Kazahstan încearcă să îşi diversifice rutele de export de petrol. în condiţiile în care şi-a propus să majoreze exporturile de petrol până la 70,5 milioane de tone în acest an, Italia, Ţările de Jos, Franţa, România, Grecia şi China fiind printre principalii cumpărători, arată o analiză a publicaţiei The Astana Times, citată de Agerpres.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Energiei, Kazahstan a produs 87,7 milioane de tone de ţiţei în 2024, din care 68,6 milioane de tone au fost exportate. Conducta CPC a rămas ruta dominantă, transportând 54,9 milioane de tone sau 80% din volumul exporturilor de petrol ale Kazahstanului. Alte rute au inclus conducta Atyrau-Samara, cu 8,8 milioane de tone, linia Atasu-Alashankou către China, transportând 1,2 milioane de tone, în tip ce transporturile prin portul Aktau s-au ridicat la 3,6 milioane de tone şi transport feroviar la aproximativ 50.000 de tone.
Potrivit publicaţiei menţionate, dependenţa puternică a Kazahstanului de oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră, subliniază vulnerabilitatea ţării şi urgenţa asigurării unor rute alternative.
Printre opţiunile de diversificare analizate de autorităţile de la Astana se numără extinderea rutei transcaspice. Kazahstan a promovat această rută, care implică trimiterea de ţiţei peste Marea Caspică şi prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care ajunge la Marea Mediterană şi ocoleşte Marea Neagră, pentru livrarea pe piaţa europeană. Anul trecut, prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) au fost transportate 1,4 milioane de tone de petrol din Kazahstan, cu planuri de creştere a volumelor la 1,7 milioane de tone în 2025. Ambiţia pe termen lung este de a creşte transporturile la până la 20 de milioane de tone anual.
Pentru a spori capacitatea conductei CPC, Ministerul kazah al Energiei şi KazMunayGas au înfiinţat un grup de lucru comun cu Chevron, ExxonMobil, Shell, Eni, Total, CNPC şi Inpex pentru a evalua modernizările infrastructurii pe termen lung.
„Propunerile includ construcţia conductei Eskene-Kuryk/Aktau, o potenţială conductă submarină prin Marea Caspică până la Azerbaidjan şi noi terminale şi conectori la sistemul BTC. Investiţiile în extinderea capacităţii porturilor Aktau şi Kuryk, împreună cu consolidarea flotei maritime caspice, sunt, de asemenea, recunoscute ca fiind cruciale. Cu toate acestea, estimările specifice ale costurilor rămân în curs de evaluare”, a informat Ministerul kazah Energiei într-un comentariu către The Astana Times.
În paralel însă, Kazahstan evaluează fezabilitatea transportului de petrol prin conducta Baku-Supsa, care merge din Azerbaidjan până în Georgia şi oferă acces direct la Marea Neagră, oferind o rută alternativă către pieţele europene. Ruta are o capacitate anuală de transport de cinci milioane de tone, iar Kazahstan ar putea utiliza până la trei milioane de tone. Deciziile vor depinde în cele din urmă de atractivitatea comercială şi de acordurile cu operatorii.
Începând din 2023, Kazahstan a început să furnizeze petrol prin conducta Druzba către Europa Centrală. Livrările către rafinăria Schwedt din Germania, aparţinând companiei Rosneft Deutschland, sunt în curs de desfăşurare prin conducta Atyrau-Samara şi ulterior prin conducta Druzba. Livrările către Germania prin conducta Druzba au crescut semnificativ în ultimul an, ajungând la 1,5 milioane de tone în 2024. Între ianuarie şi iulie anul curent, Germania a importat aproximativ 1,1 milioane de tone de ţiţei kazah.
Ungaria a devenit, de asemenea, un destinatar de petrol kazah printr-o rută alternativă care implică transportul maritim către Croaţia. În august, KMG a livrat 85.000 de tone rafinăriei Szazhalombatta din Ungaria, prin conducta de petrol de la Marea Adriatică, operată de compania croată JANAF. Acest lucru marchează începutul unui parteneriat strategic mai amplu cu Grupul MOL din Ungaria, deschizând un alt coridor pentru intrarea petrolului kazah în Uniunea Europeană.
Opinia Cititorului