ING Groep ţinteşte venituri în creştere

ING Groep are ca obiectiv până în 2027 o creştere a veniturilor totale între 4% şi 5% pe an, pe fondul aşteptatului avans al câştigurilor de pe urma veniturilor nete din dobânzi şi comisioane, în timp ce reducerea pierderilor din credite ar trebui să compenseze costurile mai ridicate, a anunţat ieri cel mai mare grup bancar din Ţările de Jos, conform Reuters.

O aşteptată scădere a dobânzilor în acest an ar putea eroda profiturile în sectorul bancar, apreciază analiştii. ING a raportat un uşor declin al profitului în primul trimestru din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, notează Agerpres.

Dar analiştii de la RBC spun că noile previziuni până în 2027 indică rezultate peste aşteptări. Ieri, acţiunile ING erau în urcare la Bursa de la Amsterdam.

ING are ca obiectiv să realizeze până în 2027 venituri din taxe de cinci miliarde de euro (5,35 miliarde de dolari) şi o rentabilitatea capitalului propriu (ROE) de 14%.

Inflaţia prin costuri ar urma să depăşească inflaţia globală din cauza impactului întârziat al contractelor colective de muncă, estimează ING.

Costurile de reglementare în 2025 ar urma să fie asemănătoare cu cele din 2024 iar în 2026 să crească să fie în linie cu nivelul depozitelor.

După o majorare a veniturilor de pe urma subsidiarei care oferă servicii de retail bancar în primul trimestru din 2024, pe fondul veniturilor mai ridicate din dobânzi şi comisioane, ING intenţionează să se concentreze în continuare pe extinderea afacerii de retail. În acest sector activele ponderate în funcţie de risc (RWA) ar urma să se situeze la 50% - 55% până în 2027.

În luna februarie, analiştii chestionaţi de Bloomberg spuneau că băncile europene au generat profituri record anul trecut, graţie majorării repetate a ratelor dobânzilor, însă multe bănci vor avea dificultăţi în a repeta performanţele din 2023. Potrivit acestora, se aşteaptă ca profiturile nete combinate ale celor mai mari 11 bănci europene să scadă cu 6,3% în acest an, de la nivelul record de 56,5 miliarde de euro înregistrat în 2023. Însă chiar şi după o astfel de scădere, ar fi vorba de al doilea cel mai mare rezultat înregistrat de băncile europene în ultimele două decenii.

Băncile au profitat de majorarea rapidă a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, care le-a permis să perceapă dobânzi mai mari la credite în timp ce în paralel au plătit dobânzi relativ mici la depozite. În condiţiile în care inflaţia încetineşte şi dobânzile din zona euro se stabilizează, şi chiar scad, această combinaţie ar urma să afecteze mai ales băncile care se bazează pe creditarea pe pieţele lor interne.

"Aproape 80% din veniturile noastre sunt legate de dobânzi, ceea ce este foarte mult chiar şi după standardele europene. Trebuie să ne diversificăm", a declarat, la începutul anului, directorul general al ING Groep, Steven van Rijswijk.

Chiar dacă şi alte bănci europene, precum Deutsche Bank AG şi Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA, se confruntă cu probleme similare, acestea au început să îşi diversifice geografic activităţile sau să găsească alte surse de venituri.