Avertisment de la Bruxelles: Preţul energiei rămâne ridicat, chiar dacă se termină conflictul din Orientul Mijlociu

Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat, într-un interviu acordat pentru Euronews, că preţurile energiei nu vor reveni în următorii ani la nivelurile de dinainte de război, chiar dacă conflictul din Orientul Mijlociu va fi rezolvat. Declaraţia, aparent rezervată, este în realitate un semnal de alarmă major pentru întreaga Uniune Europeană, deoarece confirmă oficial ceea ce pieţele intuiau deja: criza energetică nu este un episod temporar, ci începutul unei perioade prelungite de presiune economică.

„Ne aflăm în mijlocul unei crize foarte grave chiar acum”, a spus comisarul european, într-un ton direct care contrazice orice tentativă de cosmetizare a situaţiei. Mesajul său nu vine izolat, ci se leagă de scrisoarea transmisă luna trecută miniştrilor energiei din statele membre UE, în care a cerut acţiuni rapide şi coordonate pentru a limita impactul asupra populaţiei şi economiei. Practic, Bruxelles-ul recunoaşte că mecanismele actuale nu mai sunt suficiente, iar intervenţia statelor devine inevitabilă.

„Trebuie să fiu destul de direct şi să spun că ne aşteaptă luni şi chiar ani foarte dificili, pentru că, chiar dacă mâine ar fi pace, reconstruirea infrastructurii de gaze, de exemplu în Qatar, ar putea dura ani”, a explicat Dan Jorgensen pentru sursa citată, indicând clar că problema nu este doar geopolitică, ci şi una de infrastructură. Cu alte cuvinte, chiar şi în scenariul optimist al unei încetări rapide a conflictului, efectele economice vor continua să se resimtă pe termen lung.

Datele confirmă dimensiunea şocului: în doar două luni, Europa a acumulat costuri suplimentare de 24 miliarde euro pentru energie, ceea ce înseamnă o povară zilnică de aproximativ 5 milioane euro. Aceste sume nu rămân la nivel macroeconomic, ci se transferă direct în facturile cetăţenilor şi în costurile companiilor, alimentând un cerc vicios al scumpirilor.

„Preţurile nu se vor stabiliza la nivelul la care erau înainte de această criză”, a subliniat comisarul Jorgensen, consfinţind ideea că Europa intră într-o nouă normalitate energetică. Nu mai este vorba despre o revenire la trecut, ci despre adaptarea la un viitor în care energia va rămâne scumpă şi volatilă.

În acest context, scrisoarea adresată la finalul lunii trecute miniştrilor energiei din statele membre UE capătă o greutate strategică. Dan Jorgensen a cerut explicit introducerea unor mecanisme de protecţie socială - vouchere pentru energie, sprijin pentru venituri şi tarife sociale, semn că impactul asupra populaţiei vulnerabile va fi unul sever. În acelaşi timp, responsabilitatea este împărţită: statele membre sunt încurajate să ia decizii proprii, inclusiv în privinţa taxării profiturilor excepţionale.

„Taxa pe profiturile excepţionale este, cu siguranţă, ceva ce statele membre pot alege să introducă la nivel naţional, iar dacă aleg acest lucru, vom ajuta şi noi la facilitare şi consiliere, pe baza experienţelor, atât a celor bune, cât şi a celor mai puţin bune, din 2022”, a declarat Dan Jorgensen, lăsând deschisă calea unor intervenţii fiscale suplimentare.

Criza este amplificată şi de războiul din Ucraina, care continuă să distrugă infrastructura energetică a regiunii şi să destabilizeze pieţele. „În portofoliul meu, pot spune că lucrul cu Ucraina pentru a ajuta la reconstruirea sectorului energetic este unul extrem de dureros, pentru că ruşii bombardează brutal infrastructura energetică a Ucrainei”, a spus comisarul european pentru energie care a adăugat: „Ucrainenii au trecut printr-o iarnă foarte rece. Oamenii au îngheţat, au rămas fără electricitate şi, evident, reconstruirea este un efort costisitor”.

Toate aceste elemente conturează o concluzie dură: Europa nu traversează doar o criză, ci o transformare profundă a sistemului său energetic. Costurile ridicate, intervenţiile statelor şi tensiunile geopolitice vor redefini economia continentală în anii următori.