ÎN CIUDA ANCHETEI DESCHISE DE PARCHETUL EUROPEANCE şi-a întărit rolul de principal achizitor al vaccinurilor anti-Covid

George Marinescu
Ziarul BURSA #Anticorupţie / 31 octombrie 2022

CE şi-a întărit rolul de principal achizitor al vaccinurilor anti-Covid

Prin regulamentele adoptate în urmă cu o săptămână, Comisia Europeană şi-a întărit rolul de principal achizitor al vaccinurilor şi medicamentelor necesare în cazul confruntării cu o nouă pandemie, epidemie sau criză sanitară, ignorând faptul că Parchetul European a deschis în urmă cu 14 zile o anchetă penală privind achiziţia vaccinurilor în timpul pandemiei Covid 19.

Ursula von der Leyen - preşedintele Comisiei Europene, Stella Kiriakydes - comisarul european pentru sănătate şi Margaritis Schinas - vicepreşedintele Comisiei Europene susţin că şi-au îndeplinit în mod optim atribuţiile în timpul pandemiei Covid 19 şi că achiziţia vaccinurilor de către forul de la Bruxelles a fost un real succes.

Achiziţionarea vaccinurilor COVID-19 în timpul pandemiei a fost o poveste de succes şi "un mic miracol european", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, comisiei speciale privind gestionarea pandemiei Covid, din cadrul Parlamentului European, în cadrul unei audieri, care a avut loc la mijlocul săptămânii trecute.

"Uniunea Europeană a implementat cel mai mare program de vaccinare din istoria omenirii. Şi am putut livra pentru toţi europenii, indiferent de locul de reşedinţă sau de condiţia lor socio-economică.

Sunt pe deplin convins că acesta a fost un mic miracol european sau o mare poveste de succes european [...] care nu a fost apărat suficient, dar a fost simţit ca atare de europeni", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care a răspuns timp de o oră întrebărilor puse de parlamentarii europeni.

"Acesta este un succes de care ar trebui să fim conştienţi în mod colectiv", a mai spus Schinas.

În ceea ce priveşte suspiciunile existente cu privire la mesajele schimbate pe WhatsApp în perioada martie-mai 2021 între Ursula von der Leyen şi Albert Bourla - CEO-ul companiei Pfizer - , privitoare la negocierea contractului pentru achiziţionarea de către Comisia Europeană a 1,8 miliarde doze de vaccin anti-Covid, vicepreşedintele Comisiei Europene a precizat: "Nimeni nu poate negocia complexitatea acestor contracte, prin SMS sau singur. Sunt pe deplin de acord că Parlamentul trebuie să aibă acces la contracte, dar trebuie să păstrăm elementele comerciale".

Schinas, contrazis de Ombudsmanul european

Afirmaţia de mai sus a lui Margaritis Schinas nu are acoperire, dacă analizăm cu atenţie atât raportul de la jumătatea lunii iulie a Ombudsmanului european (n.red. - Avocatul Poporului din UE), cât şi raportul publicat la începutul lunii octombrie de Curtea Europeană de Audit (Curtea de Conturi a Uniunii Europene), care susţin că preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a negociat singură, prin SMS, complexitatea contractului unic de achiziţie, cu şeful companiei americane Pfizer.

La mijlocul lunii iulie, Ombudsmanul European a criticat dur executivul UE pentru răspunsul său la textele dintre preşedintele Comisiei Ursula von der Leyen şi CEO-ul gigantului farmaceutic Pfizer, Albert Bourla, şi a confirmat constatarea unei administrări defectuoase.

"Răspunsul Comisiei la constatările mele nu a răspuns la întrebarea de bază dacă mesajele text în cauză există şi nici nu a oferit nicio claritate cu privire la modul în care Comisia ar răspunde la o cerere specifică pentru alte mesaje text. Gestionarea acestei solicitări de acces la documente lasă impresia regretabilă a unei instituţii UE care nu este deschisă în chestiuni de interes public semnificativ", a spus Emily O'Reilly, Ombudsmanul european, în 14 iulie.

Prin urmare, O'Reilly şi-a confirmat constatările anterioare de administrare defectuoasă şi a emis recomandări instituţiilor UE să înregistreze mesajele legate de muncă ca urmare a cazului.

Mesajele text în cauză au fost trimise în timp ce UE obţinea contracte de vaccin împotriva COVID-19, precum şi în timpul unei dispute cu rivalul Pfizer, AstraZeneca, dar Comisia a susţinut că nu le-au "identificat" şi le-au înregistrat la întrebarea unui jurnalist.

Publicaţia The New York Times a raportat pentru prima dată despre texte în aprilie 2021. Acest lucru a dus la o plângere adresată lui O'Reilly, care a arătat în 28 ianuarie 2022 că Comisia Europeană trebuie "să facă o căutare mai amplă a mesajelor relevante".

Mesajele text dintre preşedintele Ursula von der Leyen, şi CEO-ul gigantului farmaceutic Pfizer, Albert Bourla, nu se găsesc nicăieri, a precizat Comisia Europeană în răspunsul său la acuzaţia de administrare defectuoasă a Ombudsmanului European. În 29 iunie, comisarul european pentru transparenţă, Vera Jourova spunea: "căutarea mesajelor dintre preşedintele Comisiei şi CEO-ul companiei Pfizer nu a dat niciun rezultat" şi a spus că Executivul european nu este obligat să ţină o evidenţă a acestor mesaje, potrivit legislaţiei privind accesul la documente.

În opinia Ombudsmanului european, răspunsul dat de comisarul Vera Jourova este nesatisfăcător deoarece "nu a spus dacă a căutat direct şi corect mesajele text şi dacă nu, de ce nu", mai ales că mesajele respective intră sub incidenţa regulamentului UE privind accesul la documente, deoarece se referă la "politici, activităţi şi decizii care intră în sfera de responsabilitate a instituţiei", aşa cum se cere de Regulamentul

1049/2001.

Raportul ECA demontează afirmaţiile lui Margaritis Schinas

Referitor la acelaşi subiect, al mesajelor dintre Ursula von der Leyen şi CEO-ul companiei Pfizer, în raportul Curţii Europene de Audit (ECA) se arată că funcţionarii instituţiei nu au avut la dispoziţie toate datele solicitate Comisiei Europene în privinţa contractelor încheiate, chiar şi în privinţa celui mai important contract semnat cu companiaPfizer/BioNTech, cu reprezentanţii căreia, în martie 2021, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei de la Bruxelles a purtat negocieri preliminare prin intermediul unor mesaje pe reţeaua WhatsApp.

"La 9 aprilie 2021, Comisia a prezentat comitetului director condiiile negociate între preşedinta Comisiei şi Pfizer/BioNTech, iar comitetul director a fost de acord să lanseze o cerere de oferte. Contractul a fost semnat la 19 mai 2021 şi acoperă 900 demilioane de doze de vaccin care urmează să fie livrate în 2022 şi în 2023, cu opţiunea de a comanda alte 900 de milioane de doze. Acesta este cel mai important contract pentru vaccinuri împotriva COVID-19 semnat de Comisie şi va domina portofoliul de vaccinuri al UE până la sfârşitul anului 2023. Curtea a solicitat Comisiei să îi furnizeze informaţii cu privire la negocierile preliminare desfăşurate în vederea încheierii acestui acord (experţii ştiinţifici consultaţi şi consilierea primită, calendarul discuţiilor, înregistrări ale discuţiilor şi detalii privind termenii şi condiţiile convenite). Niciuna dintre aceste informaţii nu a fost însă pusă la dispoziţia Curţii", se arată în raportul ECA.

Auditorii ECA mai menţionează că membrii comitetului director din cadrul Comisiei Europene, care s-au ocupat de contractele de achiziţie publică au fost nevoiţi să ia decizii în absenţa tuturor informaţiilor necesare pentru încheierea unor astfel de contracte.

"Acordul încheiat între Comisie şi statele membre prevedea că, înainte de a lua orice decizie finală, Comisia va solicita consiliere ştiinţifică din surse independente atât cu privire la progresele înregistrate, cât şi cu privire la datele disponibile privind calitatea, siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor candidate. Comisia a solicitat consiliere din partea unor experţi ştiinţifici, dar, în absenţa unor date solide, comitetul director a trebuit să ia decizii înainte de a fi disponibile dovezi ştiinţifice clare", se arată în documentul publicat de ECA, în 12 septembrie 2022.

Din afirmaţiile Ombudsmanului european corelate cu cele incluse în raportul ECA se poate reţine că achiziţia unică de vaccinuri la nivelul Comisiei Europene a fost decisă practic la ordinul Ursulei von der Leyen, după schimbul de mesaje cu Albert Bourla, CEO al companiei Pfizer.

Aceste date au dus la demararea unei anchete penale de către Parchetul European, atât cu privire la achiziţia efectuată de Comisia Europeană, cât şi cu privire la achiziţiile de vaccinuri făcute de fiecare stat membru al Uniunii, acnhetă confirmată de EPPO printr-un comunicat de presă publicat la două zile după apariţia raportului ECA.

Înaintea apariţiei raportului ECA şi a comunicatului Parchetului European (EPPO), în 10 octombrie gigantul farmaceutic Pfizer a răspuns vag cu privire la întrebările ridicate de Parlamentul European cu privire la contractele de cumpărare a vaccinurilor şi a mesajelor text schimbate cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Deşi CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, trebuia să fie audiat, în 10 octombrie, de membrii Comisiei speciale pentru COVID a Parlamentului European (comisia COVI), acesta nu s-a prezentat şi a fost înlocuit de Janine Small, preşedintele regional al Diviziei de vaccinuri dezvoltate şi al pieţelor internaţionale, din cadrul companiei Pfizer. Ea a precizat că toate contractele sunt "disponibile deputaţilor europeni" şi că există informaţii confidenţiale din "motive de concurenţă", ceea ce a stârnit nemulţumirea parlamentarilor europeni şi a ridicat noi semne de întrebare cu privire la achiziţia efectuată de Ursula von der Leyen.

Comisia ridică ziduri legislative în faţa viitoarelor critici

Întreaga situaţie descrisă mai sus, pare să nu fi avut efect asupra conducerii UE, atât timp cât în urmă cu o săptămână Consiliul UE a

a adoptat trei regulamente finale care completează Uniunea Europeană a Sănătăţii. Reglementările, lăudate drept "pilonii centrali ai Uniunii Sănătăţii", vor intra în vigoare în noiembrie.

Elementele de bază ale Uniunii Europene a Sănătăţii sunt Regulamentul privind ameninţările transfrontaliere grave asupra sănătăţii, Regulamentul privind mandatul prelungit al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) şi Regulamentul-cadru de urgenţă care oferă competenţe către Autoritatea Europeană de Pregătire şi Răspuns în Situaţii de Urgenţă (HERA).

"Pilonii centrali ai Uniunii Europene a Sănătăţii sunt acum stabiliţi", a declarat comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, într-un comunicat de presă , adăugând că acestea sunt "instrumente suplimentare pentru a reacţiona rapid şi a răspunde la crizele de sănătate emergente, în mod decisiv şi cu unitate".

Noua legislaţie referitoare la ameninţările transfrontaliere împuterniceşte Comisia să recunoască în mod oficial o urgenţă de sănătate publică la nivelul UE, ceea ce ar declanşa o cooperare intra-UE mai puternică şi ar permite dezvoltarea şi stocarea în timp util a contramăsurilor medicale.

Comisia şi-ar baza decizia pe opiniile experţilor, cum ar fi cele emise de un comitet consultativ special compus din experţi independenţi relevanţi.

De asemenea, a fost stabilit planul UE de criză de sănătate şi pandemie şi va include prevederi privind schimbul de informaţii între UE şi statele membre.

În aceeaşi zi Consiliul UE a arpobat şi extinderea mandatului Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), care a mai fost extins o dată, în luna martie 2022. Odată cu prelungirea mandatului EMA a primit competenţe privind monitorizarea modului în care urgenţele de sănătate publică afectează furnizarea de medicamente critice. De asemenea, EMA va coordona în mod oficial acţiunile la nivelul UE pentru a garanta aprovizionarea cu vaccinuri şi medicamente. Mai mult, Grupul operativ de urgenţă al EMA (COVID-ETF) a câştigat un rol consolidat în dezvoltarea de noi medicamente, sprijinind autorizarea acestora şi efectuând monitorizarea siguranţei, atât în timpul crizei actuale, cât şi în pregătirea celor viitoare.

În ceea ce priveşte Regulamentul-cadru de urgenţă, menit să împuternicească Autoritatea Europeană de Pregătire şi Răspuns în Situaţii de Urgenţă (HERA), actul normativ solicită Comisiei să întocmească o listă de contramăsuri medicale relevante pentru criză şi, cu sprijinul EMA, să înfiinţeze un sistem de monitorizare a informaţiilor relevante despre oferta şi cererea de contramăsuri medicale relevante pentru criză şi de materii prime în interiorul şi în exteriorul Uniunii.

Mai mult, se prevede că statele membre UE pot mandata Comisia să acţioneze ca organism central de achiziţie pentru achiziţiile de contramăsuri şi materii prime, aşa cum de altfel s-a întâmplat şi în timpul pandemiei Covid 19.

Practic, prin noul regulament, Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen îşi consolidează poziţia de achizitor unic de vaccinuri şi medicament pentru Uniunea Europeană, în caz de pandemie sau de urgenţă de sănătate publică.

Regulamentul mai prevede posibilitatea - atenţie, nu obligaţia! - de a activa EU-FAB - o reţea de capacităţi de producţie pregătite pentru fabricarea de vaccinuri şi medicamente, care ar permite Uniunii să pună la dispoziţie rapid capacităţi rezervate de producţie în creştere şi să evite problemele legate de capacităţi de producţie insuficiente.

După cum se poate observa, în tot scandalul iscat de achiziţia vaccinurilor Covid 19, Comisia Europeană se baricadează în spatele unei legislaţii menite să ocolească în viitor tragerea la răspundere, fie ea şi penală, a liderilor de la Bruxelles.

Rămâne să vedem ce are de spus şi Parchetul European şi dacă instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi va face lumină în privinţa mesajelor dintre Ursula von der Leyen şi Albert Bourla cu privire la cele 1,8 miliarde doze de vaccin achiziţionate de Comisia Europeană de la Compania Pfizer.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Redactia mai prelua articole de pe AFP, deci putem sa il citam aici.

    "Un studiu confirmă un risc mai ridicat de tromboză cu vaccinul anti-Covid-19 de la AstraZeneca" 

    ... Acesta este titlul, dar textul spune altceva... 

     

    ""După o primă doză (de vaccin de la AstraZeneca), se observă un risc cu 30% mai mare de trombocitopenie în comparaţie cu o primă doză (de vaccin Pfizer/BioNTech)", se arată în studiul care a fost publicat în British Medical Journal (BMJ). 

    Trombocitopenia este o formă de tromboză, adică formarea unui cheag de sânge cu consecinţe potenţial mortale. 

    862 de cazuri de tromboze la un milion de persoane vaccinate cu AstraZeneca 

    Studiul BMJ, realizat pornind de la date sanitare a milioane de pacienţi din mai multe ţări europene şi Statele Unite, confirmă că aceste tromboze sunt mai frecvente după vaccinul de la AstraZeneca, chiar dacă frecvenţa lor rămâne slabă: 862 de cazuri la un milion de persoane vaccinate. 

    Riscul pare să fie crescut după prima doză. După a doua, nu există nicio diferenţă între vaccinurile AstraZeneca şi Pfizer/BioNTech." 

     

    Asta este tot ce trebuie sa stiti. Este un articol publicat de presa mainstream AFP, si preluata de cateva redactii din Romania (pe care nu le voi numi, din motive de concurenta, dar simple cautari dupa titlul de mai sus vor indica numele acestora). 

     

    Acum, ramane sa intelegeti datele ingrozitoare publicate de presa mainstream. 1 din 1100 de persoane vaccinate anti-Covid au tromboze. Aceasta este situatia in cazul vaccinarii cu Astrazeneca. Este o minciuna ceea ce sustine AFP ca frecventa de 1 din 1100 este "slaba". Nu, este o aparitie ingrijorator de frecventa a acestor afectiuni grave. Iar in cazul vaccinurilor mRNA aceasta frecventa nu este de 10 ori mai mica ci doar cu o treime mai mica. Deci probabil 600 la un milion, deci 1 din 1600 persoane vaccinate care sufera tromboze. 

     

    Dar, ceea ce nu stiti domniile voastre este ca la vaccinul mRNA, miocarditele sunt mult mai des intalnite decat la Astrazeneca, de cateva ori mai dese. Iar aceste miocardite nu sunt incluse in studiu/stire. 

     

    In concluzie, efectele adverse grave (spitalizare si deces) ale tuturor vaccinurilor anti-Covid sunt intr-o proportie de mai bine de 1 caz la 1000 de persoane vaccinate. Ceea ce face ca aceste terapii genice sa fie cele mai periculoase produse profilactive introduse vreodata in istoria medicinei stiintifice pe baza de studii si aprobari medicale. 

     

    Iar aceasta stire oficiala, din presa mainstream, imi confirma inca o data observatiile pe care le tot public de peste un an privind efectele adverse pe baza datelor medicale ale unor institutii precum agentia nationala elvetiana pentru siguranta medicamentelor sau cea germana. 

     

    Luând raportările din Elvetia de efecte adverse grave și împărțind la numărul de vaccinați cu cel puțin o doză putem observa un fenomen de creștere a frecvenței apariției acestor efecte, cel mai probabil datorat și boosterelor. 

     

    Iata ce va prezentam in dec 2021, si chiar pe 18 feb 2022, numarul de efecte adverse grave (populatia vaccinata doar cu vaccinuri mRNA, 2/3 Moderna, 1/3 Pfizer). 

     

    6006 din 6,120 mil => 1 din 1000 vaccinati sufera un efect advers grav pana in aug 2022 

    4685 din 6,103 mil => 1 din 1300 vaccinati feb 2022 

    3630 din 5,853 mil => 1 din 1600 vaccinati 23 nov 2021  

    3396 din 5,750 mil => 1 din 1700 vaccinati  

    2978 din 5,646 mil => 1 din 1900 vaccinati  

    2601 din 5,430 mil => 1 din 2100 vaccinati  

    2161 din 5,020 mil => 1 din 2300 vaccinati  

    1838 din 4,765 mil => 1 din 2600 vaccinati 10 aug 2021

    Sursa datelor: Agentia Nationala Elvetiana swissmedic.ch 

    1. produse profilactice

      spitalizare si deces? Ultramegasuperterifiant.

      Cu ce simptome s-au internat? 

      Cat au stat internati?

      Cati au murit? 

      Nu stiam aceste aspecte

    cand vor fi arestati vinovatii de genocidul Covid ?

    1. astepti inchisoarea pentru virusi?

    Cu ocazia asta am aflat și cum o cheamă pe madam vicepreședinte CE, cică e una Margaritis care o completează năucitor pe una cu nume de cod Ursula. :)

    Amândouă își îngroapă dejecțiile ca pisicile, dar în aceeași groapă. 

    Cică toată isteria covidiană creată artificial și cumpărarea vaxurilor fără număr, ca la nunțile cu maneliști, ar fi un "mic miracol european".

    Cum o fi după Margaritis un mare miracol, o minte normală nu poate concepe. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

06 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9036
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9186
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4789
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.4439

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro