Germania a intrat în hora creşterii dobânzilor pentru titlurile de stat

Randamentele obligaţiunilor guvernamentale la nivel global a atins recent un maxim al ultimilor 16 ani, după cum scrie Bloomberg.

"Randamentele obligaţiunilor din Japonia faţă de Germania au crescut, de asemenea, atingând maxime multianuale, titlurile pe termen lung fiind cele mai supuse presiunilor, din cauza perspectivelor unei emisiuni mai mari", mai subliniază agenţia de ştiri americană.

"Căderea obligaţiunilor se accentuează pe măsură ce investitorii realizează că datoria suverană nu este un activ de rezervă şi că guvernele au depăşit limitele economice, fiscale şi inflaţioniste ale datoriei", avertizează economistul spaniol Daniel Lacalle pe contul său de Twitter, iar apoi subliniază că "efectul de domino a început cu Japonia şi continuă cu Marea Britanie, Franţa şi SUA".

Acum se pare că efectul de domino se extinde şi la nivelul zonei euro, pe fondul creşterii accelerate a randamentelor pentru obligaţiunile guvernamentale ale Germaniei (vezi graficul).

Cele mai recente cotaţii arată creşteri ale randamentelor cu 19 puncte de bază, respectiv 16 puncte de bază, de la începutul lunii pentru titlurile de 5 şi 10 ani, până la 2,48%, respectiv 2,85%, în timp ce randamentul obligaţiunilor de 30 de ani a urcat până la un maxim al ultimilor 14 ani.

Aceasta dinamică nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Publicaţia Merkur descrie creşterea drept "explozivă", iar explicaţiile nu se opresc doar la creşterea netă a emisiunilor cu aproape 100 de miliarde de euro, anunţată în bugetul pentru 2026, ci includ şi îngrijorările privind sustenabilitatea finanţelor guvernamentale, în condiţiile unei crize demografice care se extinde.

Pentru Lacalle, creşterea randamentelor titlurilor de stat, în ciuda scăderii dobânzilor de către băncile centrale şi a represiunii financiare, arată o încredere tot mai scăzută în solvabilitatea guvernelor.

Represiunea financiară se referă la ansamblul politicilor economice prin care guvernele şi băncile centrale menţin dobânzile reale la un nivel foarte scăzut sau chiar negativ pentru reducerea costului real al datoriei publice şi pentru a stimula creşterea economică pe seama deţinătorilor de economii.

Analistul Jens-Oliver Niklasch, de la Landesbank Baden-Wurttemberg (LBBW), a declarat pentru Merkur că povara datoriei va fi mai mare în viitor pentru Germania ca urmare a creşterii costurilor de finanţare.

În aceste condiţii, consolidarea bugetară trebuie să devină prioritară pentru guvernele europene, mai ales că sprijinul din partea Băncii Centrale Europene va fi limitat.

Isabel Schnabel, membru al conducerii executive a BCE, a declarat recent pentru Bloomberg că riscurile inflaţioniste sunt în creştere şi, în acest context, înţelege de ce aşteptările investitorilor arată tot mai mult că următoarea decizie a băncii va fi de majorare a dobânzilor de politică monetară.

O poziţie similară a exprimat şi Peter Kazimir, guvernatorul Băncii Slovaciei, care a declarat pentru Reuters că "nu văd niciun motiv să luăm măsuri în următoarele luni", în condiţiile în care apar tot mai multe semnale de intensificare a presiunilor inflaţioniste din zona euro.

Fără acţiuni din partea BCE, randamentul obligaţiunilor de 10 ani ale Germaniei va continua să crească către 3%, conform estimărilor de la Goldman Sachs.

Numeroşi analişti susţin că traversăm o perioadă de schimbări structurale semnificative, care vor fi marcate de un nivel mult mai ridicat al dobânzilor de referinţă, iar aceasta va avea un efect major şi asupra dobânzilor pentru creditele ipotecare.

Creşterea costurilor de finanţare pentru Germania se va transmite direct atât asupra costurilor de finanţare ale guvernelor din zona euro, cât şi asupra dobânzilor pe care le vor plăti guvernele ţărilor din Europa Centrală şi de Est, indiferent de deciziile de politică monetară ale băncilor naţionale.

Investitorii şi consumatorii trebuie să se adapteze rapid acestui nou regim monetar, să accepte că epoca banilor ieftini a trecut şi să acţioneze în consecinţă.