LOVITURĂ GREA PENTRU COALIŢIA PSD-PNL-UDMRRenegocierea reformelor din PNRR - imposibilă

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 9 noiembrie 2022

Sursa foto: facebook / Comisia Europeană în România

Sursa foto: facebook / Comisia Europeană în România

CE: "Nu este o glumă; reformele asumate în PNRR sunt precum obligaţiile dintr-un contract şi trebuie respectate, ca în oricare alt contract"

Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este imposibilă, în privinţa reformelor propuse şi asumate de către statul român, iar în în ceea ce priveşte investiţiile ar însemna o pierdere de timp şi resurse, au afirmat participanţii la Conferinţa anuală referitoare la implementarea PNRR, organizată ieri de Reprezentanţa Comisiei Europene în ţara noastră. Mesajul transmis reprezintă o lovitură grea la adresa coaliţiei de guvernare PSD-PNL- UDMR, ai cărei lideri au transmis în mai multe rânduri că vor renegocia PNRR cu privire la mai multe aspecte, printre care se numără şi reforma sistemului public de pensii şi a pensiilor speciale.

Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a declarat: "Suntem într-un dialog tehnic constant cu autorităţile române. Sper că la acest moment am încheiat discuţia despre tema renegocierii PNRR. A spus-o şi premierul României în întâlnirea pe care am avut-o. Renegocierea - care este un drept al unui stat membru - ar însemna pierdere de timp şi de multe alte resurse. Or, încă o dată, aşa cum am spus, termenul până la care banii sunt disponibili este 31 decembrie 2026, iar după aceea vor fi pierduţi. Şi atunci ne concentrăm pe implementarea actualului PNRR, pe dialog tehnic pentru ca să vedem cum putem veni în întâmpinarea solicitărilor formulate de autorităţile române, dar sper că nu mai discutăm la acest moment despre renegociere". Domnia sa a precizat că PNRR este o şansă istorică de dezvoltare a ţării noastre.

"PNRR are alocate 29 miliarde euro, fonduri ce sunt echivalente cu 10% din Produsul Intern Brut şi numără 507 ţinte şi jaloane.

PNRR nu este un cec în alb, ci este un contract de încredere în performanţa României şi în efortul nostru comun pentru redresare. Prin acest plan se vor livra rezultate reale cetăţenilor în educaţie, sănătate, infrastructură şi în energie verde. S-au facut deja primii paşi în implementare, prima cerere de plată a fost onorată ceea ce înseamnă că primele 21 de ţinte şi jaloane au fost îndeplinite. Drumul este însă foarte lung, iar termenul limită îl ştim toţi - 31 decembrie 2026. De aceea mai sunt mulţi paşi de făcut până la livrarea de rezultate reale pentru cetăţenii români", a arătat Ramona Chiriac.

Referitor la renegocierea PNRR, Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că, din cauza reducerii granturilor cu 2,4 miliarde euro prin prisma creşterii economice înregistrată de ţara noastră anul trecut, finanţarea pentru unele investiţii trecute în plan va fi mutată pe fondurile alocate prin politica de coeziune pentru perioada 2021-2027. Secretarul de stat în MIPE a precizat că nicio reformă trecută în PNRR nu va fi renegociată cu Comisia Europeană şi va fi îndeplinită întocmai cum a fost asumată de Guvern, inclusiv în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale şi a pensiilor publice.

Comisia Europeană: "Reformele din PNRR au fost propuse şi asumate de autorităţile centrale de la Bucureşti"

Prezentă la eveniment, Celine Gauer, directorul general al Recovery and Resilience Task Force, din cadrul Comisiei Europene, a arătat că niciun jalon, nicio ţintă şi nicio reformă din cele prinse în PNRR nu au fost impuse de autorităţile de la Bruxelles, ci au fost propuse şi asumate de autorităţile centrale de la Bucureşti.

"Reformele incluse în PNRR trebuie îndeplinite. Ele nu au fost impuse de Comisia Europeană, ci au fost propuse de statele membre în conformitate cu recomandările specifice de ţară. De aceea, ele trebuie implementate în totalitate. Dacă o reformă nu este implementată aşa cum este trecută în plan, atunci Comisia acordă un termen de şase luni statului membru pentru a face corecţiile necesare, iar în cazul în care acestea nu sunt făcute, suma alocată în totalitate este pierdută. Nu este o glumă; reformele asumate în PNRR sunt precum obligaţiile dintr-un contract şi trebuie respectate, ca în oricare alt contract", a afirmat Celine Gauer.

Întrebată de deputatul AUR, Dumitru Focşa, dacă nu cumva ţintele pe decarbonare - printre care se numără închiderea minelor de cărbune şi a mai multor capacităţi de producere a energiei din combustibili fosili - au fost impuse guvernului de la Bucureşti de către Comisia Europeană, Celine Gauer a replicat: "Nimic nu a fost impus. Planul care a fost aprobat de Consiliul UE anul trecut a fost propus de către statul-membru, România. PNRR nu a fost impus de Comisia Europeană, iar discuţia trebuie să pornească din acest punct. România este responsabilă deplin pentru conţinutul PNRR aprobat de Consiliul UE. În ceea ce priveşte închiderea minelor de cărbune şi a capacităţilor de producerea a energiei din combustibili fosili, (...) putem observa că impactul schimbărilor climatice s-a făcut simţit din plin şi în România, dacă ne uităm la seceta din acest an şi la alte dezastre naturale, care au afectat ţara dumneavoastră la fel cum au afectat şi alte state membre ale UE. Dacă vrem să oprim acest lucru, dacă vrem să reducem emisiile de carbon, trebuie să luăm măsuri nu doar în România, ci în toată Uniunea. Spuneţi că nu putem să impunem aceste măsuri acum, pentru că nu sunt create toate condiţiile, dar eu vă transmit că sunt sume imense alocate de la bugetul Uniunii Europene pentru realizarea de capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile. Toate aceste sume sunt prinse în Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, în fondurile alocate prin politica de coeziune, în RePower EU, în Fondul pentru Tranziţie Justă şi în Fondul de Modernizare. Deci nu se poate afirma că România nu este sprijinită, atât timp cât fondurile alocate pentru noile capacităţi energetice sunt mai mult decât suficiente. (...) Cu alte cuvinte, nu este imposibil pentru România să închidă în anul 2026 acele capacităţi de producţie pe care le-a propus în PNRR pentru închidere. Nu cere nimeni ca acele capacităţi să fie închise acum, imediat, în acest moment; asta se face în timp, pe măsură ce ţara dumneavoastră construieşte noi capacităţi de producţie".

În acelaşi context, Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România şi primar al municipiului Cluj-Napoca a menţionat:

"Întrebarea e aşa: criza generată de războiul din Ucraina ne mai îndreptăţeşte să menţinem scopurile din Green Deal cu privire la decarbonizare, trecerea de la combustibilii fosili la energii regenerabile, închiderea minelor de cărbuni? (...) Germania, România, Polonia au minele de cărbuni pe care trebuie să le închidă cu perioada de tranziţie în care vor trece la regenerabile. Ce facem acum? Abandonăm acest scop? Din punctul meu de vedere, nu. Acest obiectiv pe termen mediu şi lung al Uniunii Europene nu trebuie să fie abandonat, pentru că este şi pentru sănătatea noastră bine, şi pentru economie, şi pentru locurile de muncă bine plătite. Trebuie însă ca aceste lucruri să fie făcute în asemenea măsură încât să fie sustenabile, să nu ajungem la revers. Adică brutalitatea lor să nu determine mişcări sociale şi pierderea încrederii cetăţenilor europeni în democraţie. Şi atunci, avem ceea ce s-a spus aici, perioada de tranziţie dată de Uniunea Europeană pentru toate statele membre. Dar ne-a dat şi banii. Ştiţi că avem din Just Transition Fund aproape un miliard de euro să investim în Valea Jiului pentru ca oamenii de acolo să găsească soluţii alternative la mine? (...) Din punctul meu de vedere trebuie să respectăm perioada de tranziţie negociată de fiecare stat-membru în parte şi să investim banii europeni care ne sunt puşi la dispoziţie, pentru atingerea obiectivului fundamental de a trece la energie regenerabilă. Putem să facem costul utilităţilor suportabil în actuala criză - şi Uniunea Europeană şi Guvernul au făcut nişte eforturi extraordinare în acest sens -, dar trebuie să ne uităm şi la viitor: şi pentru sănătatea noastră, a copiilor noştri şi a generaţiilor următoare care au nevoie să trăiască într-un climat curat".

Preşedintele AMR a spus că cele 109 municipalităţi membre ale asociaţiei sunt responsabile de 70% din poluarea cu gaze cu efect de seră din ţara noastră, dar a precizat că oraşele respective concentrează 50% din populaţia ţării şi realizează aproximativ 2/3 din Produsul Intern Brut.

Legat de implementarea reformelor incluse în PNRR, Eric von Breska, director în cadrul SG Recover din Comisia Europeană şi negociator şef al acesteia pentru PNRR-ul României, a arătat:

"Este clar pentru toată lumea că reformele şi investiţiile incluse în PNRR trebuie implementate. Dintre toate, reforma în energie este cea mai importantă deoarece priveşte decarbonarea întregului sector de activitate. România nu s-a angajat să închidă toate capacităţile pe cărbune în 2026, ci până în 2032, dar s-a angajat să închidă capacităţi pe combustibili fosili de 4GW şi să pună în loc capacităţi de 6GW. (...) Date fiind actualele condiţii cauzate de criza din energie amplificată de războiul din Ucraina, am arătat flexibilitate şi vom pune cele două capacităţi de la Complexul Energetic Oltenia de producere a energiei din combustibili fosili în rezervă tehnică pentru o perioadă limitată. Suntem atenţi la dificultăţile energetice cu care se confruntă România şi cetăţenii acestei ţări. (...) Sfatul nostru este să mergem înainte cu reformele şi investiţiile incluse în PNRR, deoarece o renegociere a acestui plan va însemna o reaprobare a lui abia în anul 2023 şi vor mai rămâne doar doar trei ani, ceea ce înseamnă foarte puţin timp pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor incluse în acest plan, fapt care ar putea să ducă la pierderea unor sume importante în caz de neimplementare".

Capacitatea administrativă - o problemă în implementarea PNRR

Revenind la dezbaterea despre implementarea PNRR-ului României, Celine Gauer a arătat că planul respectiv reprezintă o oportunitate unică pentru transformarea economiei, nu doar pentru investiţii.

"Instrumentele din PNRR sunt diferite faţă de cele din fondurile structurale, fiind o combinaţie între investiţii şi reforme, combinaţie importantă deoarece investiţiile nu sunt suficiente pentru dezvoltare, ci avem nevoie şi de reforme. Termenul de implementare este scurt - 31 decembrie 2026 - deci viteza livrărilor este unică, nemaiîntâlnită până acum, dar necesară pentru accelerarea tranziţiei. (...) Cele peste 6 miliarde euro plătite până acum României din PNRR de către Comisia Europeană vor ajunge la companiile şi cetăţenii din această ţară şi îi vor ajuta să treacă peste această perioadă dificilă. Mai mult, Comisia a propus noul mecanism RePower EU, prin care România va primi în plus 1,5 miliarde euro pentru eficientizare energetică şi decarbonizare. Timpul pentru investiţii poate părea scurt, dar asta va duce la selectarea investiţiilor prioritare şi la reforme ce pot fi implementate rapid. Comisia Europeană va fi tot timpul prezentă aici pentru a oferi sprijinul necesar în implementarea PNRR", a spus Celine Gauer.

În ceea ce priveşte implementarea PNRR, Emil Boc a afirmat că principala problemă o constituie lipsa capacităţii administrative necesare pentru absorbţia respectivelor fonduri europene. Primarul municipiului Cluj Napoca a arătat că şi statele puternice ale Europei - Germania şi Franţa - au avut probleme în ultimele cadre financiare multianuale 2007-2013 şi 2014-2020 să absoarbă toate sumele puse la dispoziţia lor de către Uniunea Europeană, iar în ţara noastră situaţia este mult mai gravă.

"Scăderea gradului de absorbţie se datorează unei multitudini de factori, printre care se numără faptul că aceeaşi echipă administrativă de la nivel naţional, regional şi local trebuie să se ocupe cu trei probleme: închiderea în această perioadă a cadrului financiar multianual 2014-2020(+3), deschiderea noului cadru financiar multianual 2021-2027, implementarea PNRR şi implementarea RePower EU. Iar pe de altă parte să aibă grijă şi de programul privind Ucraina, de Neu Bauhaus şi alte elemente. Trebuie să conştientizăm faptul că această înmulţire a sarcinilor ne produce întârzieri şi vedeţi că exerciţiul financiar 2021-2027 al UE nici măcar nu a plecat la lucru, ci a fost doar semnat acordul de parteneriat pentru programele operaţionale, dar nu s-a lansat niciun apel de proiecte deşi suntem la finalul anului 2022. Atunci trebuie să fim realişti şi să facem următoarele trei lucruri: accelerarea implementării noilor programe, identificarea ariilor de simplificare şi de flexibilizare şi descentralizarea diverselor sarcini şi atribuţii. (...) Descentralizarea este extrem de binevenită pe toate componentele de implementare. Apoi, la nivel local, avem nevoie de deblocarea posturilor din administraţia publică. Nu putem să facem trei sarcini în plus cu posturile blocate. Ies oamenii la pensie, alţii pleacă în alte sisteme şi este evident că, în cazul nedeblocării posturilor, vom ajunge la un colaps în implementare", a spus Emil Boc.

El a menţionat că degeaba se vorbeşte despre introducerea hidrogenului în producerea energiei şi în zona transporturilor, atât timp cât procedurile de avizare la Ministerul Mediului pentru noile tehnici durează un an.

"Vom trece de anul 2026 şi nu vom ajunge să punem proiectul nici măcar în procedura de achiziţie publică. Măcar pentru aceste tehnologii inovative trebuie simplificat cadrul normativ şi discutate perioadele de implementare astfel încât ele să fie efective. Sau avem situaţia în care expiră diverse avize sau autorizaţii emise de foarte multe autorităţi ale statului. Şi aici ar fi nevoie de o reglementare naţională în care să se precizeze că la expirarea unor autorizaţii sau avize - atât pentru public şi pentru privat - să dăm posibilitatea, dacă nu se modifică nimic, să fie prelungite automat cu jumătatea perioadei pentru care au fost emise. Am scurta timpul de implementare şi am lua presiunea de pe autorităţile statului, pentru că în acest moment este o nebunie să fugi după avize mai ales că vorbim despre aceeaşi capacitate administrativă care trebuie să facă faţă la trei sau patru programe concomitente. (...) Capacitatea administrativă este o problemă, dar sunt şi soluţii dacă toată lumea lucrează în această direcţie", a spus Emil Boc.

RePower EU - un nou boost pentru investiţiile din sectorul energetic

Participanţii la dezbaterea organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în ţara noastră au mai arătat că noul mecanism RePower EU reprezintă încă o gură mare de oxigen în privinţa finanţării investiţiilor din energie.

"Comisia Europeană a propus fondul suplimentar RePower EU pentru investiţii în domeniul energetic pentru diversificarea surselor de energie, pentru reducerea dependenţei energetice faţă de Federaţia Rusă, pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi pentru facilitarea tranziţiei spre economia verde, curată. Comisia a propus, prin RePower EU, fonduri suplimentare de 20 miliarde euro pentru toată Uniunea Europeană, iar pentru ţara noastră erau prevăzuţi iniţial, pe cheia stabilită pentru alocare, 800 milioane euro. În Parlamentul European, am reuşit să schimbăm cheia respectivă de alocare, mai bine zis criteriile privind alocarea şi să se ţină cont de situaţia fiecărui stat membru, astfel încât România va beneficia de 1,39 miliarde euro. Parlamentul European va vota joi poziţia sa privind RePower EU şi sperăm ca, până la finalul acestui an, să avem acordul între Consiliul UE şi Parlament pentru ca acest program să fie implementat începând din anul 2023. (...) De aceea, este necesar ca autorităţile centrale de la Bucureşti să vină la începutul anului 2023 cu un plan pentru accesarea celor 1,39 miliarde euro şi cu un pachet de investiţii pentru creditele de 200 miliarde euro din Facilitatea europeană de Redresare şi Rezilienţă (FRR), credite care nu au fost accesate de alte state", a spus europarlamentarul Siegfried Mureşan (PNL, vicepreşedinte PPE), coraportor pentru FRR.

Referitor la investiţiile din energie, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a menţionat că, pe lângă cele 1,6 miliarde euro alocate prin PNRR şi 1,39 miliarde euro alocate prin RePower EU, ţara noastră mai beneficiază şi de cele 16 miliarde euro alocate prin Fondul de Modernizare.

"Ne aşteptăm ca în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice să atingem 10.000 MW capacităţi producţie energie din surse regenerabile, până la finalul anilor 2030. Dar pentru acest lucru este nevoie ca reţeaua de transport şi distribuţie să fie întărită şi extinsă. Am alocat deja o sumă importantă pentrru reţeaua de transport şi urmează un apel de proiecte pentru extinderea reţelelor de distribuţie. Toate etapele pe care le parcurgem sunt corelate cu transportatorul energetic naţional pentru a putea să facem faţă oricărei provocări actuale - cum ar fi cele generate de războiul din Ucraina - sau de perspectivă", a declarat Dan Drăgan.

După cum se poate observa din cele de mai sus, deşi a trecut cu bine de primul an de implementare, PNRR-ul României se confruntă cu numeroase probleme care trebuie gestionate rapid de Guvern şi Parlament pentru ca planul să fie realizat, iar dezvoltarea economică obţinută să ducă la evitarea transformării actualei crize energetice într-o criză economică şi socială.

Opinia Cititorului ( 22 )

  1. Sa multumim LUCEAFARULUI DE LA COTROCENI,pentru ca a adus la carma tarii,in cel mai inoportun moment,cei mai impotenti politicieni.PARTIDUL MEU.

    1. multumeste-I si psd-ului si lui ciolacu , ca nici ei n-au facut nimic sa impiedice acest PNRR !

      Ce puteau sa faca daca a fost bagat la secret,pnl ul catu si iohanis sunt vinovati ca au lasat o nulitate ca ghinea sa faca pnrr ul mai ales ca nu mai erau la guvernare,cel mai bine ar fi sa renuntam sa mai luam banii ,mai mult pagubim si saracim,iar altii se imbogatesc

      puteau sa nu permita bagarea la secret ,cine- i usr , Dumnezeu pe pamant ? ca partid de opozitie nu pui capul in nisip , lupti daca te intereseaza soarta tarii , ce puteau sa faca ?.....sa stea sa doarma in papuci , asta pot sa faca .....

      Ghinea este o somitate pe care analfabeti nu-l pot inteldge. Dar impotriva lui ghinda sunt si cei carora le vor fi deranjate pensiile speciale .

    nu-i nici o ovitura pentru ca asa si-au dorit toata clasa politica , toate partidele cu johanis in frunte . daca era altfel nu ar fi permis toate cele din pnrr ,. gargara de la tv este egal cu zero !

    Era o melodie stupida: ce bine-mi pare ca ai luat teapă. Se cam pupa cu PNRR.

    Stat severan dom'le. Cine are oaresice coloana poate refuza sa lucreze pe orice proiect PNRR. Sa si-l implementeze politicienii cu forta de munca de partid sa fie prosperitatea (lor) maxima.

    Nu vine si FMI cu niste jaloane rosii? Asa, ca sa fie salata completa. 

    Daca e un contract,el se poate renegocia.sau rezilia.

    Oricum acum se vede ce rezultate a avut vizita lui ciuca la inalta poarta de la bruxelles.zero barat!

    Ps:anticipez ca se vor inchide rapid acele capacitati de 4gw,dar nu se va pune nimic in loc.eu cred ca asta este scopul acestui pnnr.sărăcirea generalizata. 

    Mai bine fara renegocieri.

    Sigur singura dorinta actualei guvernari era sa scoata pensiile speciale din acord, sa nu se desfiinteze.

    Asta e cea mai mare problema a lor, pe care nu vor sa o rezolve, desfiintarea pensiilor speciale. 

    1. corect, mai bine dau foc la tara decat sa lase din mana pensiile nemeritate

    modernizare si integrare fortata :-D

    Adevarul e ca "flacara" renegocierii PNNR-ului a fost aprinsa si sustinuta in principal de socialisti in frunte cu "corifeii" Ciolacu si Budai, care mai bine se apucau de lucru la jaloanele necesare decat sa bata campii cu prostii, vorba lui Ghinea!

    1. Sabine,asa e psedeii sunt clontosii,dar asta nu inseamna ca nu sunt aberatii in pnnrul asta.germania isi redeschide minele de carbuni iar noi trebuie sa le inchidem.si apoi ne plangem ca a crescut pretul la curent.si asta pentru ca vor idiotii de la bruxeles zero emisii de carbon iar slugile noastre nu s-au opus.

      Da, dar sa nu uitam ca la inzestrarea termocentralelor noastre si la calitatea carbunelui de la noi, trebuie sa ardem 3 zile carbunele ca sa obtinem aceasi cantitate de curent ca Germania intr-o zi! Si asta nu prea e bine pt. emisiile de carbon...

      Spui numai povesti.S-au montat si la noi filtre performante,ca nu vrea nimeni sa dea faliment din cauza certificatelor verzi.vezi cazul Mintia.retehnologizata si apoi inchisa.huila din Valea Jiului e de foarte buna calitate.ma indoiesc ca e mai bun carbunele german.

    PNL ul si USR ul au ingropat Romania... Tradatorii de tara trebuie inchisi si pedepsiti...,Ciuca este zero barat.. Ciolacu la fel... Romanii au fost tradati de neimarxistii USR si neoliberalii PNL in frunte cu Catu si Ghinea... Astia sunt groparii Romaniei prin acest PNRR intocmit si aprobat de guvernul Catu in mare secret....

    1. Astia sunt ca Iuda au vandut tara pe trei arginti.... Rusine PNL si USR... Catu si Ghinea judecati pentru inalta tradare....

      Psd cat a fost la guvernare ce a facut?

      S-au imbogatit cu totii si au modificat legile pentru a nu fi prinsi. 

      Si au vandut industria, in mare parte magnatilor rusi-prietenii lui Putin. 

      Sub guvernarea Nastase s-a devalizat Romania.

    PSD , PNL , USR , UDMR , ACEIASI MIZERIE !

    Unii, dintre cei care au elaborat asemenea idei care pot distruge Romania si poporul roman, trebuie sa fie judecati pentru inalta tradare. Cum sa lasi un popor in frig si intuneric, fara termocentrale si fara carbune. Puneti domnilor de la justitie mana pe ei si vedeti ce si-au incarcat in saci. Ca acolo a fost interesul lor.

    Obraznicii astia tiparesc bani din nimic, dar se lauda ca nu-i dau de parca si-ar rupe de la gura. usr a facut pnnr, sabotand economia Romaiei ca sa satisfaca interesele"progresiste". Daca asa actioneaza si astea sunt "valorile" europene, cred ca ue trebuie desfiintata.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro
Gala Regista 2023

Curs valutar BNR

07 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9022
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5747
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9405
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4884
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3601

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro