Gala Sustenabilităţii Mediului Construit 2026 - un reper strategic pentru transformarea sectorului construcţiilor

Pe 26 februarie 2026, la Le Château - castelul din inima Bucureştiului - a avut loc Gala Sustenabilităţii Mediului Construit, un eveniment care a depăşit cu mult statutul unei întâlniri festive. Organizat de Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER) şi Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România (AIIR), în parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB), Cluster TEC, Federaţia Asociaţiilor Europene pentru Încălzire, Ventilaţie şi Aer Condiţionat (REHVA), Societatea Americană a Inginerilor de Încălzire, Refrigerare şi Aer Condiţionat (ASHARE) şi Centrul pentru Performanţa Energetică a Clădirilor (EPB Center), evenimentul a reunit lideri din construcţii, instalaţii, energie şi politici publice pentru a dezbate viitorul clădirilor într-un moment de schimbări structurale profunde.

Succesul galei nu s-a măsurat doar prin numărul participanţilor sau prin prestigiul locaţiei, ci mai ales prin densitatea şi relevanţa dialogului profesional. Într-un context în care sectorul construcţiilor este supus simultan presiunilor de decarbonizare, digitalizare, creştere a performanţei energetice şi adaptare la noile reglementări europene, Gala a oferit un cadru coerent de analiză şi direcţionare strategică.

Punctul central al evenimentului a fost conferinţa internaţională dedicată noii directive privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD) şi conceptului de clădiri cu emisii zero (Zero Emission Buildings - ZEB). Moderatorii acestei prime părţi au fost Cătălin Lungu, preşedinte OAER / vicepreşedinte AIIR / REHVA Immediate Past President şi Gabriel Avăcăriţei, Chief Editor Energynomics.

Prezenţa unor lideri europeni şi globali a conferit prezentărilor o greutate ştiinţifică şi tehnică incontestabilă. Livio Mazzarella, preşedintele REHVA, a prezentat noul cadru european pentru clădirile cu emisii zero şi implicaţiile acestuia asupra proiectării, execuţiei şi exploatării clădirilor. Mesajul său a fost clar: obiectivul neutralităţii climatice până în 2050 nu mai este o proiecţie teoretică, ci o direcţie legislativă fermă, care impune integrarea conceptelor de carbon operaţional, carbon încorporat şi analiză pe ciclul de viaţă în practica de zi cu zi.

Un alt moment de referinţă l-a constituit intervenţia lui Patrick Crombez, preşedinte European Heat Pump Association (EHPA). Datele prezentate au evidenţiat rolul strategic al pompelor de căldură în procesul de decarbonizare: aproximativ jumătate din gazul consumat în Europa este utilizat pentru încălzirea clădirilor, în timp ce electrificarea prin pompe de căldură a contribuit deja la reducerea importurilor euroepne de gaze naturale. Dincolo de cifre, mesajul esenţial a fost că sectorul echipamentelor pentru încălzire devine un pilon industrial european, cu zeci de fabrici de producţie şi distribuţie şi sute de mii de locuri de muncă.

Dimensiunea globală a dezbaterii a fost consolidată prin contribuţia lui Blake E. Ellis, preşedinte al Centrului de Excelenţă pentru Decarbonizarea Clădirilor al ASHRAE şi vicepreşedinte ASHRAE, una dintre cele mai influente organizaţii tehnice şi de standardizare la nivel mondial în domeniul instalaţiilor şi sustenabilităţii. Prezenţa sa a reconfirmat faptul că transformarea mediului construit nu este un fenomen local sau regional, ci parte a unei mişcări globale de regândire a standardelor şi practicilor inginereşti.

La nivel naţional, perspectiva României a fost adusă în prim-plan de Conf. Univ. Dr. ing. Cătălin Lungu. Intervenţia sa tehnică privind neutralitatea tehnologică - analizând diferenţele dintre metodologia Mc001 şi anexa naţională la SR EN ISO 52000-1:2017/NA:2023 - a pus în lumină impactul direct pe care îl pot avea coeficienţii de conversie asupra competiţiei dintre cazane şi pompele de căldură. Discuţia nu a fost una abstractă, ci cu implicaţii concrete asupra finanţărilor publice, costurilor proiectelor şi ritmului de decarbonizare.

Paneluri ancorate în realităţile pieţei

Dincolo de prezentările tehnice, Gala a oferit două paneluri de dialog care au reflectat tensiunile şi provocările actuale ale sectorului.

Primul panel cu titlul Ce doresc companiile din construcţii de la absolvenţii generaţiei Z? i-a avut ca moderatori pe dr. ing. Ioan-Silviu Doboşi, preşedinte AIIR şi Gabriel Avăcăriţei, şi a fost dedicat forţei de muncă tinere - Generaţia Z -, abordând o problemă critică: deficitul de competenţe tehnice într-un moment în care tehnologiile verzi complexe devin dominante. Companiile au subliniat nevoia de recalificare accelerată, adaptarea programelor universitare şi schimbarea culturii organizaţionale pentru a răspunde aşteptărilor noii generaţii, care pune accent pe sustenabilitate, flexibilitate şi sens profesional. Paneliştii au fost loan-Silviu Doboşi, Cezar Vlăduţ, prorector UTCB, luliana Chilea, director general ASRO, Marius Luţan, Area Manager CLIVET, Marcel lonescu, director general EUROPLASTIC, Cătălin Negruţiu, Commercial Sales Manager DAIKIN şi Dan Mureşan, director general M INSTAL & AQUASERV / ş. I. dr. ing. UTCN.

Cătălin Lungu şi Gabriel Avăcăriţei au coordonat de această dată dezbaterile din al doilea panel cu titlul Rolul autorităţilor locale în aplicarea corectă a prevederilor legislative şi normative. În contextul aplicării EPBD, EED sau al noilor cerinţe privind produsele sustenabile, capacitatea administrativă şi coerenţa între legislaţie, metodologie şi finanţare devin decisive. Dialogul dintre reprezentanţii administraţiei şi cei ai mediului privat, cristalizat de paneliştii Raul Pop, secretar de stat MМАР, Anca Ginavar - director DUC - MDLPA, Liviu Muşat - director general ADR-SM, lulian Gheorghe - director executiv S6 Bucureşti, Cristiana Croitoru, director Şcoala Doctorală UTCB, Laurenţiu Plosceanu - preşedinte ARACO şi Rodica Lupu - director general Cluster TEC, a evidenţiat necesitatea unei colaborări mai strânse pentru a evita blocaje şi interpretări divergente.

De la reglementare la implementare

Un merit major al Galei a fost că a mutat discuţia din zona declarativă în zona aplicată. Temele precum principiul „Energy Efficiency First”, utilizarea Declaraţiilor de Mediu pentru Produse (EPD), reducerea potenţialului de încălzire globală (GWP) sau integrarea economiei circulare în proiectare au fost analizate din perspectivă practică.

Sectorul construcţiilor şi instalaţiilor traversează o perioadă de transformare multiplă:

• revizuirea normativelor tehnice;

• electrificarea sistemelor de încălzire;

• digitalizarea şi integrarea sistemelor inteligente;

• presiunea reducerii amprentei de carbon;

• condiţionarea finanţărilor de performanţă energetică reală.

În acest context, Gala Sustenabilităţii Mediului Construit a funcţionat ca o platformă de aliniere strategică între industrie, mediul academic şi autorităţi.

Recunoaşterea performanţei şi consolidarea comunităţii

Festivitatea de premiere a adus în prim-plan proiecte sustenabile, inovaţii tehnice şi contribuţii academice relevante. Recunoaşterea publică a performanţei are un rol esenţial într-un sector în care schimbarea necesită investiţii, curaj şi asumare profesională.

Atmosfera de gală - completată de programul artistic şi de momentele de networking - nu a fost doar un element festiv, ci un catalizator pentru consolidarea unei comunităţi profesionale care înţelege că tranziţia energetică este un proces colectiv.

Un eveniment necesar într-un moment de cotitură

Importanţa Galei trebuie înţeleasă în contextul presiunilor multiple asupra sectorului. Implementarea noilor cerinţe europene privind performanţa energetică şi sustenabilitatea produselor, adaptarea la obiectivele climatice şi transformarea lanţurilor valorice impun o regândire profundă a modului în care sunt proiectate, executate şi renovate clădirile.

Prin participarea liderilor internaţionali, prin dezbaterile tehnice practice şi prin dialogul deschis între toţi actorii relevanţi, ediţia 2026 a demonstrat că România este parte activă a acestui proces european de transformare.

OAER şi AIIR adresează mulţumiri sincere tuturor sponsorilor, partenerilor instituţionali şi partenerilor media care au contribuit la organizarea şi succesul acestei ediţii a Galei Sustenabilităţii Mediului Construit. Susţinerea acordată de companii de referinţă din domeniul echipamentelor şi materialelor pentru construcţii, precum şi implicarea organizaţiilor profesionale şi academice au demonstrat încă o dată că doar prin colaborare între industrie, mediul academic şi autorităţi poate fi accelerată tranziţia către un mediu construit sustenabil. Un rol esenţial l-au avut şi partenerii media, care au asigurat vizibilitatea şi diseminarea mesajelor-cheie ale evenimentului, contribuind la consolidarea unei comunităţi profesioniste, bine informate şi implicate activ în transformarea sectorului construcţiilor şi instalaţiilor din România.

Gala Sustenabilităţii Mediului Construit a fost un barometru al maturităţii sectorului şi un spaţiu de convergenţă pentru idei, politici şi soluţii tehnice. Într-un moment în care mediul construit se află la intersecţia dintre climă, economie şi inovaţie, astfel de iniţiative devin esenţiale pentru a transforma provocările în oportunităţi şi pentru a asigura o tranziţie coerentă către clădiri cu adevărat sustenabile.