Miliardarii ruşi şi-au majorat averile cu 11% pe parcursul anului trecut, la nivelul record de 696,5 miliarde de dolari, în pofida războiului din Ucraina şi a celor mai dure sancţiuni occidentale impuse vreodată unei economii importante, transmite Reuters, conform Agerpres.
În fruntea listei celor mai bogaţi oameni ruşi, publicată de Forbes Rusia, se află Alexei Mordashov, director general al firmei de investiţii Severgroup, cu o avere de 37 miliarde de dolari, o creştere de 8,4 miliarde de dolari faţă de clasamentul de anul trecut.
Urmează Vladimir Potanin, şeful Interros şi al producătorului de metale Nornickel, cu o avere de 29,7 miliarde de dolari, Vagit Alekperov, fostul şef al Lukoil, cu 29,5 miliarde de dolari, şi Leonid Mikhelson, director general al Novatek, şi familia lui, cu 28,3 miliarde de dolari, arată datele Forbes, revista care realizează clasamentul anual al celor mai bogaţi oameni din lume.
Averile celor mai bogaţi oameni din Rusia sunt toate legate de vastele rezerve de resurse naturale pe care ţara le exportă de decenii pe pieţele globale, iar avuţia lor a crescut după ce perturbările care au afectat comerţul au majorat preţurile materiilor prime, deşi Forbes atrage atenţia că nu sunt nume noi în fruntea listei.
Odată consideraţi a fi unii din cei mai bogaţi oameni de pe planetă, averea miliardarilor ruşi, făcută de mulţi dintre ei în haosul provocat de prăbuşirea Uniunii Sovietice, este acum mult mai redusă decât a şefilor marilor companii tehnologice americane.
Topul global al Forbes este dominat de Elon Musk (şeful producătorului auto Tesla), cu o avere de 839 miliarde de dolari, şi de cofondatorul Google, Larry Page, cu 257 miliarde de dolari.
• Rusia caută o cale de relansare a economiei
Oficiali de top din Rusia i-au prezentat preşedintelui Vladimir Putin numeroase propuneri privind redresarea economiei, după ce liderul de la Moscova i-a mustrat pentru cel mai sever declin al PIB-ului ţării din ultimii peste trei ani, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Economia rusă, care s-a contractat în 2022, dar a crescut în 2023, 2024 şi 2025, a depăşit aşteptările şi a evitat o prăbuşire după ce, în urma invadării Ucrainei, puterile occidentale au anunţat cele mai împovărătoare sancţiuni impuse vreodată unei economii majore. Dar efortul cu războiul din Ucraina şi dobânzile de peste 10% au încetinit creşterea economiei la doar 1% anul trecut.
Săptămâna trecută, Putin a anunţat un declin al PIB-ului ţării de 1,8% în primele două luni din acest an.
La începutul reuniunii de la Kremlin cu cei mai importanţi oficiali ruşi din domeniul economic, Putin a spus că industria prelucrătoare, producţia industrială şi sectorul construcţiilor au înregistrat scăderi în primele două luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2025.
Putin a transmis că traiectoria economiei este sub aşteptări şi le-a cerut oficialilor să-i prezinte opţiuni detaliate pentru remedierea situaţiei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat recent că s-a discutat în spatele uşilor timp de câteva ore situaţia economiei şi a existat un schimb liber de opinii.
”Membrii Guvernului din sectorul economic au făcut propuneri pentru a activa economia şi a-i da un impuls”, le-a spus jurnaliştilor Peskov, fără să dea detalii.
Printre participanţi s-au aflat premierul Mihail Mishustin, adjunctul şefului Cabinetului prezidenţial, Maxim Oreshkin, prim-vicepremierul Denis Manturov, vicepremierul Alexander Novak, guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, şi şeful PSB Bank, Piotr Fradkov.
Economia Rusiei s-a contractat cu 1,4% în 2022, dar a crescut cu 4,1% în 2023 şi cu 4,9% în 2024. Anul trecut, PIB-ul Rusiei a înregistrat un avans de doar 1%, iar previziunile oficiale ale Moscovei pentru acest an indică o expansiune de 1,3%.
Deşi există temeri semnificative la Moscova privind încetinirea economiei înaintea războiului din Iran, cea mai mare criză de aprovizionare cu energie din istorie va sprijini probabil creşterea economiei ruse, care exportă petrol.
FMI a îmbunătăţit recent previziunile privind avansul PIB-ul Rusiei în acest an la 1,1%, de la un nivel de 0,8% previzionat anterior, datorită preţurilor mai ridicate ale petrolului şi ale altor materii prime, ca rezultat al crizei din Orientul Mijlociu.
























































Opinia Cititorului