Institutul Elie Wiesel: „Mediul virtual a devenit unul al urii”

Mediul online a devenit unul al urii în perioada mai 2024-aprilie 2025, potrivit raportului de monitorizare realizat de Institutul Naţional de Studiere a Holocaustului din România "Elie Wiesel”, publicat ieri, document care arată că ţara noastră se confruntă cu o recrudescenţă fără precedent a antisemitismului, extremismului de dreapta şi trivializării Holocaustului, pe fondul unui climat electoral tensionat şi a unei polarizări sociale tot mai accentuate.

Experţii Insititului Elie Wiesel arată că alegerile parlamentare şi prezidenţiale au alimentat discursuri discriminatorii, antisemite şi xenofobe, iar spaţiul public şi cel virtual au fost inundate de simboluri, mesaje şi ameninţări care reînvie umbrele negre ale istoriei. Raportul citat documentează în detaliu această realitate alarmantă, în care mesajele de ură la adresa evreilor, romilor, comunităţii LGBTQ+ sau maghiarilor s-au înmulţit dramatic.

Această recrudescenţă a antisemitismului a avut efecte pe plan electoral: AUR a devenit a doua forţă parlamentară, iar Călin Georgescu - admirator declarat al lui Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu - a obţinut rezultate semnificative în alegerile prezidenţiale, în timp ce alţi candidaţi cu simpatii neo-legionare au ajuns în poziţii publice. Printre ei se regăsesc Diana Şoşoacă, Ciprian Ciubuc sau Miron Manega.

Documentul citat precizează că discursul antisemit s-a propagat agresiv în mediul online, conform unui studiu realizat de Călin Ştefan Georgia, care a analizat 57.230 de postări pe reţelele Facebook, Telegram, X, TikTok, Instagram şi site-uri media. Cele mai frecvente teme ale postărilor respective sunt: negarea Holocaustului, mitul unui control evreiesc asupra României, conspiraţia globală evreiască şi acuzaţia privind subminarea valorilor naţionale. Aceste naraţiuni au cunoscut un vârf în perioada preelectorală şi au fost amplificate de conturi false, influenceri extremişti şi canale de propagandă ideologică.

Raportul notează că „mediul virtual a devenit unul al urii”, iar platforme precum TikTok au găzduit zeci de conturi cu nume asociate Gărzii de Fier sau lui Zelea Codreanu. Jurnaliştii Luiza Vasiliu şi Victor Ilie au identificat în aprilie 2025 nu mai puţin de 167 de astfel de conturi. În paralel, studiul „Soros ad portas!” publicat de ActiveWatch demonstrează că retorica antisemită este strâns legată de mesajele anti-Soros, unde „imaginea sorosistului este conturată printr-o abundenţă de insulte, teorii conspiraţioniste şi acuzaţii rareori însoţite de probe”.

Referitor la canalul Telegram, documentul citat arată: "Deşi nu este nicidecum cea mai populară reţea de socializare pentru publicul de limba română, Telegram reprezintă mediul în care grupuri şi comunităţi ale urii se organizează, îşi elaborează şi distribuie sistematic naraţiunile nocive. Raportul cuprinde o analiză empirică asupra evoluţiei a 75 de canale publice de Telegram monitorizate pentru conţinutul lor care promovează naraţiuni cu substrat antisemit, negaţionist sau care promovează legionari sau criminali de război. Pentru 50 dintre acestea, numărul de utilizatori a crescut în perioada analizată cu o medie de 1 utilizator nou pe zi, în timp ce 23 de canale au pierdut urmăritori sau au fost închise”.

Institutul Elie Wiesel subliniază că la nivel global România rămâne una dintre ţările est-europene cu un nivel ridicat de antisemitism. Conform studiului ADL Global 100, aproape 2 din 3 români cred că un mic grup de oameni controlează lumea, iar 1 din 5 români consideră că Holocaustul a fost distorsionat istoric. Patru din cinci români cred că evreii vorbesc prea mult despre ce li s-a întâmplat în timpul Holocaustului. Un astfel de climat devine teren fertil pentru radicalizare şi incitare la ură, afirmă specialiştii Institutului Elie Wiesel.

Cazurile documentate din raport sunt de o gravitate extremă. În februarie 2025, un bărbat a fost condamnat pentru că a ameninţat un angajat al unui restaurant spunând: „Uite ce am cu evreii!”, arătând o svastică tatuată, şi adăugând: „Dacă erai evreu, ţi-aş fi zburat creierii”. Un alt exemplu negativ este Marian Motocu, activist extremist, care a postat clipuri video în care spune: „Având în vedere declaraţiile lui Alexandru Florian (n.red. - directorul general al Institutului Elie Wiesel), ăla trebuia pus la zid şi împuşcat cu gloanţe de cauciuc până când îşi dădea sufletul”. Astfel de mesaje au fost distribuite masiv pe TikTok, Facebook sau VKontakte, atrăgând zeci de mii de reacţii.

Raportul mai arată că extremismul nu rămâne doar la nivelul discursului. Documentul precizează că 18 morminte din Cimitirul Evreiesc Bacău au fost vandalizate în martie 2025 cu svastici, crucea celtică şi numărul „88”, simboluri asociate direct cu nazismul. Conform unei investigaţii de presă, făptaşii sunt membri ai unei grupări neonaziste numită Unitatea 731, care recrutează tineri prin Telegram, promiţând puncte pentru „acţiuni de eroism” rasist. În Arad, doi minori au vandalizat cimitirul evreiesc, postând ulterior clipuri video cu profanarea mormintelor. La Bucureşti, o sinagogă a fost marcată cu simboluri legionare de către un activist Noua Dreaptă, care a fost trimis în judecată în martie 2025.

În spaţiul public, stickere, grafitti şi panouri cu mesaje antisemite sau imagini ale liderilor legionari au devenit tot mai frecvente. Pe magistrala M1 a metroului din Bucureşti a fost descoperit mesajul: „Moarte jidanilor. Heil Hitler”, iar pe un tramvai circula o imagine cu Corneliu Zelea Codreanu. Mesaje precum „14/88” sau „Faţa la duşman” - inspirate din sloganuri neonaziste - au fost detectate în mai multe locaţii din capitală. Pe pereţii din Cluj-Napoca sau pe Splaiul Unirii din Bucureşti au apărut inscripţii precum „Jos jidanii” sau „HITLER”, în timp ce busturile lui Petre Ţuţea sau semnele Gărzii de Fier sunt reabilitate tacit prin tăcerea autorităţilor, afirmă specialiştii Institutului Elie Wiesel.

Ei concluzionează afirmând că instituţiile statului, deşi sunt conştiente de gravitatea fenomenului, se mişcă lent, amână luarea unor decizii ferme, tergiversare care, la un moment dat, poate fi privită ca o formă de complicitate morală.