G7 face apel la un armistiţiu urgent în Ucraina şi la detensionarea situaţiei în Sudan

G7 a transmis miercuri că este nevoie urgentă de un armistiţiu în Ucraina, după mai bine de trei ani de război, fără a-şi înăspri tonul faţă de Rusia, şi a tras un semnal de alarmă cu privire la recenta escaladare a conflictului din Sudan, relatează AFP.

"Am reiterat că este nevoie urgentă de un armistiţiu", au declarat miniştrii de externe ai Statelor Unite, Franţei, Canadei, Italiei, Germaniei, Regatului Unit şi Japoniei în comunicatul lor final, după o reuniune de două zile la Niagara, în Canada.

"Graniţele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă", au adăugat ei, reiterând "sprijinul neclintit" pentru Ucraina şi suveranitatea ţării.

"Ucraina vrea ca războiul să se încheie cât mai repede posibil", a pledat ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga, invitat, după care a cerut G7 să continue să investească în producţia de rachete şi drone, precum şi în apărarea aeriană a Ucrainei.

Potrivit acestuia, preşedintele rus Vladimir Putin "încă se amăgeşte crezând că poate câştiga".

Anterior, Ottawa, gazda summitului, a anunţat noi sancţiuni împotriva Moscovei într-un moment în care, odată cu apropierea iernii, Ucraina este ţinta intensificării atacurilor ruseşti asupra infrastructurii sale energetice.

Luna trecută, Donald Trump a impus sancţiuni celor mai mari două companii petroliere din Rusia - Rosneft şi Lukoil - criticându-l pe Vladimir Putin pentru refuzul său de a pune capăt conflictului.

Pentru această a doua reuniune a anului a miniştrilor de externe din clubul marilor democraţii industrializate, au fost invitaţi şi reprezentanţi din Africa de Sud, Australia, Brazilia, India, Mexic, Coreea de Sud şi Arabia Saudită.

Toţi au discutat şi despre conflictul din Sudan, care s-a agravat în ultimele săptămâni.

"Deplângem impactul devastator al acestui război asupra civililor, în special foametea care a dus la cea mai mare criză umanitară din lume. Condamnăm fără echivoc violenţa sexuală", a declarat G7.

Această mare ţară africană este sfâşiată din aprilie 2023 de o luptă pentru putere între armată şi Forţele de Sprijin Rapid (RSF) paramilitare, ambele acuzate de atrocităţi. Conflictul a făcut zeci de mii de morţi, a strămutat aproape 12 milioane de oameni şi a declanşat cea mai gravă criză umanitară din lume, conform ONU.

În urma acestei situaţii, secretarul de stat american Marco Rubio a cerut oprirea transporturilor de arme către paramilitari: "Trebuie făcut ceva pentru a opri transporturile de arme şi sprijinul de care beneficiază RSF pe măsură ce îşi continuă avansurile."

Emiratele Arabe Unite, un aliat al SUA, sunt acuzate de unele ONG-uri că furnizează arme RSF, lucru pe care acestea îl neagă.

În timpul întâlnirilor, două probleme extrem de controversate au fost evitate, potrivit participanţilor: Venezuela şi disputa dintre Canada şi SUA privind tarifele vamale.

La părăsirea Canadei, Marco Rubio a declarat că aliaţii săi din G7 nu au discutat cu el problema venezueleană. Cu o zi înainte, însă, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, îşi exprimase îngrijorarea cu privire la operaţiunile militare americane din Caraibe.

În ultimele săptămâni, Statele Unite au efectuat o serie de atacuri în Caraibe şi Pacific împotriva navelor pe care le acuză - fără a prezenta dovezi - că transportă droguri, făcând în total 76 de morţi.

Canada şi Statele Unite nu au discutat nici despre disputa lor economică.

Ele sunt angajate în discuţii comerciale de săptămâni întregi, dar, înfuriat de o reclamă canadiană privind tarifele vamale, Donald Trump a anunţat la sfârşitul lunii octombrie că le pune capăt. De atunci, Ottawa şi-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a relua discuţiile.

La rândul său, ministrul canadian Anita Anand a explicat că nu este responsabilă de dosar şi că nu a discutat problema cu Marco Rubio.

"Avem o relaţie de lucru excelentă", a declarat ea, explicând că s-au concentrat pe "colaborarea lor pe numeroase teme, de la Ucraina până la Orientul Mijlociu, trecând prin Haiti şi Arctica".