Banca centrală a Poloniei - cel mai mare cumpărător de aur, în 2026

Băncile centrale ale lumii urmează căi divergente în ceea ce priveşte rezervele de aur în 2026. În timp ce ţări precum Polonia, Uzbekistan şi China îşi sporesc rezervele, altele, inclusiv Rusia şi Turcia, vând aur ca să poată gestiona presiunile economice, conform visualcapitalist.com. Aceste abordări diferite evidenţiază rolul aurului - de hedging (acoperire geopolitică), respectiv de sursă de lichiditate.

Sursa citată prezintă dinamica rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe ţări, la sfârşitul lunii februarie, pe baza datelor Consiliului Mondial al Aurului (WGC).

Polonia este lider în acumularea globală de aur în 2026, adăugând peste 20 de tone, mai mult decât orice altă bancă centrală. Această achiziţie face parte dintr-un plan multianual mai amplu de a ajunge la 700 de tone, reflectând preocupările sporite de securitate pe flancul estic al NATO.

Uzbekistan (+16,5 tone) şi Kazahstan (+6,5 tone) urmează îndeaproape, continuând o tendinţă constantă de acumulare de aur în rândul economiilor din Asia Centrală.

Pe locurile 4 - 10 în clasamentul achiziţiilor de aur se află băncile centrale din următoarele ţări: Malaezia (+4,98 tone), Republica Cehă (+3,36), China (+2,18), Cambodgia (+1,69), Indonezia (+1,51), Serbia (+0,99 tone), Filippine (+0,46).

• Diversificare departe de dolari

Îngheţarea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale ruseşti, în 2022, a marcat un punct de cotitură pentru gestionarea rezervelor globale.

Ca răspuns, ţări precum China şi mai multe economii din Asia Centrală au accelerat achiziţiile de aur, tratând lingourile ca pe un activ de rezervă care se află în afara accesului guvernelor străine. Spre deosebire de rezervele valutare, aurul nu este supus jurisdicţiei străine, ceea ce îl face atractiv într-un peisaj geopolitic fragmentat. Cumpărătorii mai mici, precum Cambodgia şi Serbia, îşi măresc treptat alocaţiile.

• Rusia şi Turcia vând aur

Pe de altă parte, Rusia şi Turcia sunt cei mai mari vânzători neţi de aur în 2026, potrivit sursei citate. Vânzările de aur ale Rusiei indică o presiune fiscală tot mai mare, deoarece cheltuielile din timpul războiului şi sancţiunile pun presiune pe finanţele guvernamentale.

În acelaşi timp, reducerea vânzărilor de aur de către Turcia este determinată de politica internă, inclusiv de eforturile de stabilizare a lirei sale şi de gestionare a cererii locale de aur.

• China şi Polonia - cei mai mari cumpărători de aur, în ultimii cinci ani

În condiţiile în care preţul aurului a crescut masiv din 2020 până în prezent, băncile centrale din întreaga lume au lansat unul dintre cele mai mari valuri de cumpărare de aur din istoria modernă. Potrivit visualcapitalist.com, primii 15 cumpărători şi-au crescut rezervele, împreună, cu aproape 2.000 de tone nete de aur în perioada 2020-2025, evidenţiind o schimbare majoră în strategia sectorului oficial.

China a înregistrat cea mai mare creştere a rezervelor de aur în această perioadă, adăugând peste 350 de tone. Această mişcare se aliniază cu eforturile de lungă durată ale Beijingului de a diversifica rezervele în afara dolarului american şi de a reduce expunerea la sistemele financiare occidentale, consolidând rolul aurului ca o ancoră neutră din punct de vedere politic în cadrul rezervelor globale.

Polonia urmează îndeaproape Chinei în clasament, sporindu-şi rezervele de aur cu peste 300 de tone, ca parte a efortului pe termen lung de consolidare a securităţii monetare. Turcia şi India se clasează, de asemenea, printre principalii cumpărători, cu un plus de 251,8 tone, respectiv 245,3 tone. Ambele ţări se confruntă cu presiuni inflaţioniste persistente şi volatilitate valutară, ceea ce face ca aurul să fie un hedging atractiv.

Dincolo de cei mai mari cumpărători, mai multe pieţe emergente au făcut achiziţii notabile. Brazilia a adăugat peste 100 de tone, iar Azerbaidjanul, prin fondul său suveran de investiţii, peste 83 de tone.

Japonia, Thailanda, Ungaria şi Singapore şi-au extins, de asemenea, rezervele, semnalând un interes global mai larg pentru aur ca activ de refugiu în perioadele de incertitudine economică.

La polul opus, Filipine a înregistrat cea mai mare reducere a rezervelor de aur, de peste 65 de tone. Kazahstanul şi Sri Lanka au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative (-52, respectiv -19 tone) , reflectând adesea presiunile interne asupra lichidităţii sau reechilibrarea activă a rezervelor în perioadele de stres economic.

Mai multe ţări europene, inclusiv Germania şi Finlanda, au înregistrat reduceri modeste. Dinamica în cazul Elveţiei a fost nesemnificativă (-0,1), subliniind abordarea sa în general stabilă faţă de gestionarea aurului în comparaţie cu alţi cumpărătorii mai activ.

Amintim că, anul trecut, cererea de aur a atins un nivel record, în condiţiile în care îngrijorările legate de instabilitate şi schimburile comerciale au declanşat o creştere a investiţiilor, chiar dacă un şir de preţuri record i-au ţinut departe pe cumpărătorii de bijuterii. Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, conform WGC.