ICT

Încrederea în economia României a scăzut în noiembrie, pentru a doua lună consecutiv

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 02 decembrie 2020


Încrederea în economia României a scăzut în luna noiembrie pentru a doua lună consecutiv, cu 3,8 puncte, atingând valoarea de 83,1 puncte faţă de 86,9 puncte în luna octombrie, cel mai scăzut nivel din iulie încoace, conform indicatorilor de încredere calculaţi de Comisia Europeană. Anterior declinului din luna octombrie, indicatorul de încredere în economia României crescuse cinci luni la rând, avans asociat revenirii din perioada lockdown-ului economic şi social. Indicatorii Comisiei vizează încrederea în economie şi principalele sectoare din ţările membre ale Uniunii Europene în luna noiembrie.

Înrăutăţirea încrederii în mediul de afaceri din octombrie şi noiembrie este asociată creşterii numărului de cazuri de Covid-19 din lunile corespunzătoare şi restricţiilor aplicate de autorităţi. De notat totuşi că activitatea comercială din anumite sectoare din servicii (retail) pe luna noiembrie a cunoscut o accelerare puternică pe fondul campaniei de Black Friday (plăţi cu cardul la un nivel record, clienţi număr record, comerţ online puternic), în ciuda declinului de 7,6 puncte al indicatorului de încredere al Comisie pentru servicii (de la -16,0 puncte în octombrie la -23,6 în noiembrie).

Indicele pentru zona Euro a cunoscut de asemenea o înrăutăţire notabilă în noiembrie, pentru prima dată de la reintensificarea crizei sanitare şi după declinul marginal din octombrie. Economia zonei Euro este aşteptată să înregistreze o evoluţie în W în perioada 2020-2021, cu o nouă contracţie în trimestrul al patrulea după prăbuşirea din trimestrul al doilea şi revenirea solidă din trimestrul al treilea.

Indicatorii Comisiei arată de altfel şi pentru România o posibilă revenire în W a economiei, însă cu o încetinire mai puţin severă a activităţii economice în trimestrul al patrulea decât în trimestrul al doilea sau chiar decât în zona Euro, unde s-au impus restricţii mult mai severe decât în România în acest final de an.

Scăderea încrederii din servicii (sau creşterea pesimismului din rândul managerilor), atât din România, cât şi la nivelul zonei Euro, este asociată de altfel noilor măsuri restrictive - închiderea barurilor, a restaurantelor şi a sălilor de cinema. Scăderea cea mai severă pentru ţara noastră este cea de pe servicii, de 7,6 puncte, ritmul fiind mai puternic decât cel de pe zona Euro (scădere de 5,1 puncte pe servicii în zona Euro în noiembrie). În România, situaţia curentă (ultimele 3 luni) este văzută ca fiind în deteriorare, la fel ca cererea pe ultimele şi viitoarele 3 luni de zile. Cererea pe următoarele 3 luni de zile din servicii este privită ca fiind într-o deteriorare severă de managerii locali, punctajul din noiembrie fiind de -20,3 puncte de la -3,7 puncte în octombrie. Cu toate astea, managerii estimează că vor păstra forţa de muncă constantă în următoarele 3 luni.

În ciuda campaniei de Black Friday, care a depăşit ca vânzări nivelurile din 2019, încrederea din retail a scăzut de asemenea luna trecută, cu doar 3,9 puncte, de la 1,6 puncte la -2,3 puncte. De menţionat că în octombrie încrederea operatorilor din acest domeniu a crescut cu 3,2 puncte, de la -1,6 la 1,6 puncte, iar nivelul stocurilor este în îmbunătăţire. Intenţiile de plasare de comenzi este totuşi în scădere. În zona Euro, în noiembrie, încrederea în retail a scăzut cu 5,8 puncte, ritm mai sever de declin decât în ţara noastră.

Pe construcţii s-a observat de asemenea scădere a încrederii în noiembrie pentru România, de 3,8 puncte faţă de doar 1 punct în zona Euro. Evoluţia mai bună a indicatorului de încredere în sectorul de construcţii vine ca urmare a nivelului redus al costurilor reale de finanţare şi de creşterea investiţiilor publice.

Într-o notă optimistă, încrederea în industrie a scăzut marginal în România, cu 0,8 puncte în noiembrie, declin similar celui din industria din zona Euro. Industria prelucrătoare reprezintă circa un sfert din economia României şi este puternic conectată la lanţurile de aprovizionare din industria germană, care a cunoscut o consolidare a încrederii în noiembrie - declin de 0,1 puncte, de la -6,4 puncte la -6,5. Industria germană a rămas rezilientă la reintensificarea pandemiei, declinul marginal din noiembrie fiind primul post-lockdown. Economiştii germani se aşteaptă totuşi la o contracţie a economiei germane în trimestrul al patrulea pe total pe fondul declinului din servicii venit ca urmare a restricţiilor.

Scăderea de 0,8 puncte a încrederii din industria României a venit pe fondul scăderii indicatorului aşteptări de producţie, care s-a afundat mai puternic în teritoriul negativ scăzând la -9,6 puncte de la -5,1 puncte în octombrie şi -0,5 puncte în septembrie, ceea ce relevă creşterea pesimismului privind comenzile.

Pe de altă parte, indicele comenzilor din industrie s-a îmbunătăţit uşor în noiembrie, în timp ce indicele comenzilor la export a rămas stabil la -24,9 puncte, aceeaşi valoare din octombrie. În octombrie, indicele comenzilor la export s-a îmbunătăţit de la -28,8 puncte în septembrie şi -31,0 puncte în august, indicând continuarea revenirii cererii externe pentru industria locală pe lunile respective. Indicele pentru angajări s-a îmbunătăţit de asemenea cu 2,3 puncte la -6,6 puncte, iar indicele privind aşteptările preţurilor de vânzare cu 0,9 puncte la 3,3 puncte.

La rândul său, indicele EEI (Employment Indicator Index) al Comisiei pentru România marchează o nouă scădere, la 93,2 puncte în noiembrie, faţă de 96,1 puncte în octombrie şi 108,2 puncte în februarie, înainte de criza Covid-19. Evoluţia aşteptărilor privind piaţa muncii este similară cu cea din zona Euro, unde EEI este cotat la 86,6 puncte, în scădere de la 89,9 puncte în octombrie.

Per total, în privinţa economiei naţionale, economiştii financiar-bancari şi-au revizuit recent, în jos, estimările atât pentru contracţia din acest an cât şi prognozele de creştere de anul viitor. Media contracţiilor din 2020 este în jurul unui minus de 5% faţă de un minus de 4,2% estimat de Guvern. De notat că un trimestru patru slab va avea efecte şi în trimestrul întâi din 2021, an care va necesita o reducere a cheltuielilor bugetare pentru sprijnirea economiei. Astfel, este posibil ca redresarea de anul viitor să fie mai lentă decât se estima iniţial, cu o revenire completă la nivelurile pre-pandemie undeva pe parcursul lui 2022. Pe de altă parte, lipsurile de la capitolul cheltuieli bugetare ar putea fi contrabalansate de intrări mai mari de granturi europene în a doua jumătate a anului viitor.

O relevanţă foarte ridicată pentru revenire economică o va avea menţinerea ratingului de ţară al României. Amintim că agenţia Standard & Poor's are în această vineri, 4 decembrie, în calendar o revizuire periodică a ratingului suvern al României. România se află în prezent pe cea mai de jos treaptă "investment grade' cu o perspectivă negativă din partea agenţiei. Analiştii sunt totuşi de părere că S&P va menţine ratingul suveran al României în aşteptarea formării noului Guvern, cu menţionarea principalelor vulnerabilităţi şi a aşteptărilor privind reducerea deficitului bugetar.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

07 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9262
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0800
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4941
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6770
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.7720

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro