Abonament gratuit
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

IONEL CHIRIŢĂ, PREŞEDINTE EXECUTIV ASOCIAŢIA ORAŞELOR DIN ROMÂNIA:"Florin Cîţu ori nu înţelege, ori este paralel cu administraţia publică locală"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

IONEL CHIRIŢĂ

IONEL CHIRIŢĂ

Rectificarea bugetară a nemulţumit reprezentanţii consiliilor judeţene şi primarii din ţara noastră, ţinând cont de faptul că Guvernul a alocat mai puţine sume decât cele necesare pentru funcţionarea în parametri optimi, până la sfârşitul anului, a administraţiilor publice locale.

Ionel Chiriţă, preşedinte executiv al Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), a declarat pentru Ziarul BURSA: "Mi se pare că cei din Ministerul de Finanţe, în frunte cu ministrul Florin Cîţu, ori nu înţeleg, ori sunt paraleli cu administraţia publică locală. Noi nu am cerut ca să ne dea şi nouă cineva ceva. Noi am arătat că, pentru a ne îndeplini atribuţiile pe care le avem prin legi şi Constituţie, autorităţile locale au nevoie de o finanţare suficientă - aşa cum se spune în legile interne şi în Carta Europeană a Autonomiei Locale. Prin această alocare, Guvernul ne provoacă să nu ne facem treaba. Atât timp cât el nu sprijină asigurarea resurselor pentru îndeplinirea atribuţiilor, ne îndeamnă să nu ne facem treaba. Noi i-am trimis ministrului de finanţe o adresă în urmă cu o lună şi ne-am întâlnit cu el pentru discutarea temelor cuprinse în adresa respectivă. În urma întâlnirii, credeam că Florin Cîţu a priceput ceva, dar n-a priceput nimic din ce înseamnă administraţie publică locală. Noi nu ne-am dus la stăpân; noi ne-am dus la un partener pe care să îl facem să înţeleagă ce nevoi au autorităţile publice locale şi, mai ales, ce nevoi au cetăţenii comunităţilor respective. Pentru că banii respectivi nu sunt alocaţi primarului, contabilului şef sau directorului economic. Banii aceştia sunt ai comunităţii locale. Am transmis premierului şi ministrului Finanţelor punctul nostru de vedere argumentat, fundamentat şi nu ne-am băgat la discuţii de genul haide, mai dă stăpâne, mai lasă jupâne. Nu suntem pe moşia cuiva care să spună ia tu atât şi tu atât".

Domnul Chiriţă care, până de curând a fost şi consilier onorific pe probleme de administraţie publică al premierului Ludovic Orban, a precizat că structurile asociative din cadrul administraţiei publice locale - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Asociaţia Municipiilor, Asociaţia Oraşelor şi Asociaţia Comunelor - deţin expertiză, informaţii şi reprezintă interesele colectivităţilor pe care le reprezintă, iar argumentele prezentate înaintea rectificării bugetare nu lăsau loc la nicio interpretare proprie din partea Ministerului de Finanţe.

"Aici nu e chestie de politică, nici nu vrem să ajungem la pixul preşedintelui Consiliului Judeţean şi nici la cel al vreunui ministru binevoitor. Vrem să avem o finanţare clară, corelată cu atribuţiile pe care le avem. Noi am cerut 1200 lei pe locuitor/an, la care să se adauge pentru oraşe între 200 şi 300 lei pe locuitor pe an pentru finanţarea serviciilor care deservesc întreaga zonă. Noi avem 2,5 milioane de locuitori în cele 216 oraşe mici din România, dar deservim o populaţie de peste 10-12 milioane de locuitori, dacă luăm în calcul toate comunele din preajma localităţilor urbane respective. Spitalele din oraşele respective deservesc comunele adiacente, pe o rază de cel puţin 40 de kilometri, la liceele din localităţile respective sunt şcolarizaţi şi elevii din mediul rural, iar serviciile de evidenţă a populaţiei emit cărţi de identitate pentru cetăţenii din toată zona respectivă. La fel se prezintă situaţia şi în cazul serviciilor proprii de situaţii de urgenţă, care nu deservesc doar oraşele, ci se deplasează şi în comunele învecinate. Vorbim despre sume ce trebuie alocate pentru nevoile curente ale oamenilor, ale comunităţilor locale, şi nu pentru nevoile personale ale primarilor. Dacă nu ni se acordă aceste sume, există posibilitatea să ajungem în situaţia în care să oferim serviciile respective ca pe vremea lui Ceauşescu, când curentul electric şi apa caldă erau furnizate câte două sau trei ore pe seară", ne-a spus Ionel Chiriţă.

