Guvernul creşte cheltuielile bugetare; turiştii pot călători în Turcia fără paşaport

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 6 iunie

Guvernul creşte cheltuielile bugetare; turiştii pot călători în Turcia fără paşaport

English Version

Guvernul a continuat şi pe parcursul lunii mai să ia decizii haotice în privinţa cheltuielilor bugetare, deşi deficitul după primele patru luni ale anului curent s-a situat la 3,24% din Produsul Intern Brut, adică un minus de 57,29 miliarde lei înregistrat la venituri, aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care ţinta de deficit asumată pentru 31 decembrie 2024 prin legea bugetului de stat este de 5%.

Cetăţenii s-ar fi aşteptat ca, în aceste condiţii, decidenţii politici de la Palatul Victoria să ia măsurile care se impun pentru reducerea cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care, din raportările ANAF şi Ministerului Finanţelor, reiese că au fost colectaţi mai mulţi bani la bugetul de stat, dar cheltuielile depăşesc cu mult veniturile. În loc să ia măsurile respective, membrii Cabinetului Ciolacu au adoptat noi ordonanţe de urgenţă şi hotărâri de guvern prin care au stabilit majorări salariale - majorarea salariului minim brut pe ţară la 3700 lei de la 1 iulie, majorarea cu 10% a salariilor pentru mai multe categorii de angajaţi bugetari -, noi angajări de personal şi acordarea de noi finanţări pentru fermieri şi pentru companii.

Toate aceste cheltuieli bugetare au însă nevoie de finanţare şi, pentru a avea banii necesari, Guvernul a decis majorarea valorii totale a Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes" (Programul MTN) de la 68 miliarde euro la 75 miliarde euro. Potrivit hotărârii de guvern, măsura este necesară pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru anul 2024, precum şi pentru a crea flexibilitatea necesară pentru prefinanţarea nevoilor aferente anului 2025. Pe lângă aceasta, Ministerul Finanţelor a continuat să se împrumute de la populaţie şi în cursul ultimei luni de primăvară, după ce în 13 mai a lansat o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 6% şi, respectiv, 6,85%.

În aceste condiţii, pentru a ţine sub control inflaţia, dar şi modul în care decidenţii politici înţeleg să gestioneze banul public, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a menţinut, în 13 mai, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi rata dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%, aceste niveluri nefiind modificate, , de la finalul anului 2022.

La nivel macroeconomic, la finalul lunii trecute, grupul olandez Damen a cerut Tribunalului Constanţa să constate falimentul Şantierului Naval Damen Mangalia, în care statul e acţionar majoritar cu 51% prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului prin intermediul companiei de stat Şantierul Naval 2 Mai Mangalia. Falimentul a fost solicitat în condiţiile în care, după intrarea în vigoare a noii legi privind guvernanţa corporativă în companiile în care statul e acţionar majoritar, grupul Damen urmează să piardă conducerea managerială, operativă a şantierului naval şi a anunţat încă din august anul trecut că în aceste condiţii se retrage de la Mangalia. Pentru investiţiile făcute la Mangalia, cei de la Damen susţin că statul român ar trebui să le achite 160 milioane euro, sumă pentru care au deschis şi o procedură de arbitraj internaţional la o instanţă specializată din Viena, Austria. Decizia celor de la Damen a venit doar la câteva zile după ce la Bucureşti a avut loc expoziţia de armament şi echipamente militare, Black Sea Defence&Aerospace 2024, prilej pentru companiile româneşti din industria de apărare de a semna noi acorduri de colaborare cu marile firme străine din domeniul respectiv.

Pe planul politicii externe, consemnăm faptul că preşedintele Klaus Iohannis s-a întors din vizita efectuată în SUA mai rău decât a plecat. Pornit spre întâlnirea cu Joe Biden din postura de candidat al ţării noastre la funcţia de secretar general al NATO, ce va rămâne vacantă în luna octombrie după ce îi va expira mandatul lui Jens Stoltenberg, Iohannis s-a lovit de refuzul preşedintelui american în susţinerea acestei candidaturi şi nu s-a ales nici măcar cu o promisiune pentru susţinerea SUA în cazul ocupării unei funcţii la nivel european. Mai mult, preşedintele Biden a plusat şi i-a sugerat lui Klaus Iohannis ca ţara noastră să cedeze Ucrainei pentru apărare un sistem Patriot din cele comandate de la SUA, în condiţiile în care din cele şapte sisteme achiziţionate numai unul este operaţional în România.

