InterCapital: Creştere economică şi provocări financiare în Europa Centrala şi de Est

România a fost mult timp un punct de interes pentru investitorii internaţionali interesaţi de regiunea Europei Centrale şi de Est, potrivit unui comunicat InterCapital. Timp de mulţi ani, discuţiile s-au concentrat pe creşterea impresionantă a ţării şi pe oportunităţile percepute pe termen lung. Totuşi, în ultimele şase luni, discuţia s-a îndreptat, din păcate, către riscurile potenţiale. Sperăm că ţara va ajunge la un consens politic şi social necesar pentru a depăşi aceste provocări şi va reveni pe un drum al creşterii sustenabile. Până atunci, iată o imagine de ansamblu

a modului în care vedem în prezent România.

Conform datelor Eurostat, România a înregistrat o rată medie de creştere a PIB-ului real de 3,10% în perioada de 12 ani cuprinsă între 2013 şi 2024 - cea mai lungă perioadă disponibilă pe baza metodologiei actuale. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media UE de 1,48% pe an şi plasează România pe locul al şaptelea între economiile din UE - una dintre cele doar două mari economii din acest grup,

alături de Polonia, celelalte fiind Irlanda, Malta, Islanda, Cipru şi Lituania.

Această dezvoltare economică a adus beneficii nu doar cetăţenilor români, ci şi investitorilor internaţionali cu expunere la această piaţă. Pentru investitorii în acţiuni, România a oferit unul dintre cele mai profitabile segmente din afara industriei pure de tehnologie. Între sfârşitul anului 2012 şi 20 mai 2025, randamentul total al indicelui românesc BET a fost de 17,4% pe an. Această performanţă a fost depăşită doar de

indicele Nasdaq 100, axat pe tehnologie (21,1%) şi a fost urmată îndeaproape de indicele sloven SBITOP (16,5%). Alţi indici importanţi au avut evoluţii mai slabe: P 500 a înregistrat un randament de 15,8%, BUX-ul maghiar 11,4%, DAX-ul german 9,7%, ATX-ul austriac 8,1%, ASE-ul grec 8,0%, iar WIG20-ul polonez numai 3,6%. Toate randamentele sunt calculate în euro.

Potrivit comunicatului, piaţa obligaţiunilor denominate în euro din România a oferit, de asemenea, oportunităţi atractive. Timp de mulţi ani, spread-ul titlurilor de stat româneşti în euro pe 10 ani faţă de cele ale Germaniei - un reper tradiţional al riscului suveran perceput - a fost relativ stabil, oscilând între 2% şi 3%. Spread-ul s-a mărit în 2020 până aproape de 4%, însă acest lucru a fost de scurtă durată şi s-a corectat rapid. Totuşi, invazia Rusiei în Ucraina a pus din nou presiune pe titlurile de stat româneşti, ducând spread-ul la un vârf de

aproape 6% în octombrie 2022. A urmat o perioadă de doi ani de redresare treptată, cu spread-uri care au revenit la aproximativ 3%.

Această tendinţă s-a inversat din nou după alegerile europarlamentare din iunie 2024, pe măsură ce îngrijorările investitorilor au crescut în legătură cu o schimbare percepută a atitudinii României faţă de Rusia. Finalul anului a fost marcat de două evenimente cheie: primul tur al alegerilor prezidenţiale, care părea să confirme această evoluţie; şi avertismentele agenţiilor de rating cu privire la deficitul bugetar în creştere al României.

În combinaţie cu incertitudinile la nivel global, de la preocupările legate de creşterea economică până la alegerile din Statele Unite, acest context a determinat mulţi investitori, în special internaţionali, să îşi retragă poziţiile din România. Atât indicele de referinţă BET, cât şi obligaţiunile au scăzut, iar spread-ul titlurilor de stat româneşti pe 10 ani faţă de cele germane a urcat la 4,5% cu doar câteva zile înainte de turul decisiv al alegerilor prezidenţiale.

Cei care şi-au păstrat încrederea în România au fost răsplătiţi. În urma victoriei electorale a lui Nicuşor Dan, spread-urile titlurilor de stat au scăzut la 3,6%, o mişcare semnificativă pe pieţele de obligaţiuni, iar indicele BET a crescut cu 5,4% în ziua de luni de după vot. Acesta a fost un semnal clar că investitorii au apreciat reafirmarea angajamentului României faţă de parcursul pro-european, reactivând sentimentul

pozitiv faţă de piaţă.

Confrm sursei, o provocare a fost depăşită, dar o alta rămâne. Finanţele publice ale României continuă să ameninţe stabilitatea pe termen lung a pieţei. Un aspect pozitiv este faptul că raportul datorie/PIB al ţării era de 54,8% la finalul anului 2024, mult sub media UE de 82,2%. Totuşi, prognoza de primăvară a Comisiei Europene prevede o creştere relativ rapidă în următorii doi ani, ajungând la 63,3% până la finalul lui 2026 (în timp ce media UE rămâne relativ stabilă la 84,5%).

Dacă guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar, pe care Comisia Europeană îl estimează la 7,9% din PIB în 2025 şi 7,0% în 2026, nivelul datoriei ar putea creşte până la cote nesustenabile, generând presiuni semnificative asupra economiei. Aceasta este principala îngrijorare ridicată de agenţiile de rating, unele dintre ele avertizând că România ar putea fi retrogradată la aşa-numita categorie "junk".

Potrivit sursei, din fericire, ţara pare acum mai aliniată politic în privinţa direcţiei pe care trebuie să o urmeze. Atât Preşedintele, cât şi Parlamentul sunt pro-europeni, ceea ce creează premisele pentru o orientare similară a noului guvern care va fi instalat în săptămânile următoare. Coaliţia de guvernare şi componenţa guvernului nu sunt cunoscute la acest moment, însă consolidarea bugetului pare să fie prioritatea partidelor pro-europene care ar putea face parte din noua guvernare. Prognoza Comisiei Europene din 19 mai 2025

menţionează că estimările sale "(...) nu includ impactul reformei fiscale şi al altor măsuri prevăzute în Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României, care, dacă sunt bine concepute şi implementate la timp, au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul în 2025 şi, într-o măsură mai mare, în 2026."

În cazul în care consolidarea bugetară va fi realizată, investitorii s-ar putea întoarce cu entuziasm. Titlurile de stat româneşti în euro oferă unele dintre cele mai mari randamente din Europa, în timp ce acţiunile continuă să aibă o evaluare atractivă, cu un raport P/E sub 10x pentru indicele BET şi randamente ale dividendelor de peste 5%. Aceste fundamente nu sunt ignorate, însă, pentru moment, investitorii aşteaptă semnale mai puternice că ţara va evita retrogradarea în categoria junk.