Guvernul Orban a redus cu 2 milioane lei bugetul minim pentru fiecare oraş

În loc să ia în calcul cifrele prezentate de edili, ministrul Florin Cîţu a ales să aloce doar 284,8 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, pentru compensarea scăderii încasărilor din impozitul pe venit astfel încât să se menţină o alocare de 0,83 mii lei/loc/an pentru comune, oraşe, municipii şi un buget minim de 1,5 milioane lei/an/comună şi 4 milioane lei/oraş sau municipiu/an.

Aceasta în condiţiile în care prin adresa din 9 iuliei 2020, AOR arăta ministrului de resort că este nevoie de asigurarea unui buget minim pentru oraşe de 6 milioane lei/oraş/an, aşa cum a fost în ultimii 5 ani.

"Nu am de ce să îl laud pe Florin Cîţu, dacă l-am criticat pe Eugen Teodorovici cu care am discutat mai mult decât am reuşit să discut cu actualul ministru de Finanţe. În legile din guvernările PSD, bugetul minim a fost pentru comune 2 milioane lei pe an, pentru oraşe 6 milioane lei pe an şi 12 milioane lei pe an pentru municipii, şi am primit banii respectivi.

Se pare că actuala guvernare nu vrea să ne mai dea sumele respective", a precizat preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România.

Prin adresa din 9 iulie, primarii de oraşe solicitau:

1. Repartizarea de către Ministerul Finanţelor Publice către unităţile administrativ-teritoriale a unor sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi/sau din alte surse, care să asigure sumele rezultate la începutul anului, ca urmare a mecanismului de alocare şi a celui de echilibrare a bugetelor locale, prin modelul de calcul prevăzut de Legea 5/2020.

2. Asigurarea unui buget minim pentru oraşe de 6 milioane lei/oraş/an, aşa cum a fost în ultimii 5 ani.

3. Alocarea pentru unităţile administrativ-teritoriale care organizează şi asigură funcţionarea unorservicii publice de diversitate, mărime şi complexitate sporite, care deservesc, pe lângă locuitorii acestor UAT-uri, şi locuitorii din comunele învecinate (licee; spitale; creşe; servicii de evidenţă informatizată a persoanei; centre permanente pentru persoane în vârstă şi alte servicii sociale; poliţie locală ş.a.) a unor sume suplimentare, între 200 şi 300 lei/locuitor/an, în funcţie de numărul categoriilor de servicii pe care le finanţează.

4. Susţinerea de către bugetul de stat a sumelor necesare pentru cofinanţarea cheltuielilor eligibile şi a celor neeligibile în cazul proiectelor admise la finanţare cu fonduri externe nerambursabile şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale, care să asigure avansuri la semnarea contractului de finanţare, urmând ca restituirea integrală a diferenţei rămase să se facă după finalizarea implementării proiectelor.

5. Decontarea imediată a tuturor cheltuielilor generate de pandemia de COVID-19.

6. Creşterea la 90% a cotei de finanţare a drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

7. Pentru secţiunea de dezvoltare a bugetelor locale, pe lângă fondurile puse la dispozitie de UE şi prin alte finanţări, se vor folosi, în principal, împrumuturile rambursabile care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, cu luarea următoarelor măsuri:

a. creşterea până la 35% a gradului de îndatorare a unităţilor/subdiviziunilor administrativteritoriale, stabilit conform legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;

b. suplimentarea limitelor privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în anul 2020, cu suma de 200 milioane lei.

Dintre cele şapte cerinţe ale primarilor de oraşe, în proiectul de rectificare bugetară Florin Cîţu a luat în considerare numai ultimele trei şi nici acestea în modul solicitat de către edili. De exemplu, în privinţa cotei de finanţare de la bugetul de stat a drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, în loc să acopere pe perioada pandemiei 90% din valoarea acestora, ministrul Finanţelor a ales să majoreze participarea bugetului de stat de la 50% la 70%. Aceasta, în condiţiile în care nu a asigurat bugetul minim de 6 milioane lei pe an de oraş solicitat de primarii din AOR.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Foarte bine face Catu! Atata timp cat, datorita pomenii electorale facuta de dragnea, va puteti pune salarii cat vreti, de ati ajuns ca 90 la suta din bugetul local sa fie format din salarii, sa nu va dea nici un ban!

    1. Corecta observație!

    Tăcerea-i de AUR. Vorba-i de ARGINT Scurt : de tăcea-i filozof rămânea-i.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

19 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8746
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1456
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5464
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3917
Gram de aur (XAU)Gram de aur254.7806

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
ROMANIAN ENERGY DAY 2020
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie