Gazoductul care sfidează sancţiunile: Rusia şi China vor realiza proiectul Power of Siberia 2

Într-o mişcare cu impact major asupra pieţei energetice globale, Rusia şi China au semnat, în marja summitului Organizaţiei de Cooperare Shanghai, un acord istoric pe treizeci de ani pentru construcţia şi punerea în funcţiune a gazoductului Power of Siberia 2, un proiect amânat mult timp, dar care acum capătă o semnificaţie strategică uriaşă. Alexei Miller, directorul general al Gazprom, a confirmat pentru mass-media chineză şi internaţională acordul la care au ajuns preşedintele chinez Xi Jinping şi liderul rus Vladimir Putin şi a precizat că memorandumul de înţelegere pentru construcţia conductei a fost deja semnat.

Gazoductul va transporta anual aproximativ 50 miliarde metri cubi de gaz din rezervele Siberiei de Vest spre nordul Chinei, prin Mongolia, iar afacerea se va derula timp de trei decenii. Preţul gazului livrat în China va fi stabilit printr-un acord separat, dar este evident că Beijingul obţine un avantaj semnificativ, dat fiind că Rusia, lipsită în mare parte de piaţa europeană, din cauza sancţiunilor internaţionale, este constrânsă să vândă la preţuri mai mici decât cele practicate anterior în Europa.

În paralel, Gazprom a anunţat intensificarea livrărilor prin conducta deja existentă Power of Siberia 1, pusă în funcţiune în 2019 ca parte a unui contract pe treizeci de ani, proiect evaluat la 400 de miliarde de dolari.

Semnarea acestui nou memorandum survine într-un moment sensibil, marcat de ameninţările Statelor Unite privind sancţiuni secundare împotriva oricărei ţări care importă energie rusească, ceea ce transformă gestul într-o declaraţie de sfidare adresată Occidentului. Experţii citaţi de presa internaţională subliniază că, după ani de negocieri în care China s-a arătat interesată, dar nehotărâtă, Beijingul transmite acum un semnal clar de susţinere strategică pentru Moscova, într-un context geopolitic dominat de războiul din Ucraina şi de eforturile BRICS de a contura o lume multipolară.

Prezenţa preşedintelui Mongoliei (stat care va fi traversat de gazoductul Power of Siberia 2 în drumul său spre China), Ukhnaagiin Khurelsukh, la Beijing şi semnarea a aproape douăzeci de acorduri suplimentare confirmă importanţa acestei axe Rusia-Mongolia-China, prezentată de presa de stat rusă ca un avertisment pentru Vest şi o speranţă pentru Sudul Global.

În aceste condiţii, se poate spune că Power of Siberia 2 nu este doar o conductă, ci o punte geopolitică ce marchează reconfigurarea echilibrului energetic global, ancorând Rusia şi China într-o relaţie de interdependenţă pe termen lung, cu reverberaţii directe asupra Occidentului şi asupra arhitecturii economice a lumii multipolare în formare.