Industria petrolieră are mare nevoie de investiţii

A.V.
Ziarul BURSA #Internaţional / 18 ianuarie

Industria petrolieră are mare nevoie de investiţii

Capitalizările bursiere ale companiilor petroliere majore au scăzut masiv în 2020

Forumul Internaţional al Energiei: "Nivelurile scăzute ale cheltuielilor de capital şi apetitul redus pentru investiţii vor fi o ameninţare reală la adresa pieţelor petroliere"

Piaţa globală a petrolului este în continuă schimbare, iar optimismul generat de avansul recent al cotaţiilor ţiţeiului nu ar trebui să fie prea mare, întrucât, în viitorul apropiat, cererea de combustibili va fi afectată de măsurile restrictive care continuă să fie impuse în multe ţări în contextul pandemiei de Covid-19, conform analiştilor.

În aceste condiţii, un potenţial nou excedent de petrol ar putea apărea în primul semestru din 2021, dacă exportatorii mari din lume nu îşi respectă promisiunile recente de reducere a cantităţilor extrase.

Amintim că, în decembrie 2020, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi din afara cartelului (grupul OPEC+) au convenit creşterea producţiei petroliere cu 500.000 de barili pe zi în luna ianuarie 2021, însă recent aceştia au decis să menţină producţia nemodificată până la mijlocul anului 2021, iar Arabia Saudită a promis să elimine în mod voluntar, suplimentar, un milion de barili de petrol pe zi de pe piaţă, ceea ce a oferit un impuls preţurilor de pe piaţa de profil.

Dar, conform oilprice.com, la un moment dat, epoca post-pandemie îşi va face apariţia, iar piaţa se va îndreapta fără îndoială către o criză majoră de aprovizionare, pentru că ameninţările reale ale anilor următori sunt în prezent ignorate. Sursa menţionează că epoca Covid nu numai că a înlăturat cererea pe termen scurt şi a crescut interesul pentru o tranziţie energetică globală, dar totodată a redus investiţiile globale din upstream (extracţie petrolieră), ceea ce va afecta viitorul pieţei de profil.

Realitatea este foarte îngrijorătoare, potrivit oilprice.com, care menţionează că cererea de ţiţei, gaze naturale şi produse petroliere va atinge un platou în deceniile următoare, dar va ajunge, probabil, la un nivel de peste 108-110 milioane de barili pe zi pentru o perioadă lungă de timp, în condiţiile în care aceasta va creşte, probabil, cu cel puţin 10 milioane de barli pe zi faţă de nivelurile actuale.

Capitalizarea de piaţă combinată a primelor cinci companii petroliere din SUA a scăzut cu 45% în perioada ianuarie-octombrie 2020

Oilprice.com scrie că odată cu scăderea investiţiilor din upstream, nu este clar cum va fi satisfăcută cererea, atunci când va reveni pe creştere.

În timpul pandemiei de Covid-19, companiile petroliere internaţionale au înregistrat o scădere accentuată a veniturilor, a valorii de piaţă şi a interesului din partea investitorilor instituţionali. Sursa precizează că, potrivit rapoartelor din octombrie 2020, capitalizarea de piaţă combinată a primelor cinci companii petroliere din SUA a scăzut cu 45%, la 367 de miliarde de dolari, faţă de 690 de miliarde de dolari în decembrie 2019 sau 674 de miliarde de dolari în octombrie 2019.

Nu numai pandemia a fost responsabilă de această scădere, ci şi factorii macroeconomici globali, precum războiul comercial SUA-China şi supraproducţia de petrol.

În ultimul an, instabilitatea de pe piaţa de profil a crescut din cauza veniturilor mai mici, respectiv a valului de falimente, înstrăinări şi consolidări din industria petrolului.

Un indicator semnificativ al suferinţei din domeniu a fost, potrivit sursei, eliminarea ExxonMobil Corp., cândva cea mai mare companie listată din lume, din indicele Dow Jones Industrial Average, în august 2020. Exxon a suferit o scădere imensă a capitalizării de piaţă în 2020: de la 300 de miliarde de dolari în septembrie 2019, la 144 de miliarde de dolari în octombrie 2020.

Şi companiile europene de petrol şi gaze au suferit în 2020. Marii producători de profil din Europa, compania anglo-olandeză Royal Dutch Shell Plc şi cea britanică BP Plc, care se află în plină diversificare a afacerilor, şi-au redus valoarea de piaţă cu 33,5%, respectiv 34,5%. Totodată, la sfârşitul lui 2020, indicii energetici globali erau cu 20% mai mici decât la începutul anului.

Instituţiile majore au întors spatele investiţiilor în petrol

Instituţiile majore de investiţii au întors spatele segmentului hidrocarburilor, scrie sursa amintită, menţionând că vedem un accent politic în creştere pe sursele regenerabile de energie, producţia cu emisii reduse de carbon sau chiar zero, şi pe alte politici de tranziţie energetică, toate afectând masiv investiţiile în petrol şi gaze. FMI, Banca Mondială, BERD, BEI şi alte organisme internaţionale majore au anunţat, de asemenea, că încetează finanţarea proiectelor de pe piaţa hidrocarburilor.

În contextul declinului cererii din cauza pandemiei şi al prăbuşirii preţurilor ţiţeiului anul trecut, majoritatea companiilor din explorare şi producţie şi-au redus dramatic cheltuielile pentru operaţiunile upstream. Aceste niveluri mici de investiţii din 2020, care au venit după ani cu investiţii reduse, reprezintă acum o ameninţare serioasă pentru viitorul pieţei petrolului, scrie oilprice.com. Potrivit sursei, se aşteaptă ca volatilitatea pieţei să crească în următorii ani, în principal din cauza nivelurilor mici de investiţii, care vor reduce oferta.

Investiţiile în scădere şi falimentele vor crea, în viitor, o criză de aprovizionare pe care nu am mai văzut-o până acum, pe piaţa ţiţeiului, notează sursa, amintind că sunt numeroase proiecte upstream şi investiţii străine directe amânate.

Într-un raport al Forumului Internaţional al Energiei (IEF) şi al companiei de consultanţă BCG, din decembrie 2020, au fost lansate avertismente legate de faptul că nivelurile scăzute ale cheltuielilor de capital şi apetitul redus pentru investiţii vor fi o ameninţare reală la adresa pieţelor petroliere.

Potrivit IEF, investiţiile din industrie vor trebui să crească în următorii trei ani cu cel puţin 25%, anual, faţă de nivelurile din 2020 pentru prevenirea unei crize.

OPEC: "Sunt necesare investiţii de 12,6 trilioane de dolari pentru menţinerea aprovizionării cu petrol la nivelul actual"

OPEC, Agenţia Internaţională a Energiei şi alte organisme au arătat deja că investiţiile privind sectorul hidrocarburilor sunt în scădere. Conform OPEC, sunt necesare volume de investiţii de aproximativ 12,6 trilioane de dolari pentru menţinerea aprovizionării cu petrol în următoarele decenii la nivelul actual.

Compania norvegiană de consultanţă în sectorul petrolier Rystad Energy a estimat că, deşi cererea de profil a scăzut în 2020, nivelurile din 2019 ar putea reveni înainte de 2024/2025, necesitând cheltuieli medii viitoare pe segmentul upstream de 380 de miliarde de dolari pe an, pe termen lung.

Conform specialiştilor, sunt necesare investiţii mari în domeniu pentru evitarea unui viitor al preţurilor mari şi al volatilităţii crescute a pieţei. Aceştia mai atrag atenţia că investiţiile inadecvate vor declanşa un alt val nedorit de preţuri în creştere.

Având în vedere că marile companii petroliere indică faptul că reducerile cheltuielilor de capital vor fi în vigoare pe tot parcursul anului 2021, unele considerând chiar şi anul 2022 ca fiind dificil, producţia este, fără îndoială, ameninţată, conchide sursa.

OPEC prevede o creştere a cererii de petrol la 95,9 milioane de barili pe zi în 2021

Cererea globală de petrol urmează să crească cu 5,9 milioane de barili pe zi (bpd) în 2021, la 95,9 milioane bpd, de la o medie estimată de 90 de milioane de bpd în 2020, conform previziunilor lansate săptămâna trecută de OPEC. Cartelul a lăsat prognoza de creştere a cererii pentru 2021 neschimbată faţă de cea avansată luna trecută, dar a avertizat că pandemia încă va afecta cererea.

În economiile dezvoltate, cererea de petrol va creşte cu 2,6 milioane bpd în acest an, în baza consumului din America de Nord, în timp ce pe pieţele emergente - care au China şi India în frunte - cererea va spori cu 3,3 milioane bpd, potrivit OPEC.

O cerere totală de 95,9 milioane bpd, prevăzută pentru 2021, este cu aproape 5 milioane bpd sub nivelul din 2019, adică cel anterior crizei Covid-19.

"Preconizăm că cererea de petrol nu va reveni pe deplin după scăderea din 2020", conform OPEC, care estimează că, anul trecut, cererea de ţiţei a scăzut cu 9,8 milioane bpd, la o medie de 90 de milioane bpd.

În economiile mature din America de Nord şi Europa, previziunile privind cererea de petrol depind încă în mare măsură de modul în care ţările îşi vor reface economiile şi vor ieşi din blocajele actuale ale activităţilor, a menţionat cartelul.

"Pentru America de Nord, recuperarea cererii de combustibili pentru transport, inclusiv benzină, este legată de evoluţia pieţei forţei de muncă şi de preţul de distribuţie al benzinei. Perspectivele actuale presupun o redresare importantă a ambelor variabile", potrivit OPEC.

În Europa, conform cartelului, "incertitudinile rămân mari pe viitor, principalele riscuri la adresa pieţei fiind problemele legate de măsurile de izolare în contextul pandemiei şi impactul crizei actuale asupra comportamentului consumatorilor".

În schimb, OPEC consideră că cel mai mare importator de petrol din lume, China, va continua să aibă o creştere solidă în toate sectoarele economice.

Cotaţiile petroliere vor creşte, pe termen lung

Preţul petrolului brut a consemnat, în ianuarie, cel mai ridicat nivel al ultimelor 11 luni, de circa 55 de dolari barilul - atât în cazul ţiţeiului american, cât şi european, pe fondul angajamentului Arabiei Saudite de a reduce producţia de ţiţei peste aşteptări.

Analiştii oilprice.com sunt de părere că tendinţa ascendentă a cotaţiilor ţiţeiului va continua anul acesta, în măsura în care implementarea programelor de vaccinare va creşte numărul populaţiei imune la coronavirus, iar activitatea comercială se va relua, generând cerere pentru produse petroliere rafinate.

Dar, dacă AIE anticipează pentru benzină un consum ce va spori treptat în a doua jumătate a anului 2021, în special în SUA, şi apoi moderat în 2022 (însă sub nivelurile din 2019), nu acelaşi lucru preconizează pentru combustibilii de avioane, întrucât cererea de călătorii nu va reveni mai devreme de 2022 la nivelurile anterioare pandemiei.

În plus, conform sursei, atenţia îndreptată spre combustibilii regenerabili, în detrimentul celor pe bază de petrol (fosili), vor susţine preţurile de pe piaţa de profil.

Totodată, sursa precizează că stimulentele viitoare care vor fi acordate economiilor lumii vor veni în sprijinul preţului ţiţeiului.

Vineri, la Nymex SUA, la ora locală 08.31, cotaţia petrolului WTI cu livrare în februarie era de 53,01 dolari barilul, în scădere cu 1,05% faţă de ziua anterioară. Cea a ţiţeiului Brent cu livrare în martie, era, la ICE Futures Europe, de 55,64 dolari/baril, în declin cu 1,4%.

Pe termen mai lung, concluzionează sursa, preţurile de pe piaţa ţiţeiului vor urca, deoarece oferta în scădere nu va reuşi să acopere cererea în creştere, mai ales din cauza investiţiilor insuficiente din partea companiilor petroliere internaţionale majore.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Super protecție cyber pentru echipamente de business
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

24 Feb. 2021
Euro (EUR)Euro4.8743
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0100
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4221
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6714
Gram de aur (XAU)Gram de aur233.0869

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Learning and Development Conference 2021
www.hipo.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro