Follow the Money: Speculaţia cu alimente, bomba cu ceas din spatele pieţelor globale

Pe fondul războaielor, crizelor de mediu şi tensiunilor geopolitice care zguduie aprovizionarea globală cu alimente, comercianţii de mărfuri agricole se îndreaptă tot mai mult către pieţele financiare, ceea ce măreşte riscul ca sistemul alimentar global să devină nesustenabil, a avertizat un expert de top al ONU în domeniul comerţului, care susţine că o nouă criză alimentară ar putea izbucni curând, potrivit unei investigaţii publicate ieri de site-ul european Follow the Money.

Potrivit sursei citate, acest punct de vedere este împărtăşit şi de alţi experţi, care avertizează că sistemul alimentar global a devenit prea dependent de traderi. Potrivit acestora, comerţul alimentar global este dominat de câţiva traderi, care controlează întregul lanţ de aprovizionare pentru unele produse esenţiale, inclusiv soia, orezul şi cerealele, deoarece cumpără, depozitează, transportă şi vând alimente.

Dacă doar una dintre aceste companii ar eşua şi ar intra în faliment, preţurile alimentelor ar putea exploda la nivel mondial şi ar putea duce chiar la foamete globală, avertizează experţii, potrivit sursei citate, care adaugă că problema este că traderii de alimente nu sunt reglementaţi la fel de strict ca băncile, ceea ce deschide uşa unor niveluri periculoase de speculaţie financiară.

În realizarea investigaţiei la nivel global, Follow the Money a intervievat o gamă largă de experţi în domeniul alimentar, a analizat studii şi rapoarte ştiinţifice şi a contactat marii traderi de alimente.

O nouă criză alimentară mondială ar putea fi la un pas - iar marile companii de comerţ cu alimente ar putea fi parţial responsabile, avertizează un oficial de rang înalt al Naţiunilor Unite.

„Suntem în pragul unei posibile schimbări sistemice şi al unei crize sistemice. Şi avertizez: opinia mea personală este că o corecţie financiară este întârziată. Nici nu vreau să-mi imaginez cât de dureroasă ar putea fi o astfel de criză”, a declarat Anastasia Nesvetailova, director în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), pentru Follow the Money.

Ea a susţinut că piaţa alimentară globală, în forma sa actuală, este nesustenabilă, deoarece este dominată în mare măsură de un număr redus de mari corporaţii, care se bazează tot mai mult pe activităţi financiare ca sursă de venit, în locul comerţului fizic cu alimente. Acest lucru le face, a spus ea, mai vulnerabile la prăbuşiri financiare: un nou război sau un dezastru climatic ar putea genera insecuritate financiară, de exemplu, sau o bulă speculativă în jurul preţurilor alimentelor s-ar putea sparge, lăsând companiile fără lichidităţi. Dacă finanţarea s-ar opri, marii traderi ar putea avea dificultăţi în a cumpăra şi transporta recolte la scară largă, perturbând potenţial lanţurile globale de aprovizionare.

În opinia oficialei ONU, o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu criza financiară din 2008, când milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă şi locuinţele, „dacă nu chiar mai periculoasă uneori, pentru că este vorba despre hrană propriu-zisă”.

Încă din 2022, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, suspiciunile de profituri speculative au ajuns în prim-plan. Au existat şi temeri că foametea din ţările mai sărace ar fi agravată din cauza speculaţiilor cu preţuri făcute de traderi şi investitori. În acest context, un număr redus de companii de comerţ alimentar joacă un rol-cheie, afirmă sursa citată, deoarece ele cumpără, depozitează, transportă şi vând alimente şi domină întregul lanţ pentru unele produse esenţiale, inclusiv soia, orez şi cereale.

„Statele sunt din ce în ce mai preocupate de hrană, fără a recunoaşte explicit că suveranitatea alimentară se află de mult timp în mâinile unor giganţi corporativi uriaşi. Acest întreg sistem nu a fost încă testat de o criză. Nici nu vreau să-mi imaginez cât de dureroasă ar putea fi o astfel de criză: ar putea provoca un colaps uriaş, iar criza [financiară din 2008] ar părea floare la ureche în comparaţie”, a spus Anastasia Nesvetailova, pentru sursa citată.

• Cinci giganţi conduc comerţul global de alimente

Investigaţia jurnalistică a celor de la Follow the Money a preluat şi opiniile experţilor în domeniu, care susţin că, în actualele vremuri de instabilitate geopolitică, schimbări climatice şi volatilitate crescută a preţurilor alimentelor, traderii nu ar trebui să fie lăsaţi să speculeze fără să existe un control asupra preţurilor.

„O ţară care vrea să combată o criză alimentară este la mila unor giganţi precum Cargill. Aceştia ar putea spune: suntem dispuşi să vă ajutăm, dar preţul tocmai s-a triplat”, a declarat, pentru sursa citată, Sophie van Huellen, lector universitar la Institutul pentru Dezvoltare Economică şi Dezvoltare Globală din cadrul Universităţii Manchester.

Investigaţia citată arată că unul dintre cei mai mari jucători din comerţul alimentar este familia Cargill, care include nu mai puţin de 14 miliardari. În 2023, afacerea de familie a înregistrat vânzări record de 177 miliarde de dolari, susţin jurnaliştii de la Follow the Money, care mai arată că, împreună cu companiile americane Archer Daniels Midland (ADM) şi Bunge, precum şi cu compania franco-olandeză Louis Dreyfus şi China Oil and Foodstuffs Corporation (COFCO) - cunoscute drept „Cele Cinci Mari” - Cargill domină comerţul global cu cereale şi seminţe oleaginoase prin cota lor de piaţă.

Bunge şi ADM furnizează fermierilor îngrăşăminte, seminţe şi pesticide, în timp ce Cargill furnizează hrană pentru animale şi deţin sute de filiale şi infrastructură globală de transport: de la silozuri şi porturi la camioane şi nave, procesând o parte din materiile prime - precum sfecla, porumbul şi cerealele - în propriile fabrici, pe care le transformă în produse precum etanol şi biodiesel.

„Corporaţiile controlează şi acaparează tot mai multe industrii şi pieţe... Ai un gigant care controlează atât producţia fizică, tehnologia, anumite aspecte climatice, infrastructura financiară a comerţului şi, probabil, transportul fizic al mărfurilor. Nu este doar integrare verticală, ci şi extindere orizontală”, a precizat Anastasia Nesvetailova, pentru sursa citată.

Contactate de jurnaliştii sursei citate, companiile ADM, Bunge, Cargill, COFCO International şi Louis Dreyfus au refuzat să comenteze aspectele de mai sus.

• UNCTAD: 75% din veniturile giganţilor agricoli provin din activităţi financiare

Sursa citată mai susţine că marile companii pot influenţa preţurile prin depozitarea alimentelor neperisabile în depozite şi pe nave, dacă anticipează o creştere a preţurilor, ceea ce, la rândul său, duce la creşteri suplimentare, deoarece produsul devine şi mai rar. Mai mult, investigaţia jurnalistică susţine că astfel de lucruri s-ar fi întâmplat şi în anul 2022, când preţurile cerealelor au explodat după invazia Rusiei în Ucraina. Odată cu izbucnirea războiului, traderii de alimente, precum companiile din grupul Celor Cinci Mari, „au stimulat reţinerea stocurilor până când preţurile vor fi percepute ca atingând un vârf”, a scris organizaţia non-profit International Panel of Experts on Sustainable Food Systems (IPES FOOD) la mijlocul anului 2022, informaţie preluată de sursa citată. Ea mai arată că, în urma acestei manevre, profiturile de miliarde de euro ale celor cinci mari traderi alimentari au atins un „maxim istoric” între 2021 şi 2022 şi că acapararea cerealelor şi speculaţiile cu mărfuri au contribuit la o „criză alimentară în toată regula”, aşa cum au afirmat şi cei de la IPES FOOD.

Sursa citată aminteşte că, în anul 2024, UNCTAD a criticat cele mai mari companii de comerţ alimentar, inclusiv pe Cele Cinci Mari, pentru adoptarea unor poziţii speculative prin „valorificarea strategică” a valului de volatilitate a pieţei. Problema, potrivit UNCTAD, este că aceste companii folosesc informaţiile superioare de piaţă şi controlul de care dispun pentru a specula, nu doar pentru a-şi acoperi riscurile comerciale, iar acest lucru le permite să profite de fluctuaţiile de preţ, în timp ce fermierii şi consumatorii suportă costurile.

În raportul din 2025, UNCTAD a arătat că aproximativ 75% din veniturile giganţilor agricoli provin în prezent din activităţi financiare, pe baza rapoartelor lor financiare din perioada 2018-2024. Sursa citată afirmă că, pe lângă protejarea împotriva volatilităţii preţurilor - prin operaţiuni de acoperire a riscurilor pe aşa-numitele pieţe futures, aceste companii speculează, de asemenea, aceste preţuri şi acţionează asemenea unor bănci, acordând împrumuturi, de exemplu, fermierilor şi vânzând ulterior aceste credite sub formă de pachete investiţionale.

Investigaţia jurnalistică derulată de sursa citată menţionează că există tot mai multe dovezi privind existenţa speculaţiei în comerţul alimentar internaţional, lucru confirmat şi de Bart de Steenhuijsen Piters, cercetător principal în sisteme alimentare la Universitatea Wageningen din Olanda. „Este plauzibil ca aceasta să influenţeze preţurile alimentelor, dar este foarte dificil de demonstrat din cauza naturii opace a pieţei. Pentru cei din exterior, este o cutie neagră”, a spus el, pentru Follow the Money.

În completare, economista britanică Sophie van Huellen a declarat: „Nu ar trebui ca securitatea alimentară globală să se sprijine pe patru companii multinaţionale care nu au nicio obligaţie de raportare în privinţa inventarelor lor, cel puţin în perioade de criză”.

În esenţă, investigaţia ridică o problemă fundamentală: un sistem alimentar global concentrat în mâinile câtorva giganţi şi tot mai dependent de logica financiară devine vulnerabil la şocuri majore. În lipsa unor reguli mai clare, a unei transparenţe sporite şi a unui echilibru între profit şi interes public, riscul ca următoarea criză să fie nu doar economică, ci şi umanitară, rămâne unul real.