GRECIA, ÎN TOPUL CREŞTERILOR ÎN IANUARIE"Shopping" de bănci pe bursa ateniană

Adina Ardeleanu
Ziarul BURSA #Internaţional /

"Shopping" de bănci pe bursa ateniană

Optimismul, generat de speranţa finalizării acordului de ajutor extern  

Negocierile, amânate pentru miercuri

Răţuşca cea urâtă a Europei, Grecia, a fost surpriza lunii trecute, afişând cea mai mare creştere bursieră de pe continent (+17%), potrivit raportului Federation of European Securities Exchanges (FESE).

Şi mai halucinant, băncile au fost vedetele lunii, cu o apreciere de 83% a indicelui sectorului.

Este adevărat că revirimentul de acum a venit după prăbuşirea de pes­te 50% din 2011.

Se pare că investitorii, în special cei greci, care au cumpărat net, la bursă, în ianuarie, au avut aşteptări ridicate privind un rezultat pozitiv al negocierilor dintre autorităţile de la Atena şi instituţiile internaţionale privind încheierea unui nou acord de finanţare externă.

Investitorii străini au vândut net, în prima lună a anului, înregistrând ieşiri de capital de 34,99 milioane euro.

Unii analişti spun că, fie şi în cazul că Grecia ar reuşi să evite un faliment dezordonat, evoluţia recentă a bursei este un pic exagerată. Alţii sunt de părere că aprecierea acţiunilor bancare a fost declanşată de agrearea condiţiilor privind recapitalizarea instituţiilor (n.r. în urma pierderilor suferite din cauza reducerii datoriilor suverane greceşti deţinute de acestea - masura făcând parte din acordul de finanţare), care par să favorizeze o soluţie fără naţionalizarea lor.

Nicolae Gherguş, preşedintele "Confident Invest", ne-a explicat: "În contextul crizei datoriilor suverane, acţiunile bancare scăzuseră foarte mult, anul trecut.

În ianuarie, am asistat la o corecţie, pe fondul optimismului privind rezolvarea problemelor Greciei şi al sprijinului european pentru guvernul grec", spune Gherguş, continuând astfel:

"Grecia a urcat cel mai mult, în ianuarie, pentru că ea este şi cea care scăzuse cel mai mult.

Băncile, în special, scăzuseră dramatic, pentru că împrumutaseră statul grec. Un default al Greciei ar fi însemnat pierderi certe pentru multe dintre bănci, unele pierzând din obligaţiuni, altele fiind doar contraparte în CDS-uri (n.r. credit default swap - primă de asigurare contra falimentelor suverane). Însă, un acord al majorităţii investitorilor privind < haircut >-ul (n.r. ştergerea) datoriilor nu se consideră a fi < default >, deci nu activează CDS-urile".

"Astfel, pierderile sunt limitate şi cunoscute, însă cred că doar pentru moment".

Salvare ca în filme sau final nefericit

Deocamdată, euforia din piaţa de capital nu s-a dovedit să fi fost justificată.

Suspansul a urcat la cote maxime şi toată lumea aşteaptă să vadă dacă, în ultimul moment, Grecia va primi gura de oxigen de care are nevoie ca sa evite falimentul.

Grecia riscă să intre în incapacitate de plată la jumătatea lunii martie, în cazul în care nu ar primi pachetul de asistenţă financiară internaţională, de 130 de miliarde de euro.

Miniştrii din zona euro au prelungit însă agonia, declarându-se nemulţumiţi de comportamentul autorităţilor elene.

Joi seară, la Bruxelles, aceştia au decis să amâne până miercuri autorizarea unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, punând mai multe condiţii, printre care şi realizarea de noi economii la buget (de 325 de milioane de euro).

Planul era programat să treacă prin Parlament duminică

O altă condiţie era ca parlamentul grec să fi aprobat, până duminica de ieri (n.r. votul era programat pentru miezul nopţii), planul de austeritate pe care guvernul de la Atena l-a convenit cu troica formată din Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, acord agreat şi de partidele politice din Grecia.

Guvernul grec de coaliţie a aprobat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, planul de austeritate solicitat de FMI şi Uniunea Europeană, în contextul în care premierul Lucas Papademos a avertizat asupra riscului unui "haos necontrolat" în Grecia, dacă partidele nu vor accepta acest plan. Analiştii mizau pe un vot favorabil în Parlament, întrucât, din partidele de coaliţie fac parte peste 230 de parlamentari, din totalul de 300. Totuşi, unii parlamanetari din partidele de guvernare erau aşteptaţi să voteze împotriva planului de austeritate.

Eforturi să nu activeze CDS-urile

Ministrul grec de finanţe Evangelos Venizelos a anunţat, săptămâna trecută, că a ajuns la un acord cu creditorii privaţi pentru ştergerea unei părţi din datoria ţării.

Acordul negociat de mai multe săptămâni între Grecia şi sectorul privat se referă la ştergerea a 100 miliarde de euro din datoria ţării deţinută de către bănci şi fonduri de investiţii. Obiectivul, stabilit de către liderii din zona euro, este să se reducă nivelului datoriei publice globale a Greciei la un nivel considerat suportabil, respectiv la 120% din PIB în 2020.