Singura victorie pe plan extern înregistrată luna trecută a fost decizia preşedintelui turc Recep Tayip Erdogan de a permite cetăţenilor români care călătoresc în Turcia în scop turistic să intre în ţara respectivă pe baza cărţii de identitate, şederea fiind permisă pentru maximum 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile. În schimb, premierul Marcel Ciolacu a discutat cu preşedintele Turciei despre posibilitatea ca mai multe companii din ţara respectivă să participe la realizarea proiectelor de infrastructură din România.

La finalul lunii trecute, mai precis în 24 mai, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa începerea urmăririi penale pe numele foştilor generali SRI - Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă - şi avocatului Doru Trăilă, care i-ar fi promis omului de afaceri Cătălin Hideg că vor influenţa magistraţii pentru a-i schimba sentinţa de condamnare penală pronunţată de instanţa de fond. Cei trei i-ar fi solicitat lui Hideg plata a 600.000 euro, din care omul de afaceri ar fi achitat 100.000 de euro. Punerea sub urmărire penală a lui Coldea a inflamat o parte a societăţii civile şi a mass-media, care de-a lungul anilor l-au acuzat pe fostul general SRI de înfiinţarea aşa-numitului stat paralel.

Deficit bugetar îngrijorător

La nivel macroeconomic, deciziile luate de Guvern de la începutul anului curent privind majorarea cheltuielilor bugetare s-au făcut simţite în primele patru luni ale anului. Astfel, potrivit execuţiei bugetare pe aprilie publicată de Ministerul Finanţelor la finalul lunii mai, după primele patru luni ale anului 2024 a fost înregistrat un deficit bugetar de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,24% din PIB faţă de deficitul de 27,35 miliarde lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023. Ministerul Finanţelor susţine că deficitul lunii aprilie 2024 a fost influenţat şi de suma de 9,33 miliarde lei lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 miliarde lei) şi bugetul de stat (1,02 miliarde lei) conform HG nr.422/2024.

Din execuţia bugetară reţinem că veniturile totale au însumat 182,70 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 15,3% (an/an), susţinută cu precădere de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe profit, impozit pe salarii şi venituri nefiscale -, respectiv de fondurile europene.

În acest timp, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 239,99 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere în termeni nominali cu 29,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 11,6% din PIB la 13,6% din PIB.

Deficitul bugetar a fost înregistrat în condiţiile în care ANAF a înregistrat o creştere de venituri bugetare brute de 11,1%, potrivit ministrului Marcel Boloş, pierderea fiscală diminuându-se în urma controalelor efectuate de inspectorii Fiscului cu suma de 430.699.073 lei, comparativ cu luna aprilie 2023, când pierderea fiscală înregistrată a fost de 358.707.097 lei.

În acest context financiar, pentru a echilibra bugetul de stat, Ministerul Finanţelor a fost nevoit din nou să se împrumute din piaţa internă de capital, astfel că în 13 mai a lansat o nouă emisiune de titluri de stat Tezaur, cu maturităţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 6% şi, respectiv, 6,85%. Cu valoare nominală de 1 leu şi în formă dematerializată, titlurile de stat au putut fi achziţionate în perioada 13 mai-7 iunie 2024 de către persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. "Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice", se arată în comunicatul de presă emis cu acest prilej de instituţia publică.

Guvernul măreşte cu 10% salariile în domeniul bugetar

În ciuda deficitului bugetar, ce arată că ţinta de 5% din PIB pentru finalul anului 2024 va fi depăşită, Guvernul a continuat să ia decizii care echivalează cu creşterea cheltuielilor publice şi, implicit, creşterea deficitului. Astfel, în şedinţa din 23 mai Cabinetul Ciolacu a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a stabilit o majorare salarială cu 10%,în două tranşe, pentru mai multe categorii de angajaţi din administraţie. Este vorba despre angajaţii din administraţia centrală din domeniile cultură, diplomaţie, din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi cele aflate sub controlul Parlamentului.

De asemenea, de această creştere salarială vor beneficia funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului din localităţile de până la 20.000 de locuitori. Astfel, pentru categoriile de personal prevăzute de ordonanţă, salariile se majorează cu 10% raportat la salariul din decembrie 2023, în două tranşe, în iunie şi septembrie, procent care se adaugă la salariul aflat în plata.

De asemenea, personalul agenţiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru protecţia mediului va beneficia de salarizarea de care beneficiază Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Anterior, în 14 mai, prin două memorandumuri aprobate, Guvernul a majorat cheltuielile bugetare prin suplimentarea limitelor de credite de angajament şi bugetare, aprobate pe luna mai 2024, pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Prin memorandumul aprobat pentru Ministerul Dezvoltării a fost asigurată o finanţare de 1 miliard lei pentru plata lucrărilor deja executate în cadrul Programelor Anghel Saligny, PNDL 1 şi 2 şi PNRR. În ceea ce priveşte Ministerul Agriculturii, Guvernul a aprobat so alocare suplimentară a limitelor de credite de angajament şi a creditelor bugetare în sumă de 365 milioane lei fiecare, pe luna mai 2024, în vederea efectuării plăţilor pentru toate formele de sprijin pentru un număr de 250.000 de beneficiari, pentru care au fost finalizate procedurile administrative de verificare a eligibilităţii şi de determinare a sumelor cuvenite.

Tot o majorare a cheltuielilor bugetare o reprezintă şi decizia Guvernului din 23 mai prin care schema de personal a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a fost mărită cu 220 de posturi pentru activitatea de antifraudă fiscală, ceea ce ridică numărul angajaţilor de la această instituţie publică la 22.507 persoane. Potrivit Executivului, măsura are în vedere dezvoltarea şi operaţionalizarea Sistemului naţional RO e-Sigiliu, prin desfăşurarea mai multor activităţi de către inspectorii antifraudă, sistem care va asigura respectarea trasabilităţii transporturilor rutiere de bunuri cu risc vamal şi fiscal pe teritoriul României şi va îmbunătăţi activitatea autorităţilor competente din administraţia centrală prin modernizarea şi adaptarea procedurilor şi metodelor de supraveghere vamală şi fiscală la realităţile actuale.

Mai mult, la finalul lunii trecute, Guvernul a aprobat organizarea concursurilor pentru ocuparea a 2702 posturi vacante/temporar vacante din cadrul unităţilor subordonate Ministerului Sănătăţii - spitale, unităţi sanitare fără paturi, servicii de ambulanţă, direcţii de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Cele mai multe posturi deblocate sunt la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, adică 861 de posturi.

Din totalul de 2.702 posturi, 310 posturi sunt pentru medici, 1.221 de posturi sunt pentru asistenţi medicali, 629 de posturi pentru personal auxiliar sanitar (brancandieri, infirmiere), restul reprezentând personal de specialitate medico-sanitar (farmacişti, biologi, biochimişti, fizicieni), personal TESA, registratori medicali, statisticieni, personal de cercetare, personal de deservire şi muncitori.

Ca şi cum aceste decizii care pun presiune asupra bugetului public nu ar fi fost de ajuns, premierul Marcel Ciolacu a anunţat, în 23 mai, că din 1 iulie 2024 salariul minim brut în plată va fi majorat de la 3.300 de lei lunar, cât este în prezent, la 3.700 de lei lunar, ceea ce reprezintă o creştere de 12,12%.

Pentru a se asigura că, totuşi, va avea finanţarea necesară, Executivul a aprobat în 14 mai majorarea valorii totale a Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes" (Programul MTN) de la 68 miliarde euro la 75 miliarde euro. Potrivit Executivului, măsura este necesară pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru anul 2024 precum şi pentru a crea flexibilitatea necesară pentru prefinanţarea nevoilor aferente anului 2025. Suma de 7 miliarde euro are în vedere acoperirea unul plan de emisiuni estimat de 10,5 miliarde de euro aferent anului 2024 şi a unui estimat de 8,5 miliarde euro pentru anul 2025.

BNR menţine nivelul ratei dobânzii de politică monetară

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în 13 mai, menţinerea la 7% a ratei dobânzii de politică monetară şi menţinerea la nivelul de 8%, respectiv 6%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit faţă de 2023, dar şi în condiţiile unei traiectorii ceva mai ridicate pe termen scurt decât cea evidenţiată în prognoza din februarie. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se reducă în decembrie 2024 la 4,9%, faţă de nivelul de 4,7% anticipat anterior, şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei, respectiv la 3,4% în luna martie 2026, în linie cu previziunile precedente.

Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creştere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând o mărire uşoară a excedentului de cerere agregată şi revenirea acestuia în apropierea valorilor previzionate anterior, dar şi o scădere pronunţată a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii divergente la nivelul componentelor cererii agregate.

Astfel, în urma evaluării indicatorilor relevanţi, s-a apreciat că, în trimestrul I 2024, creşterea consumului privat a rămas solidă, dat fiind mai ales amplul salt consemnat de dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul în primele două luni ale anului curent, în timp ce ritmul formării brute de capital fix a fost probabil puternic slăbit de declinul suferit în ianuarie de volumul lucrărilor de construcţii. Totodată, din partea exportului net este posibil un aport negativ mărit la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care variaţia importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor în ianuarie-februarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accelerat uşor creşterea în termeni anuali pe ansamblul intervalului, însă deficitul de cont curent şi-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a arătat că incertitudini şi riscuri crescute decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, având ca surse în 2024 rezultatul execuţiei bugetare din primele luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor. Dincolo de acest orizont de timp, riscurile crescute sunt asociate însă măsurilor fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în vederea realizării corecţiei fiscale şi a poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE, au susţinut membrii Consiliului.

Joe Biden i-a spulberat visul de mărire lui Klaus Iohannis

În perioada 7-9 mai, preşedintele Klaus Iohannis a efectuat o vizită de lucru la Washington, D.C., Statele Unite ale Americii, prilej cu care s-a întâlnit şi cu preşedintele american Joe Biden. Pe lângă temele abordate de cei doi şefi de stat şi printre care s-au numărat situaţia din Ucraina şi din bazinul Mării Negre, precum şi întărirea securităţii în spaţiul euroatlantic, s-a aflat şi candidatura lui Klaus Iohannis la funcţia de secretar general al NATO, ce va rămâne vacantă în octombrie 2024, lună în care expiră mandatul lui Jens Stoltenberg.

La finalul întrevederii, din declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis a reieşit că nu a primit sprijinul lui Joe Biden pentru ocuparea funcţiei de secretar general al NATO, ba mai mult preşedintele american i-a solicitat să furnizeze un sistem Patriot Ucrainei, decizie ce ar urma să fie luată în cadrul viitoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, o decizie dificilă ţinând cont că România are operaţional doar un astfel de sistem din cele şapte achiziţionate de la SUA. În urma vizitei preşedintelui Klaus Iohannis în SUA, candidatura sa a mai rămas doar cu susţinerea din partea Ungariei, Turcia afirmând că nu îl mai susţine pentru înalta funcţie de la NATO pe preşedintele României.

În ceea ce priveşte Turcia, mai menţionăm că, în 21 mai, cu prilejul vizitei premierului Marcel Ciolacu la Ankara, preşedintele turc Recep Tayip Erdogan a decis că românii pot călători în ţara care se întinde pe două continente - Europa şi Asia, doar cu cartea de identitate. Potrivit decretului prezidenţial semnat de Erdogan această măsură vizează doar călătoriile turistice şi tranzitare în Turcia, cu o şedere maximă de 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile.

Ajutor de stat pentru TAROM

Guvernul a aprobat, în cursul lunii trecute, acordarea unui ajutor de stat individual de restructurare pentru compania naţională de transporturi aeriene române, Tarom SA, ajutor ce a fost aprobat anterior, în 29 aprilie de Comisia Europeană. Potrivit hotărârii de guvern, valoarea ajutorului de stat se ridică la 471 milioane lei, aproximativ 94,67 milioane euro. Din această sumă, 214, 3 milioane vor fi utilizaţi de Tarom pentru acoperirea deficitului de lichiditate şi echilibrarea financiară a companiei în anul 2024. Având în vedere necesitatea efectuării în luna iunie 2024 a unor plăţi urgente legate de achiziţionarea noilor aeronave B737 MAX, primă tranşă a ajutorului de restructurare, în cuantum de 60 de milioane de lei va fi acordată din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

Produsele fără marcă SGR pot fi comercializate până la finalul anului 2024

Guvernul a decis la finalul lunii mai să modifice termenul până la care produsele fără marcă SGR pot fi comercializate. Dacă termenul iniţial era 30 iunie 2024, după modificarea aprobată luna trecută aceste produse fără marca SGR vor putea fi introduse pe piaţă, respectiv comercializate, după caz, cel târziu până la data de 31 decembrie 2024, dată după care introducerea acestora pe piaţa naţională, respectiv comercializarea lor este interzisă. Este vorba despre stocurile de produse contractate anterior datei de 30 noiembrie 2023 (dată la care a intrat în vigoare sistemul SGR) de către comercianţii din ţara noastră.

DNA a luat în colimator foşti ofiţeri SRI

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei anunţau în 24 mai că au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune, faţă de patru persoane (doi foşti militari, în prezent asociaţi în cadrul unor societăţi, un avocat din cadrul Baroului Bucureşti şi o persoană fără calitate specială), pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic de influenţă, forma participaţiei penale fiind autoratul şi complicitatea. În speţă este vorba despre foştii generali SRI, Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, dar şi despre avocatul Doru Trăilă, care, potrivit procurorilor anticorupţie i-ar fi solicitat în perioada martie 2023 - aprilie 2024, suma de 600.000 euro plus TVA, omului de afaceri Cătălin Hideg pentru a influenţa schimbarea în apel a deciziei instanţei de fond, potrivit căreia acesta din urmă a fost condamnat la închisoare cu executare într-un dosar penal privind fraudarea fondurilor europene. Din suma solicitată, inculpaţii ar fi primit 100.000 euro, potrivit comunicatului de presă emis de DNA.

Scanere la punctele vamale

Ministerul Finanţelor anunţa în 21 mai că împreună cu Autoritatea Vamală Română au inaugurat, la Biroul Vamal Galaţi-Giurgiuleşti, primul dintre cele 26 de scanere menite să reducă, în punctele vamale, atât evaziunea fiscală, cât şi traficul de droguri şi substanţe periculoase. Instalarea primului scaner în Biroul vamal Giurgiuleşti, destinat autovehiculelor, reprezintă doar o parte din efortul Ministerului de Finanţe şi al Autorităţii Vamale Române de a moderniza infrastructura vamală şi a gestiona eficient frontierele în interesul securităţii naţionale. Termenul de finalizare a proiectului amplasării celor 26 de scanere cu raze X este 31 decembrie 2027 (31 decembrie 2026 pentru componenta finanţată prin PNRR), iar finanţarea nerambursabilă (PNRR) se ridică la 34.060.459 euro. În anul 2024 vor deveni operaţionale 9 scanere în următoarele puncte de frontieră: Giurgiuleşti, Siret, Albiţa, Constanţa Nord, Constanţa Sud, Isaccea, Halmeu şi Moraviţa. Anul viitor vor fi amplasate 8 scanere în birourile vamale din: Giurgiuleşti, Albiţa, Constanţa Sud, Isaccea, Sighet, Stânca Costeşti şi Oancea.

În 2026 ar urma să devină operaţionale 9 scanere în vămile Constanţa Sud, Halmeu, Moraviţa, Calafat, Nădlac, Borş, Stânca Costeşti, Porţile de Fier şi Petea.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Cat va fi procentul de inflatie la sfarsitul anului 2024? Sunt posibile concedieri colective?

    Cerem triplarea salariilor in sectorul bugetar

    Cerem triplarea taxelor și impozitelor ptr mediul privat

    Care pe care. 

    sa vezi acum deficit,......

Comanda carte
digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

12 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9737
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5689
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0989
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9158
Gram de aur (XAU)Gram de aur353.2067

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb