La Consiliul pentru Pace, reunit de Donald Trump la Washington, nu participă marile puteri

Actualizare - Nicuşor Dan: ”România e decisă să îşi intensifice relaţiile cu partenerii săi strategici”

---

Actualizare - Trump: ”Decizia privind Iranul ar putea fi luată în următoarele 10 zile”

---

Actualizare - Nicuşor Dan: ”România poate ajuta la reconstrucţia instituţiilor din Gaza”

---

Actualizare - Trump l-a salutat pe Nicuşor Dan drept ”premierul României”

---

Actualizare - Consiliul pentru Pace se reuneşte, pentru prima dată, la Washington

---

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, organizează joi, la Washington, prima reuniune a nou-înfiinţatului Consiliu pentru Pace, prilej cu care va anunţa angajamentul statelor participante de a contribui cu peste 5 miliarde de dolari pentru programe umanitare şi de reconstrucţie în Gaza, a transmis miercuri Casa Albă.

România participă în mod decent, în calitate de observator, fără şă îşi dorească să fie membru. Decizia Bruxelles-ului de a o trimite pe comisarul european Dubravka Suica, tot cu statut de observator, a generat controverse în interiorul blocului comunitar.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, peste 20 de state vor lua parte la reuniune, iar membrii Consiliului s-au angajat să furnizeze mii de persoane pentru o forţă internaţională de stabilizare destinată Gazei, relatează Reuters. Trump va conduce prima parte a reuniunii, urmând să plece ulterior într-o vizită în statul Georgia.

Consiliul pentru Pace a fost instituit oficial la 23 ianuarie, la Davos, unde Trump a semnat documentele de constituire, în baza unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU şi ca element central al planului său privind Gaza. Casa Albă susţine că organizaţia reuneşte zeci de state şi reprezintă cadrul prin care se implementează o viziune „ambiţioasă şi îndrăzneaţă” pentru reconstrucţia teritoriului palestinian.

Deşi puteri regionale precum Turcia, Egiptul, Arabia Saudită, Qatar şi state emergente precum Indonezia au aderat la iniţiativă, aliaţii occidentali tradiţionali ai SUA au manifestat rezerve. Cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, a subliniat că gestionarea crizelor ar trebui coordonată de ONU. Papa Leon, primul pontif american şi critic al unor politici ale lui Trump, a refuzat invitaţia de a se alătura Consiliului, decizie calificată de Casa Albă drept „profund regretabilă”.

Dintre aproximativ 60 de state invitate, 27 au acceptat până acum să devină membri. În Europa, doar Bulgaria, Ungaria, Albania şi Kosovo s-au alăturat formal. Italia, Cipru, Grecia, România şi Uniunea Europeană au optat pentru participarea la reuniunea de la Washington în calitate de observatori, fără drept de vot. Cu excepţia Ciprului şi României, aceste state nu sunt reprezentate la nivel prezidenţial.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declinat invitaţia, delegând participarea către comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica. Bruxellesul a semnalat existenţa unor întrebări privind statutul şi atribuţiile Consiliului, motive similare invocate şi de alte state care au refuzat aderarea.

Planul lui Trump pentru Gaza, care a contribuit la armistiţiul fragil din octombrie, prevede ca noul Consiliu să supravegheze administrarea temporară a teritoriului. Ulterior, preşedintele american a sugerat extinderea mandatului instituţiei pentru gestionarea conflictelor globale, idee care a alimentat temeri privind o eventuală rivalitate cu Organizaţia Naţiunilor Unite.

Reuniunea de joi este aşteptată să se concentreze exclusiv asupra situaţiei din Gaza, în contextul armistiţiului precar dintre Hamas şi Israel. Trump a descris Consiliul drept un organism cu „potenţial nelimitat”, afirmând pe platforma Truth Social că acesta ar putea deveni „cel mai important organism internaţional din istorie”. Criticii au denunţat însă o agendă cu accente imperialiste şi au avertizat că extinderea rolului Consiliului ar putea submina sistemul multilateral existent.

Controverse suplimentare au apărut după ce Trump a oferit locuri în Consiliu premierului israelian Benjamin Netanyahu şi preşedintelui rus Vladimir Putin, ambii vizaţi de mandate ale Curţii Penale Internaţionale pentru crime de război. Până în prezent, doar Netanyahu a acceptat oficial invitaţia, deşi a criticat includerea reprezentanţilor turci şi qatarezi în structurile executive legate de Gaza.

Pentru unele state participante, reuniunea are implicaţii interne semnificative, deciziile privind teritoriile palestiniene putând genera reacţii politice pe plan naţional. Principalul obiectiv al întâlnirii inaugurale este elaborarea unui plan de reconstrucţie pentru Gaza, devastată de conflictul cu Israelul, susţinut diplomatic şi militar de SUA.

Washingtonul urmează să anunţe mobilizarea a 5 miliarde de dolari din partea statelor membre pentru programe umanitare şi de refacere a infrastructurii. De asemenea, sunt aşteptate detalii despre Forţa Internaţională de Stabilizare, prevăzută în planul în 20 de puncte al administraţiei Trump, care include armistiţiu etapizat, dezarmarea Hamas şi instaurarea unei administraţii tehnocrate în perioada de tranziţie.

Consiliul pentru Pace a fost prezentat oficial în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Jared Kushner, ginerele lui Trump şi membru executiv al Consiliului, a promovat o viziune de reconstrucţie ce include dezvoltări turistice şi clădiri înalte în Gaza, propuneri criticate de organizaţiile palestiniene drept „imperialiste”.

La 15 februarie, Trump a anunţat că statele membre au angajat mii de persoane pentru Forţa Internaţională de Stabilizare şi pentru structuri de poliţie locală destinate menţinerii ordinii în Gaza.

Reconstrucţia teritoriilor palestiniene devastate de bombardamentele din Gaza şi de operaţiunile din Cisiordania reprezintă o provocare majoră, evaluată de ONU la aproximativ 70 de miliarde de dolari.

Casa Albă a invitat oficial 50 de state să adere la Consiliu, iar 35 şi-au exprimat interesul; până în prezent, 26 au devenit membri fondatori, în timp ce cel puţin 14 au refuzat. Europa rămâne divizată în privinţa iniţiativei şi a rolului extins pe care Trump intenţionează să îl păstreze şi după încheierea mandatului său.

Uniunea Europeană nu intenţionează să devină membru, invocând preocupări privind statutul organizaţiei, iar Ursula von der Leyen a refuzat participarea la reuniunea inaugurală. Invitaţia adresată lui Vladimir Putin complică suplimentar poziţia statelor europene, pe fondul războiului din Ucraina; liderul rus nu a luat încă o decizie.

Franţa, Germania, Regatul Unit şi Spania au respins invitaţiile de aderare. În pofida rezervelor, UE o trimite pe Dubravka Suica ca observator, declarând că va coopera cu SUA în implementarea planului de pace pentru Gaza.

Ungaria şi Bulgaria sunt singurele state membre ale UE care s-au alăturat Consiliului. Premierul ungar Viktor Orban, aliat apropiat al lui Trump, participă la reuniune, în timp ce Bulgaria traversează o criză politică şi a instalat recent un guvern interimar. âîntâlnire.

Mai multe puteri regionale din Orientul Mijlociu au aderat la Consiliu. Din partea Israelului participă ministrul de externe Gideon Saar. Emiratele Arabe Unite, Marocul şi Bahrainul s-au numărat printre primele state arabe care au acceptat invitaţia, urmate de Egipt. Ulterior, Arabia Saudită, Turcia, Iordania şi Qatar au anunţat sprijinul pentru dreptul palestinienilor la autodeterminare şi statalitate conform dreptului internaţional, iar Kuweitul li s-a alăturat. Majoritatea acestor state trimit delegaţii, unele la nivel ministerial, precum Turcia.

Din Asia Centrală, preşedinţii Kazahstanului şi Uzbekistanului, Kassîm-Jomart Tokaev şi Şavkat Mirzioev, participă ca membri, alături de premierul armean Nikol Paşinian şi preşedintele azer Ilham Aliev.

În Asia de Sud-Est, preşedintele Indoneziei, Prabowo Subianto, este prezent la Washington, iar secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, To Lam, participă la reuniunea membrilor Consiliului.

Pakistanul este singurul stat din Asia de Sud care a aderat, premierul Shehbaz Sharif deplasându-se personal la Washington. India analizează invitaţia, dar nu a aderat şi nu trimite reprezentanţi.

Noua Zeelandă a refuzat participarea, solicitând clarificări suplimentare, în timp ce Australia continuă să evalueze invitaţia.