Acest prag este o condiţie a FMI ca să continue, la rândul său, să împrumute Atena.

Unii analişti străini se aşteptau ca fondurile de hedging cu expuneri pe obligaţiunile elene să nu accepte reducerea datoriei, întrucât falimentul şi, respectiv, activarea CDS-urilor deţinute, le-ar fi fost favorabile.

Oficialii europeni, inclusiv fostul şef al Băncii centrale Europene, Jean Claude Trichet, au încercat să evite falimentul, tocmai ca să nu activeze CDS-urile, ceea ce ar fi putut încuraja "pariurile" împotriva altor ţări îndatorate, precum Italia, Portugalia sau Spania, şi ar fi adâncit criza datoriilor.

În condiţiile în care Banca Centrală Europeană nu dădea semne că ar fi dorit să participe şi ea la eforturile de reducere a datoriei Greciei, unele fonduri de risc au cumpărat titluri elene tocmai în speranţa că, până în martie, când ajung la scadenţă plăţi de 14,4 miliarde euro, nu se va ajunge la un acord.

Intervenţia eminenţei cenuşii Jean-Claude Juncker

Vineri, însă, preşedintele Eurogrupului Jean-Claude Juncker, a spus că BCE trebuie să analizeze, în contextul independenţei sale, ce tip de contribuţie poate realiza pentru reducerea datoriei Greciei. "Sper că se va găsi ceva\", a spus Juncker.

Analiştii estimează că portofoliul de obligaţiuni elene deţinut de BCE se ridică la aproximativ 50 de miliarde de euro.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat: "Referitor la Grecia, îmi pare rău că nu pot spune nimic privind modul în care vor fi tratate obligaţiunile elene pe care le deţinem".

Surse anonime au declarat că reprezentanţii BCE nu au o poziţie comună în privinţa contribuţiei BCE la restructurarea datoriei suverane a Greciei, în timp ce creditorii privaţi ai Greciei sunt forţaţi să şteargă 50% din valoarea bondurilor greceşti pe care le deţin. Frank Vogl, purtător de cuvânt al copreşedintelui Comitetului Coordonator al Investitorilor Privaţi pentru Grecia, ne-a declarat, după întâlnirea Eurogroup de săptămâna trecută: "Apreciem progresul făcut în ceea ce priveşte programul pentru Grecia. Aşteptăm cu nerăbdare ca miercuri, la noua întâlnire, să se finalizeze întregul pachet, inclusiv PSI (n.r. implicarea sectorului privat - acord cu creditorii privaţi), pe baza acordului de la Summitul Eurogroup, din 27 octombrie 2011".

Grecii, din nou în stradă 

Grecii au protestat, pe parcursul week-endului împotriva noului plan de austeritate cerut de creditorii ţării.

Sâmbătă, aproape 7.000 de greci, potrivit poliţiei, au manifestat, la Atena şi Salonic, în a doua zi consecutivă de proteste, convocate de principalele sindicate elene.În Atena, aproape 3.500 de manifestanţi se adunaseră la prânz în piaţa Syntagma, epicentrul tuturor mobilizărilor de la debutul crizei elene, în timp ce mai multe grupuri s-au adunat pe străzile adiacente. La Salonic, numărul protestatarilor a atins 4.000, potrivit poliţiei.

Protestele au avut loc în cadrul unui apel la o grevă generală de 48 de ore, începută vineri, lansat de principalele centrale sindicale din ţară ca reacţie la noile măsuri de austeritate cerute Greciei de creditori în schimbul unui nou împrumut de 130 de miliarde de euro.

Principalul sindicat al poliţiei elene a ameninţat că va solicita emiterea unor mandate de arestare pe numele membrilor delegaţiilor UE şi FMI, sub acuzaţia că aceştia propun măsuri de austeritate profund nepopulare, scrie ziarul The Guardian.

Planul

Printre măsurile prevăzute în planul de austeriatate supus votului parlamentului elen se numără:

- Salariul minim va fi redus cu 22% în raport cu nivelul din ianuarie 2012; Pentru tineri sub 25 de ani, reducerea este de 32%

- Desfiinţarea majorărilor automate de salarii, inclusiv sporul de vechime;

- Limitarea la trei ani a acordurilor colective privind salariile;

- Înainte de sfârşitul lui 2012, 15.000 de bugetari vor fi trecuţi în concediu tehnic şi vor fi plătiţi cu 60% din salariul de bază, înainte să fie concediaţi la capătul a unu sau doi ani, pentru cei aflaţi aproape de vârsta de pensionare.

- Reducerea bugetului de investiţii publice cu 400 milioane euro

- Reducerea pensiilor sau a pensiilor complementare cele mai mari, în aşa fel încât să se reducă subvenţiile cu 300 milioane euro

- Fiecare bancă va primi de la Banca Centrală o dată limită pentru a proceda la o recapitalizare pe pieţe, limita finală fiind septembrie 2012.

O economie suplimentară de 325 milioane de euro urmează să fie identificată şi pusă în practică în consultare cu Comisia Europeană, Banca Centrala Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Acţiunile băncilor, printre cele mai tranzacţionate pe bursele europene

La bursele europene, acţiunile băncilor, confruntate cu probleme financiare, pe fondul crizei datoriilor suverane, au fost printre cele mai tranzacţionare în luna ianuarie, potrivit raportului FESE.

La Bursa din Atena, titlurile National Bank of Greece au fost în topul lichidităţii, luna trecută, contând cu 25,74% în totalul schimburilor, în timp ce transferurile Alpha Bank şi Bank of Cyprus au reprezentat 10,33%, respectiv 6,06% din total.

Titlurile OTP au totalizat 74,44% din tranzacţiile de la Bursa din Budapesta, iar cele Garanti Bank, 19,83% din schimburile Istanbul Stock Exchange.

Rulajul "Erste Group Bank" a fost cel mai mare pe bursa din Viena (22% din total), iar în Cehia a fost al treilea (18,31% din total).

Şi acţiunile Raiffeisen Bank International au fost intens tranzacţionate, la Viena, luna trecută, cumulând 8,36% din rulajul total.

FESE: Bursa de la Bucureşti, locul trei la creşteri în Europa

Acţiunile de la Bursa de Valori Bucureşti au crescut, în medie, cu 10,7% în luna ianuarie (n.r. după cum arată indicele BET-C, exprimat în euro), fiind depăşite numai de aprecierea Bursei din Atena (n.r. +17% pentru indicele Athex Composite Share Price) şi a celei din Istanbul (+11,5% pentru indicele ISE 100 Price Index), potrivit raportului Federation of European Securities Exchanges (FESE).

Luna ianuarie a fost o lună bună pentru pieţele bursiere europene, în scădere, în statistica FESE, figurând numai BME Madrid, Malta Stock Exchange şi Oslo Bors.

Tranzacţiile cu acţiuni au însumat, luna trecută, 139 milioane euro, la Bucureşti, în total fiind efectuate 66.537 tranzacţii. La acest capitol, BVB depăşeşte numai bursele din Ljubljana, Bulgaria, Luxembourg, Bratislava şi Malta.

Valoarea totală a tranzacţiilor la BVB a fost de 159,2 milioane de euro, în ianuarie, în scădere cu 1,13% faţă de luna precedentă. Valoarea medie zilnică a schimburilor a fost de 7,96 milioane euro.

La BVB, cel mai mare rulaj l-au avut acţiunile Fondul Proprietatea (39% din total), acestea fiind urmate de titlurile SIF2 Moldova (10,09%) şi SIF3 Transilvania (9,55%).

La Bursa din Atena, titlurile National Bank of Greece au fost în topul lichidităţii, luna trecută, contând cu 25,74% în totalul schimburilor, în timp ce transferurile Alpha Bank şi Bank of Cyprus au reprezentat 10,33%, respectiv 6,06% din total, potrivit raportului Federation of European Securities Exchanges (FESE).

Acţiunile National Bank of Greece s-au apreciat cu 116%, în ianuarie, după o scădere de 60% în 2011. O creştere de 190% a avut şi cotaţia "Alpha Bank", după un minus de 62%, anul trecut.

Vineri, însă, titlurile bancare greceşti au scăzut puternic,

în condiţiile în care coaliţia de guvernare din Grecia anunţase că nu va sprijini noi reduceri de cheltuieli bugetare, cerute de miniştrii din Finanţe din zona euro.

Titlurile "National Bank of Greece" SA, cea mai mare bancă elenă, au coborât cu 9,5%, la 2,68 euro. Tot în Grecia, acţiunile "Alpha Bank" SA s-au depreciat cu 9,4%, la 1,45 euro, iar cele ale "EFG Eurobank Ergasias" SA - cu 9,3%, la 88 de eurocenţi. Ulterior, Guvernul a aprobat planul de austeritate, iar votul în Parlament era programat pentru duminică.

Cele mai mari expuneri pe Grecia

Guvernul spaniol - 462 milioane dolari

Creditori spanioli - 1,15 miliarde dolari

Guvernul Elveţiei - 571 milioane dolari

Creditori elveţieni- 3,41 miliarde dolari

Guvernul Ialian - 1,87 miliarde dolari

Creditori italieni - 3,73 miliarde dolari

Guvernul belgian - 1,9 miliarde dolari

Creditori belgieni - 10,5 miliarde dolari

Guvernul american - 2,62 miliarde dolari

Creditori americani - 8,23 miliarde dolari

Guvernul francez- 10,69 miliarde dolari

Creditori francezi - 55,78 miliarde dolari

Guvernul german - 12,41 miliarde dolari

Creditori francezi - 21,37 miliarde dolari

Sursa: Business Insider

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay

ENGLISH SECTION

more articles

Conferinţele Teatrului Naţional
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS