Record negativ pentru libertatea presei: 29% mai multe ameninţări la adresa jurnaliştilor, anul trecut

Mass-media din Europa se află într-o zonă de risc major privind libertatea de exprimare, iar datele oficiale arată că nu mai vorbim despre incidente izolate, ci despre o degradare sistemică a climatului jurnalistic, potrivit raportului european privind libertatea presei, publicat ieri şi întocmit de organizaţiile partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru protecţia jurnalismului şi siguranţa jurnaliştilor.

Conform documentului citat, anul 2025 a fost marcat de o creştere alarmantă a ameninţărilor, violenţelor şi presiunilor politice asupra mass-media. În 2025 au fost publicate 344 de alerte privind ameninţări grave la adresa libertăţii presei, cu 29% mai multe decât în 2024, când au fost înregistrate 266. De la lansarea Platformei, în aprilie 2015, au fost publicate peste 2.300 de alerte, iar numărul lor a crescut constant, de la 106 în 2015 la peste 330 în 2025. Un sfert dintre acestea vizează atacuri asupra siguranţei fizice şi integrităţii jurnaliştilor, inclusiv 53 de decese în ultimul deceniu.

Raportul arată că, în 2025, patru jurnalişti ucraineni - Olena Hramova, Yevhen Karmazin, Tetyana Kulyk şi fotojurnalistul francez Antoni Lallican - au fost ucişi în atacuri cu drone ruseşti şi cel puţin şase jurnalişti au fost răniţi în urma tirurilor directe ale forţelor ruse. În teritoriile ucrainene ocupate, situaţia este dramatică: cel puţin 26 de jurnalişti ucraineni rămân în captivitate rusă, mulţi dintre ei condamnaţi pentru acuzaţii fabricate de „terorism”, „trădare” sau „sabotaj”. Cazul Viktoriei Roshchyna, dispărută în 2023 şi confirmată ulterior decedată în detenţie, cu semne de tortură pe corp, a şocat comunitatea internaţională. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, la 9 iulie 2025, că Rusia este responsabilă pentru încălcări sistematice ale drepturilor omului în contextul conflictului din Ucraina, inclusiv prin utilizarea legilor de cenzură de război pentru arestarea jurnaliştilor.

Documentul citat precizează că represiunea mass-media s-a consolidat şi în interiorul Rusiei. Legile care incriminează discreditarea forţelor armate sau răspândirea de informaţii false au devenit instrumente de intimidare şi condamnare. La finalul anului 2025, cel puţin 13 jurnalişti ruşi executau pedepse cu închisoarea în baza acestor articole, iar 36 erau condamnaţi pentru acuzaţii legate de terorism, extremism sau înaltă trădare.

Raportul arată că, în total, la 31 decembrie 2025, 148 de jurnalişti şi alţi actori media erau deţinuţi în Europa: 58 în Rusia, 36 în Azerbaidjan, 27 în Belarus, 24 în Turcia, doi în Armenia şi unul în Georgia.

Violenţa împotriva jurnaliştilor în timpul protestelor a devenit o practică frecventă, potrivit datelor din raport, care menţionează că, anul trecut, a fost înregistrată o creştere a acestui fenomen, cele mai ridicate niveluri fiind raportate în Georgia, Serbia şi Turcia. În Turcia, după interzicerea adunărilor publice în urma arestării primarului Istanbulului, cel puţin 12 jurnalişti au fost agresaţi fizic de poliţie în doar câteva zile, iar alţi 11 au fost reţinuţi în raiduri matinale. În Serbia, jurnaliştii au fost bătuţi de poliţie şi de susţinători ai partidului de guvernământ în timpul protestelor declanşate după prăbuşirea copertinei gării din Novi Sad. În Georgia, reporteri şi cameramani au fost loviţi, împiedicaţi să filmeze şi chiar blocaţi la frontieră. Atacuri similare au fost raportate în Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Franţa, Grecia şi România.

Raportul citat se referă şi la supravegherea digitală, care rămâne o ameninţare gravă la adresa libertăţii mass-media. Documentul conţine cazuri de utilizare a programelor spion împotriva jurnaliştilor în Italia şi Serbia, în pofida scandalurilor anterioare, chiar dacă Actul European privind Libertatea Mass-media (EMFA), intrat integral în vigoare în august 2025 în Uniunea Europeană, interzice utilizarea programelor spion împotriva jurnaliştilor. În acelaşi timp, Rusia şi Belarus folosesc mecanisme de cooperare poliţienească internaţională pentru a urmări jurnaliştii în exil, inclusiv prin notificări roşii şi cereri de extrădare. Exilul a devenit, de fapt, o realitate pentru cel puţin 1.500 de jurnalişti ruşi din aproape 70 de instituţii media, se mai arată în documentul citat, care precizează că finanţarea acestor redacţii este tot mai fragilă. Reducerile drastice ale fondurilor internaţionale au afectat profund presa independentă din Europa de Est. Un sondaj realizat în rândul redacţiilor belaruse aflate în exil arată că şase din 30 de organizaţii nu mai au deloc finanţare, riscând închiderea totală. Slăbirea instituţiilor media internaţionale care au acoperit abuzurile din state autoritare a lăsat un gol major în peisajul informaţional.

Impunerea fricii are şi o dimensiune structurală, se spune în raport, care constată că, anul trecut, 90 din cele 344 de alerte au vizat atacuri asupra siguranţei fizice a jurnaliştilor. Până la 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de jurnalişti ucişi au rămas nerezolvate. În 90% dintre cazurile de omor al jurnaliştilor, autorii nu au fost aduşi în faţa justiţiei. În paralel, 87% dintre femeile jurnalist chestionate într-un sondaj din 2025 au declarat că au fost victime ale violenţei online legate de activitatea lor profesională, ceea ce arată că hărţuirea digitală nu mai este o excepţie, ci a devenit regulă.

În concluzie, raportul avertizează că Europa se află la un moment de cotitură. Mai puţin de o treime dintre alertele din 2025 au primit un răspuns guvernamental, iar doar 20% dintre toate alertele din 2015 până în prezent au fost soluţionate.

În lipsa unor măsuri ferme pentru combaterea impunităţii, pentru protejarea mass-media publice independente, pentru implementarea reală a standardelor împotriva proceselor abuzive şi pentru garantarea siguranţei jurnaliştilor, libertatea presei riscă să fie erodată din interiorul democraţiilor europene.