Preţurile petrolului şi gazelor cresc puternic, acţiunile scad, randamentele obligaţiunilor urcă

Preţurile petrolului şi gazelor naturale au crescut puternic ieri, pe pieţele externe, în timp ce indicii bursieri au scăzut, după ce un oficial iranian a declarat că ţara sa ”va da foc” oricui încearcă să treacă prin ruta maritimă a Strâmtorii Ormuz. Ebrahim Jabbari, consilier al comandantului-şef al Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) din Iran, a declarat pentru televiziunea de stat, conform BBC: ”Navele nu ar trebui să vină în această regiune. Cu siguranţă se vor confrunta cu un răspuns serios din partea noastră”.

Pe măsură ce conflictul dintre Iran şi SUA - Israel a continuat ieri, cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie era de 77,78 dolari barilul la Nymex New York, la ora locală 09.20, în urcare cu 9,2% faţă de sesiunea de luni, iar cea a petrolului european Brent cu livrare în mai atingea 84,74 dolari/baril, în creştere cu 9%.

Transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este crucial pentru economia globală, aproximativ 20% din petrolul şi gazele lumii trecând prin această cale navigabilă. Dar, acesta s-a oprit după ce mai multe nave au fost atacate în ultimele zile.

Pe lângă creşterea preţurilor pe pieţele energetice globale, conflictul a declanşat o majorare a costurilor transportului petrolului. Angajarea unui tanc de foarte mare capacitate pentru a transporta petrol din Orientul Mijlociu în China a atins luni un maxim istoric de peste 400.000 de dolari (298.300 de lire sterline) pe zi, aproape dublu faţă de costul de săptămâna trecută, conform datelor London Stock Exchange Group.

Investitorii analizează impactul conflictului asupra economiei globale, inclusiv ce ar putea însemna acesta pentru inflaţie şi dobânzi. Există temeri că, acum, creşterea preţurilor ar putea avea un impact similar celui determinat de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în urmă cu patru ani, care a majorat puternic costul energiei, provocând majorări de preţuri pentru companii şi consumatori din întreaga lume.

Dacă inflaţia se intensifică, atunci acest lucru ar putea determina băncile centrale să fie mai puţin dispuse să reducă dobânzile în lunile următoare.

• Preţurile gazelor în Europa - la cel mai ridicat nivel din 2023

Preţurile de referinţă ale gazelor în Europa au crescut ieri, la prânz, cu 40%, atingând cel mai ridicat nivel din 2023 până în prezent, pe fondul incertitudinilor cu privire la durata închiderii celei mai mari instalaţii de export de gaze lichefiate din lume, amplasată în Qatar, şi la efectele sale asupra aprovizionării globale cu energie, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

În jurul orei 12:09, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures ale gazelor naturale erau în creştere cu 40%, până la 62,10 euro pentru un Megawatt-oră (MWh). Marţi a fost a doua zi consecutivă de creştere a cotaţiilor futures ale gazelor, după ce China, cel mai mare importator mondial de gaze lichefiate, le-a cerut tuturor părţilor implicate în conflictul din Iran să permită trecerea în siguranţă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit Bloomberg, directorii unor companii chineze din domeniul gazelor au dezvăluit că Beijingul face presiuni asupra oficialilor iranieni pentru a evita acţiuni care ar perturba exporturile de gaze din Qatar.

Instalaţia de la Ras Laffan din Qatar, care este responsabilă pentru o cincime din oferta mondială de gaze lichefiate, a fost închisă luni, după un atac iranian cu drone. Marţi, a fost oprită şi producţia pe anumite segmente downstream. Chiar şi înainte de aceste decizii, escaladarea războiului din Orientul Mijlociu închisese efectiv Strâmtoarea Ormuz, o rută cheie de export pentru Qatar.

În total, de la închiderea şedinţei de tranzacţionare de vineri şi până în prezent, preţurile europene ale gazelor au crescut cu aproximativ 90%, o volatilitate nemaiîntâlnită după criza energetică din 2022. Europa intră în ultima perioadă a iernii cu depozite de gaze golite şi va trebui să concureze cu alţi cumpărători pentru refacerea stocurilor înainte de sezonul care urmează.

Totuşi, în pofida creşterilor din ultimele zile, preţurile de referinţă sunt încă departe de recordurile atinse în timpul crizei energetice, când au trecut de 300 de euro pe megawatt-oră.

”Ne aşteptăm la o volatilitate substanţială a preţurilor în următoarele zile, pe măsură ce participanţii de pe piaţă evaluează impactul pierderilor de producţie asupra propriilor portofolii de aprovizionare”, a declarat Ross Wyeno, director la S&P Global Energy, adăugând: ”Cumpărătorii care vor fi cei mai agresivi în achiziţiile spot pe termen scurt vor fi probabil cei de pe pieţele din Asia-Pacific”.

Analiştii Goldman Sachs Group şi-au majorat previziunile pentru preţurile gazelor în Europa, în luna aprilie 2026, de la 36 de euro, la 55 de euro pe megawatt-oră. Întrucât cea mai mare parte a gazelor lichefiate din Qatar merge în Asia, analiştii se aşteaptă ca preţurile spot asiatice să crească în linie cu preţurile europene.

• Indicii bursieri, în declin

În Marea Britanie, indicele bursier FTSE 100 a scăzut cu 2,8% ieri, în jurul orei locale 14.00, în Franţa, CAC 40 - cu 3,1% la ora locală 14.43, iar în Germania, DAX - cu 3,8%. FTSE MIB al pieţei italiene s-a depreciat cu 4,3% în jurul orei 15.00, Ibex 35 al celei spaniole, cu 4,7%, STOXX Europe 600, cu peste 3%.

În SUA, S&P 500 a coborât cu 1,6% în deschiderea sesiunii, la ora 09.40, Dow Jones Industrial Average - cu 1,9%, Nasdaq Composite - cu 1,7%.

În Asia, indicele bursei japoneze, Nikkei 225, a pierdut 3,1%, Hang Seng al pieţei din Hong Kong - 1,1%, S&P/ASX 200 al celei australiene - 1,3%.

Investitorii de pe pieţele de acţiuni analizau ieri impactul unui conflict tot mai acut în Orientul Mijlociu asupra inflaţiei şi a comerţului global.

Pedro del Pozo, director de investiţii financiare la Mutualidad, a avertizat, conform EFE, că ”atât timp cât Strâmtoarea Ormuz rămâne efectiv închisă, presiunea asupra pieţelor va continua. (...) În contextul financiar internaţional actual, una dintre principalele temeri ale pieţei este o revenire în prim-plan a presiunilor inflaţioniste. Sau mai precis, că băncile centrale nu vor putea acţiona în mod corespunzător dacă aceste presiuni reapar”.

• Pieţele obligaţiunilor, cuprinse de teama inflaţiei

Pieţele obligaţiunilor guvernamentale, de la zona euro până la Statele Unite şi Marea Britanie, au scăzut brusc ieri, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu a dus la creşterea cotaţiilor petrolului şi gazelor, şi a reaprins temerile legate de inflaţie, conform Reuters.

O inflaţie susţinută şi mai mare ar putea forţa băncile centrale să devină mai agresive, astfel că traderii şi-au redus pariurile pe reducerile de dobânzi pe termen scurt de către Banca Angliei şi Rezerva Federală (Fed), şi anticipează mici şanse de majorare a ratelor dobânzii din partea Băncii Centrale Europene (BCE) până la sfârşitul anului.

Economistul-şef al BCE, Philip Lane, a declarat pentru Financial Times că un război prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca o creştere substanţială a inflaţiei în zona euro şi ar reduce creşterea economică.

Preţul obligaţiunilor pe doi ani, sensibile la dobândă, s-a prăbuşit la nivel global, provocând o creştere bruscă a randamentelor acestora (când pieţele obligaţiunilor scad, randamentele titlurilor sunt în creştere). Astfel, randamentul obligaţiunilor britanice pe doi ani a crescut cu 15 puncte de bază, ajungând la 3,79%, ducând avansul la aproape 27 de puncte de bază de vineri. Aceasta este cea mai mare creştere de două zile din aproape un an şi jumătate, conform Reuters.

Randamentele obligaţiunilor germane pe doi ani au crescut cu 10 puncte de bază ieri şi sunt în urcare cu 17 puncte de bază de vineri - cea mai mare creştere din iulie, iar randamentele obligaţiunilor americane pe doi ani au urcat cu 6 puncte de bază în cursul zilei.

”Investitorii se întorc, practic, la modelul şocului energetic din 2022. Acesta este foarte proaspăt în mintea noastră. Am văzut cât de mare şi persistent a fost şocul inflaţionist”, a declarat Rohan Khanna, strateg-şef la Barclays, referindu-se la impactul iniţial al invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. În opinia sa, mişcările pieţei obligaţiunilor s-au datorat creşterii preţurilor energiei, dar vânzarea masivă a fost exacerbată de faptul că investitorii fuseseră anterior poziţionaţi pentru o scădere a randamentelor pe termen scurt, din cauza îngrijorărilor legate de turbulenţele du economie.

Randamentele obligaţiunilor de referinţă pe zece ani au crescut şi ele, ieri, cele ale Marii Britanii - cu 16 puncte de bază, până la 4,53%, cele ale Germaniei - cu 9 puncte de bază, până la 2,80%, iar cele ale SUA - cu aproape 5 puncte de bază, la 4,10%. Obligaţiunile de trezorerie ale SUA pe 30 de ani au urcat cu peste 2 puncte de bază, ajungând la un randament de 4,723%.

În timp ce pieţele bursiere au intrat ferm în modul de aversiune faţă de risc, piaţa obligaţiunilor a avut o reacţie stranie, spun analiştii. În mod normal, în timpul conflictelor geopolitice, preţurile obligaţiunilor cresc, iar randamentele scad, pe măsură ce investitorii se îndreaptă spre active sigure. Dar, acum s-a întâmplat opusul, preţurile scăzând şi randamentele crescând, deoarece investitorii se temeau de impactul preţurilor energiei asupra inflaţiei, conform CNBC.

Vânzarea masivă a fost cea mai severă în Marea Britanie, unde Banca Angliei urmează să se întrunească la sfârşitul acestei luni, pentru decizia de politică monetară. Traderii văd, acum, o probabilitate de numai 25% a unei reduceri de dobândă în Anglia, faţă de 75% vineri.

În SUA, pieţele nu prevăd o reducere a ratei dobânzii de către Rezerva Federală până în septembrie. În cazul BCE, traderii anticipează o mică probabilitate de creştere până la sfârşitul anului.

Inflaţia din zona euro a crescut mai mult decât se aştepta luna trecută, ajungând la 1,9%.

”Este prea devreme să estimăm acum impactul economic al conflictului şi aceasta va fi linia oficială pentru următoarea reuniune a BCE”, susţine Frederik Ducrozet, şeful departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul Pictet Wealth Management, precizând: ”Dar, de asemenea, este adevărat că oficialii BCE trebuie să fie atenţi în cazul în care se confruntă cu un şoc petrolier susţinut”.

• Volatilitate pe piaţa aurului

Preţurile metalelor preţioase au prezentat o volatilitate masivă în primele două zile ale săptămânii, pe măsură ce investitorii au reacţionat la escaladarea conflictelor militare din Orientul Mijlociu. Luni, preţul aurului a depăşit 5.400 de dolari pe uncie, după ce forţele americane şi israeliene au efectuat operaţiuni militare comune. Ieri, însă, cotaţia metalului preţios a urmat un curs descendent, în condiţiile în care aprecierea dolarului american a redus cererea de metale cu preţ în monedă americană.

Preţul futures al aurului cu livrare în aprilie era de 5.032,10 dolari uncia la Comex New York, ieri la ora locală 10.20, în declin cu 5,3% faţă de ziua anterioară. Cotaţia spot era de 5,058.95 dolari/uncie, în scădere cu 4,9%.