INTERVIU CU ECONOMISTUL CRISTIAN SOCOL:"Este cert că stimularea capitalului autohton nu s-a făcut în guvernarea Cioloş"

A CONSEMNAT ADINA ARDELEANU
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

"Este cert că stimularea capitalului autohton nu s-a făcut în guvernarea Cioloş"

"Există percepţia falsă privind gradul mai mare de evaziune şi corupţie în rândul capitalului autohton"  

"Ne lipseşte încăpăţânarea să continuăm proiectele strategice indiferent de ciclurile electorale"

"Mai bine valoare adăugată prin muncă, decât nervi şi stres prin stat la coadă"

Proiectele de ţară există de ani buni de zile, însă implementarea lor este problema, consideră economistul Cristian Socol.

Domnia sa ne-a declarat, în cadrul unui interviu: "Ne lipsesc consistenţa, încăpăţânarea de a continua proiectele strategice indiferent de ciclurile electorale, dependenţă de cale, de o viziune de convergenţă reală cu ţările dezvoltate din modelul european".

Potrivit domniei sale, este cert că stimularea capitalului autohton nu s-a făcut. În opinia domnului Socol, companiile străine au un lobby mult mai puternic, organizat, disciplinat, uneori agresiv, în timp ce producătorii români nu sunt organizaţi, nu pun o presiune constantă - în sensul bun al cuvântului - pe activitatea de reglementare, de decizie de politică publică.

Reporter: Cum caracterizaţi activitatea Guvernului tehnocrat, din perspectiva măsurilor luate pentru încurajarea mediului de afaceri?

Cristian Socol: Inerţială, fără ceva spectaculos. Câteva scheme de sprijin pentru start-up-uri, ceva măsuri de debirocratizare.

Altfel, absenţa unei viziuni de dezvoltare, lipsa unor negocieri cu Comisia Europeană pe tema îngrădirii accesului IMM la achiziţiile publice, paşi mici în promovarea producătorilor români în străinătate.

Reporter: Mulţi oameni de afaceri s-au plâns de faptul că actualul Guvern favorizează companiile străine, în faţa celor cu capital autohton. Ce părere aveţi?

Cristian Socol: Este cert că stimularea capitalului autohton nu s-a făcut. Oricum, companiile străine au un lobby mult mai puternic, organizat, disciplinat, uneori agresiv. Asociaţiile care îi reprezintă vin cu idei, critică, se implică mult mai mult, au în spate şi diplomaţia economică agresivă. Din păcate, deşi au multe avantaje competitive, producătorii români nu sunt organizaţi, nu pun o presiune constantă - în sensul bun al cuvântului - pe activitatea de reglementare, de decizie de politică publică. Sunt câteva asociaţii consistente, dar cu o putere de lobby mult mai mică. Sunt mai atomizaţi, deci influenţa lor este mai scăzută, mai puţin agresivă. Nici nu sunt susţinuţi foarte mult de statul român, argumente fiind aici lipsa de consultare, repartiţia total defavorabilă a schemelor de ajutor de stat, lipsa unor facilităţi consistente privind creditarea, povara hărţuirii administrative şi impredictibilitatea cu privire la regimul fiscal. Aş mai adăuga aici percepţia falsă privind gradul mai mare de evaziune şi corupţie în rândul capitalului autohton. Total greşit.

Reporter: Deşi a spus că nu candidează, premierul Dacian Cioloş a lansat o platforma de "guvernare". Guvernul tehnocrat a mai lansat, recent, şi un proiect de ţară. Ce părere aveţi despre măsurile prezentate în aceste documente?

Cristian Socol: Proiectele de ţară există de ani buni de zile. Implementarea lor este problema. Ne lipsesc consistenţa, încăpăţânarea de a continua proiectele strategice indiferent de ciclurile electorale, dependenţă de cale, de o viziune de convergenţă reală cu ţările dezvoltate din modelul european. Atât în Proiectul de ţară cât şi în Platformă sunt deocamdată definite nişte principii, abstractizări, intenţii, dorinţe de genul "Să fie bine, ca să nu fie rău". Sunt cuvinte mari, utopii ori noi avem probleme la firul ierbii. Dumneavoastră vorbiţi de platforma de guvernare? Ah, am văzut abia acum... aţi pus între ghilimele.

Reporter: Ce măsuri stringente consideraţi că ar trebui cuprinse într-o strategie de ţară?

Cristian Socol: În primul rând, nu trebuie să fie o strategie ca cele de până acum - cu boala inflaţiei de obiective, fără termene, impact, beneficiari, surse de finanţare. Trebuie să arate ce vrem să facem? În al doilea rând, trebuie să reflecte o viziune, un model de dezvoltare, o paradigmă. Cum vedem România în următorii zece ani, ce sectoare competitive, ce proiecte mari să fie dezvoltate, de unde să vină finanţarea, cine să le fundamenteze şi cine să le implementeze, care sunt indicatorii de monitorizare ex post? Ulterior, strategia trebuie concretizată în obiective operaţionale şi măsuri concrete - programe de guvernare, care trebuie să ne arate cum să facem?

Reporter: Care consideraţi că sunt cele mai bune măsuri adoptate de Guvernul tehnocrat? Dar cele mai proaste?

Cristian Socol: Măsuri bune sunt încercarea de debirocratizare, un anumit grad de transparenţă, anumite reforme structurale pe partea de atragere de investiţii străine directe. Măsuri mai puţin bune sunt intenţia de privatizare a unor sectoare strategice, cheltuirea a 19 miliarde lei (2,6% din PIB) în ultimele două luni ale anului trecut (trecerea de la un excedent de 1,2% din PIB la sfârşit de octombrie la un deficit de 1,4% din PIB la sfârşit de an), acordarea de facilităţi cercetătorilor fără ca ele să fie implementate efectiv nici acum, după trei luni de zile, lipsa de suţinere a capitalului autohton, implementarea ineficientă a OUG 109 (n.r. privind managementul profesionist) prin promovarea unor oameni agreaţi (a se vedea rezultatele în cazul Tarom, de exemplu, dar sunt şi altele).

Reporter: Cum consideraţi că va fi afectată economia de legile din domeniul financiar - darea în plata şi conversia creditelor din CHF în lei (care au fost votate în acest an)?

Cristian Socol: Cred că nu trebuia să se ajungă până aici. Efectul de contagiune al creditelor în CHF asupra tuturor creditelor în valută este periculos pentru economie, magnitudinea riscului este mult mai mare. Ca principiu, aş miza mult mai mult pe partea preventivă. Vedem acum că altfel se ajunge la situaţii mult mai complicate.

Reporter: Care consideraţi că vor fi efectele asupra deficitului bugetar pe care le va avea eliminarea celor peste 100 de taxe, aprobată, ieri, în Senat?

Cristian Socol: Dacă privim din punct de vedere al costului contabil, minus 0,1% din PIB. Dacă privim din punct de vedere al costului economic, impactul va fi net pozitiv, cu beneficii mai mari decât costurile. Şase ore petrecute la coadă de către o persoană ocupată grevează PIB-ul României de 50 euro şi veniturile la bugetul de stat cu circa 14 euro. Înmulţiţi cu cât se stă la coadă pentru cele 102 taxe parafiscale şi veţi obţine un beneficiu net. Mai bine valoare adăugată prin muncă decât nervi şi stres prin stat la coadă.

Reporter: Ce măsuri de pregătire credeţi că trebuie să adopte ţară noastră, în contextul votului în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană?

Cristian Socol: Să negocieze eficient, cu argumente raţionale situaţia românilor care lucrează/vor dori să lucreze acolo. Să monitorizeze continuu mecanismele de imunizare împotriva unor eventuale fluctuaţii pe pieţele financiare internaţionale: existenţa unor buffere confortabile în Trezorerie, adecvarea corectă a rezervelor valutare internaţionale, menţinerea sub pragul de sustenabilitate a datoriei publice s.a.

Reporter: Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat: "În toată cariera mea nu am văzut o situaţie economică macro mai bună pentru România ca acum. Dar tot niciodată nu am văzut riscuri atât de mari". Cum comentaţi aceste declaraţii?

Cristian Socol: România are o situaţie macroeconomică bună. Aproape toţi indicatorii macroeconomici principali sunt sub pragul de sustenabilitate. Rezervele valutare internaţionale au un grad de adecvare ridicat. Riscurile provin din balansarea inadecvată a motoarelor de creştere, din rigidizarea puternică a cheltuielilor bugetare, din lipsa convergenţei reale - există tensiuni puternice la nivelul microeconomic. Un risc ridicat apare din posibila intrare a României în capcana venitului mediu sau sindromul portughez în câţiva ani - cum vreţi să îi spuneţi - adică stagnare economică, venituri reduse la buget, lipsa finanţării pentru educaţie, sănătate, infrastructură ... Nu în ultimul rând, un risc ce se va acutiza în următorii ani este acela al deficitului de forţă de muncă din cauza migraţiei şi a îmbătrânirii demografice. În plus, rămânerea în cercul vicios al salariilor mici este o greşeală.

Reporter: Fostul bancher Lucian Isar susţine că BNR, prin politicile sale, respectiv prin suprimarea creditării, a dus ţara în criză în 2009. Cum comentaţi?

Cristian Socol: Opinia mea cu privire la acest proces este aceea că, în 2009, România a intrat în criză de lichiditate prin acţiunea a trei efecte: contagiune, cauzalitate cumulativă şi de turmă. Contagiunea crizei financiare/economice din Vest - cu care noi avem în jur de 70% şi la import şi la export, cauzalitatea cumulativă - problemele externe s-au suprapus peste dezechilibrele interne şi efectul de turmă - riscul de fugă a capitalurilor, ţinând cont că România era puternic dependentă atât în sectorul privat cât şi în cel public de intrările de capitaluri din străinătate. S-a intrat în criză din cauza lipsei de eficienţă a mecanismelor de avertizare timpurie şi a unei metodologii corecte de interpretare de dezechilibrelor la nivel fiscal bugetar. Au fost probleme la partea de prevenţie.

Opinia Cititorului ( 5 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. cind intrebi de platforma de guvernare si o pui intre ghilimele e clar ce raspuns astepti,cind il citezi pe Isar L cu privire la geneza crizei din 2009 -noroc ca raspunsul intervievatului suna ca o pleasna peste bot- te situezipe o pozitie ce seamna cu rafuiala si nu analiza obiectiva

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    "Este cert că stimularea capitalului autohton nu s-a făcut în guvernarea Cioloş", spune dl. Socol.

    Dar in care guvernare s-a facut?!? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Cum in care guvernare? In guvernul Ponta, in care Socol a fost consilierul premierului. Cel mai bun guvern pe care l-a avut Romania de la unirea principatelor si pana acum.

      Iar Viorel Victor, cel mai ultra-meserias om politic pe care l-a dat judetul Gorj inca din vremuri imemoriale, din vremea Tarii lui Litovoi. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    ... DNA, DIICOT, ANAF, Curtea de conturi,ASF au avut si ele grija sa distruga capitalul autohton.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    sunt economist cu experienta (adica vechi). pe mine de ce nu ma intervieveaza nimeni, ca pot spune prostii mai mari decat baietu' asta ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS