Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se aşteaptă să adauge India pe lista statelor membre, la doi ani după ce China s-a alăturat şi ea, au declarat vineri pentru Reuters surse din interiorul BERD.
O cerere oficială de aderare din partea Indiei este aşteptată în decursul "următoarelor zile, maxim în câteva săptămâni" a declarat o sursă, informaţia fiind confirmată şi de o altă sursă.
Dacă cererea sa va fi aprobată, India va deveni al şaizeci şi nouălea acţionar al BERD, instituţie care în ultimii ani s-a extins semnificativ.
Un purtător de cuvânt de la BERD a precizat că boardul director al băncii a fost informat în mod oficial de planurile Indiei de a se alătura băncii de dezvoltare cu ocazia unei reuniuni care a avut loc în cursul acestei săptămâni. "Următorul pas ar fi să aşteptăm o cerere oficială din partea autorităţilor din India, urmând ca decizia finală să fie luată de consiliul guvernatorilor BERD", a precizat purtătorul de cuvânt, potrivit Agerpres.
În calitate de stat membru al BERD, India, la fel ca şi China, mai degrabă va furniza bani BERD decât să primească. Însă calitatea de membru va permite Indiei să beneficieze, în mod indirect, de proiectele BERD sau să aibă de câştigat în cazul în care companii din India vor face investiţii alături de BERD.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu. În prezent, BERD investeşte în Mongolia, Turcia, Maroc, Egipt, Tunisia şi Iordania, precum şi în Grecia şi Cipru, ţări din zona euro afectate însă de criza datoriilor.
BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din România, cu investiţii în ţară de 7,6 miliarde euro în peste 400 de proiecte. Recent, BERD a estimat că economia ţării noastre urmează să înregistreze anul acesta o creştere de 5,3%, avertizând însă că România înregistrează ritmuri de creştere comparabile cu nivelurile înregistrate înaintea crizei.