rating şi partenerii internaţionali - de aproape 8,2% din PIB, ceea ce înseamnă că anul trecut am avut deficit ESA de 9,1. Ajustarea este mai mică de un procent. Să ştiţi că cei de la Comisie nu sunt foarte fericiţi cu această ajustare şi va trebui să-i convingem că suntem credibili, de aceea venim cu bugetul pentru 2022, pentru a arăta că suntem credibili şi că avem reforme şi în anul următor. Revenirea la 3% se face, vom reveni pe cash sub 3% şi pe ESA în 2024, şi pot să vă spun că, pentru 2022, este un deficit de 5,84 pe cash, 6,36 pe ESA, 4,37 pe cash în 2023 şi 4,68 pe ESA tot în 2023, iar în 2024 - 2,89% din PIB pe cash şi 2,9 pe ESA. Deci, este un program pe patru ani de a stabiliza finanţele publice şi de a reveni la un deficit sub 3%. Veniturile anul acesta am spus că vor avea o creştere de aproape 13% faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă 32,68% din PIB, dar, aici, atenţie, sunt o mare parte din veniturile pe care noi le-am amânat anul trecut prin măsuri fiscale. Le vom încasa anul acesta".

Premierul a mai precizat că, pentru investiţii în buget, vor fi alocate

61 miliarde lei, că vor fi stopate cheltuielile structurale şi, prin reforme, se va încerca eliminarea risipirii banului public.

Parlamentari fără pensii speciale, sindicate în stradă

În 16 februarie au avut loc proteste concertate din partea mai multor federaţii sindicale, nemulţumite de ordonanţa austerităţii propusă de guvernul Cîţu. Lucrătorii feroviari, poliţiştii contractuali, cadrele medicale şi o parte din funcţionarii publici protestează la diferite sedii ale instituţiilor centrale, faţă de politica de îngheţare a salariilor decisă de guvernul Cîţu şi de lipsa de investiţii în mai multe domenii de activitate. Menţionăm că protestele au continuat zilnic, pe tot parcursul lunii trecute.

În aceeaşi zi, în Centrul Vechi din Capitală, patronii şi angajaţii restaurantelor, cafenelelor, bistrourilor şi fast-food-urilor au protestat împotriva restricţiilor impuse de autorităţi, precum şi pentru deblocarea fondurilor necesare acoperirii a 20% din pierderea financiară înregistrată în 2020, comparativ cu 2019.

A doua zi, plenul Parlamentul a modificat statutul deputaţilor şi senatorilor şi a eliminat pensiile speciale acordate acestora. O veste neplăcută a venit dinspre CCR. Curtea Constituţională, prin decizia din 17 februarie 2021, a decis, practic, "legalizarea" evaziunii fiscale, dacă inculpatul plăteşte întreg prejudiciul cauzat. CCR a respins sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Guvernului şi Avocatului Poporului şi a constatat că este constituţional proiectul adoptat de fostul Parlament de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că se poate aplica o amendă în locul închisorii, în cazul persoanelor acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul. Conform aceluiaşi act normativ, dacă prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, fapta nu se mai pedepseşte penal.

Mineri blocaţi în subteran, Guvernul preocupat de plafonarea cheltuielilor

În aceeaşi zi, problemele nerezolvate în ultimii 30 de ani în Valea Jiului au părut să se acutizeze, după ce peste 100 de mineri de la Lupeni s-au baricadat în subteran, din cauza neplăţii la timp a salariilor şi a drepturilor restante pentru anul 2020. Lor li s-au alăturat, a doua zi, minerii de la Livezeni. Protestul a luat amploare, termocentrala Mintia a rămas fără cărbune câteva zile, iar în urma negocierilor de la Bucureşti, administratorul judiciar şi-a înaintat demisia. Problema a fost rezolvată ulterior de către guvernul Cîţu, care a găsit sumele necesare plăţii veniturilor restante pentru minerii din Valea Jiului, asigurând sursele financiare pentru plata salariilor în următoarele trei luni. Este vorba despre un efort bugetar de 11 milioane lei.

În 18 februarie, premierul Florin Cîţu a anunţat că Executivul a adoptat şi aşa numita ordonanţă a austerităţii prin care a fost îngheţat în anul 2021 punctul de pensie, nu se acordă în acest an voucherele de vacanţă, se anulează sporul de 30% acordat pe timp de pandemie în prefecturi, se anulează gratuitatea acordată studenţilor la transportul pe calea ferată şi se amână cu un an intrarea în vigoare a legii privind statutul personalului feroviar, lege conform căreia salariul acestui personal urma să fie majorat de două ori în cursul anului 2021.

În privinţa proiectului legii bugetului de stat, premierul Florin Cîţu a precizat că deficitul este stabilit la 7,16% şi că, în aceeaşi zi, Consiliul Fiscal a avizat favorabil acest proiect, chiar dacă membrii Consiliului Economic şi Social au dat un aviz negativ, prin prisma îngheţării veniturilor salariaţilor şi pensionarilor, precum şi prin noua etapizare a dublării alocaţiilor copiilor.

Şeful Guvernului a anunţat că proiectul de buget va fi susţinut de un program de reforme, care include şi reaşezarea sporurilor salariale din sistemul bugetar, care anul trecut au reprezentat 27 miliarde lei.

Două aprobări ale bugetului, din cauza bâlbâielilor din Guvern

19 februarie reprezintă ziua în care Guvernul a aprobat, în sfârşit, proiectul legii bugetului de stat şi legii bugetului asigurărilor sociale de stat. În prealabil, în cursul aceleiaşi zile, bugetul de stat a fost avizat pozitiv de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în privinţa bugetelor alocate Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază. În cadrul şedinţei CSAT a fost aprobată şi Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.

În privinţa bugetului de stat, după şedinţa de guvern, prim-ministrul Florin Cîţu a declarat: "Din bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt de 397.515 milioane lei şi cheltuielile de personal - 109.511 milioane lei. La bugetul de stat, cheltuielile totale sunt de 223.702 milioane lei, iar cheltuielile de personal sunt 55.834,9 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat, sau soldul bugetului general consolidat este de 80 de milioane lei. Nu s-a modificat nimic. Am aprobat şi evoluţia deficitului, soldul structural anual al administraţiei publice, deficitul anual. În 2021, este vorba despre estimări structurale - 742, în 2022 - 607 şi în 2023 - 43. Este vorba despre soldul structural, acesta se calculează relativ la PIB-ul potenţial".

Din păcate, pachetul legislativ privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat a trebuit reaprobat de Guvern, trei zile mai târziu, în 22 februarie, deoarece la şedinţa din 19 februarie Executivul nu avea avizul Consiliului Legislativ pe iniţiativele respective. De aceea, proiectului bugetului de stat a fost trimis Parlamentului abia în 23 februarie, care a stabilit un calendar scurt pentru dezbaterea în comisiile reunite de specialitate şi pentru dezbatere şi adoptare în plen.

Înainte de trimiterea bugetului de stat în Parlament au avut loc noi răfuieli politice de la tribuna Camerei Deputaţilor între premierul Florin Cîţu şi membrii coaliţiei de guvernare, pe de o parte, şi parlamentarii PSD pe de cealaltă parte, în cadrul Orei prim-ministrului, din 22 februarie, a cărei temă a fost "Bugetul tăierilor: moartea economică a României!".

A doua zi, Senatul a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021, proiect ce va trece şi de Camera Deputaţilor în 24 februarie, dată în care preşedintele Klaus Iohannis a emis decretul privind promulgarea legii prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor.

Tot în 24 februarie, Guvernul a aprobat acordarea primei tranşe de 20.000 de doze de vaccinuri din cele 200.000 promise Republicii Moldova. După şedinţa Executivului, premierul Florin Cîţu a precizat că, anul acesta, Guvernul se va împrumuta cu cel puţin 80 miliarde lei.

La finalul lunii trecute, în perioada 25-27 februarie, comisiile reunite parlamentare au dezbătut şi aprobat, fără amendamente, aşa cum au fost propuse de guvernul Cîţu, legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Au fost respinse 3466 de amendamente depuse de senatorii şi deputaţii PSD şi AUR. Cele două legi au fost dezbătute şi adoptate în plenul Parlamentului în 1 şi 2 martie.

BNR a atras atenţia băncilor pentru comportamentul pe care îl au faţă de clienţi

Banca Naţională a României (BNR) a atras din nou atenţia băncilor pentru comportamentul pe care îl au faţă de clienţi. Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu a trimis, în februarie, o circulară instituţiilor de credit, în care le avertizează pe acestea să aibă grijă de clienţi şi să îi considere parteneri, nu să se comporte cu ei cum s-ar comporta cu nişte terorişti financiari.

De multă vreme, când unele bănci au de pus în practică anumite directive europene, dau vina pe BNR, ca să scape, ne-a spus Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României. Acesta subliniază că instituţiile de credit le cer clienţilor să răspundă la diverse întrebări, "îi enervează" şi le spun că aşa le-a cerut Banca Naţională: "Este deja un reflex pentru foarte multe bănci".

Se pare că, în procedurile de aplicare a Directivei privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, băncile îi chestionează pe clienţi mult prea amănunţit şi chiar le blochează conturile, menţionând că aşa le cere banca centrală.

Adrian Vasilescu ne-a declarat: "Acum este o situaţie nouă. Spunând că respectă reglementările UE legate de selectarea clientelei în funcţie de anumite cerinţe, băncile au considerat că unele firme importante cad sub incidenţa legii şi le-a desfiinţat conturile, pe acest motiv având loc scandaluri mari. Băncile au spus că aşa le-a cerut BNR. Sigur că Banca Naţională cere întotdeauna să fie respectate legile. Sunt norme ale BNR care nu au putere de lege, ci vin în completarea şi respectarea unor cerinţe din reglementările europene. Acum, băncile au făcut reactualizări de date, i-au chemat pe clienţi la bancă şi aceştia s-au simţit lezaţi. Dar una este să fii deranjat că te cheamă la sediu să completezi nişte date şi alta este să te trezeşti cu contul desfiinţat şi cu cerinţa băncii de a-ţi retrage banii".

În opinia lui Adrian Vasilescu, este posibil ca unele companii chiar să aibă tranzacţii cu firme din străinătate susceptibile de a fi în legături cu teroriştii şi acestor companii le-au fost desfiinţate conturile. Însă, în aceste condiţii, banca trebuie să le spună clienţilor despre ce este vorba, consideră reprezentantul BNR: "Omul trebuie să ştie că este vorba despre o directivă a UE foarte fermă care cere selectarea clientelei pe nişte criterii, mai ales să nu fie suspectate de legături cu terorismul, cu crima organizată etc., nu să li se spună că aşa a cerut BNR. Banca Naţională s-a trezit cu firmele la uşă ca să întrebe de ce BNR a dat asemenea directive şi ce legătură are banca centrală cu firma lor. Li s-a explicat politicos că BNR nu lucrează cu clienţii băncilor, dar din moment ce este o normă a UE, Banca Naţională sigur că aminteşte mereu de nevoia de a se respecta legea".

Adrian Vasilescu subliniază că băncile trebuie să ia act de circulara BNR şi să acţioneze în consecinţă.

Directiva europeană privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului a apărut ca urmare a mecanismelor sofisticate de spălare a banilor, fiecare bancă trebuind să îşi facă un set de norme interne pe care le trimite spre aprobare către BNR. Banca Naţională se uită peste ele şi, dacă aceste norme respectă standardele minime de conformare cu Directiva europeană, atunci le avizează.

Programele Fidelis şi Tezaur prin care populaţia poate împrumuta statul vor continua şi în 2021

Programele Fidelis şi Tezaur prin care populaţia poate împrumuta statul vor fi continuate în 2021, conform unui raport al Ministerului Finanţelor care însoţeşte proiectul de buget pe 2021, făcut public în februarie.

Pentru Programul TEZAUR se are în vedere introducerea de facilităţi care să permită realizarea în mediu online a subscrierilor şi rambursărilor sumelor datorate la scadenţă investitorilor. Referitor la datorie, pe termen mediu, se are în vedere diversificarea instrumentelor de finanţare, prin realizarea de emisiuni de obligaţiuni "verzi", în acest sens o primă etapă o reprezintă crearea Cadrului general de emisiuni de obligaţiuni verzi la nivel suveran, urmând să fie identificate în bugetul de stat proiectele de investiţii/cheltuieli "verzi".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

15 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9484
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2646
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6171
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8523
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.4451

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
certificateorigine.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
invietraditia.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro