Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat, joi, introducerea unui nou „Serviciu Naţional”, cu durată de zece luni, destinat tinerilor majori, un program „pur militar”, voluntar şi conceput pentru a răspunde nevoilor armatei franceze în contextul intensificării riscurilor de securitate generate de Rusia, relatează AFP, de la care relatăm cele ce urmează.
Într-un discurs susţinut la Brigada 27 de Infanterie de Munte din Varces, Macron a justificat noul program prin necesitatea pregătirii societăţii pentru eventuale confruntări armate. „Frica nu evită niciodată pericolul. Singurul mod de a-l evita este să te pregăteşti de el”, a declarat preşedintele, insistând că tinerii nu vor fi trimişi să lupte în Ucraina, ci vor servi „exclusiv pe teritoriul naţional”.
Decizia vine după un val de controverse declanşat de declaraţiile şefului Statului Major Interarme, generalul Fabien Mandon, care afirmase recent că Franţa trebuie să fie pregătită „să accepte să-şi piardă copiii”, declaraţie criticată drept alarmistă şi „incitare la război” de opoziţia de stânga.
Noul dispozitiv, denumit simplu „Serviciu Naţional”, va debuta treptat începând de anul viitor. Selecţia candidaţilor începe în ianuarie, iar structura presupune o lună de formare militară şi nouă luni de integrare în unităţi ale armatei. În primul an vor fi incluşi 3.000 de tineri, obiectivul fiind atingerea a 10.000 pe an până în 2030 şi 42.400 în 2035. Prin cumul cu programele existente, Franţa ar putea ajunge la 50.000 de participanţi anual.
Bugetul alocat proiectului se ridică la 2,3 miliarde de euro pentru perioada 2026-2030, sumă prevăzută în actualizarea Legii Programării Militare. Voluntarii, cu vârste între 18 şi 25 de ani, vor fi remuneraţi cu minimum 800 de euro pe lună şi vor beneficia de cazare, hrană şi echipament. Aproximativ 80% dintre participanţi sunt vizaţi a fi tineri de 18-19 ani care vor efectua „un an de pauză” înaintea studiilor superioare.
Acest nou mecanism înlocuieşte Serviciul Naţional Universal (SNU), proiect lansat în 2019 de Macron, dar niciodată generalizat. Palatul Élysee a recunoscut că SNU „nu mai este adaptat contextului strategic” creat de invazia Rusiei în Ucraina.
Anunţul preşedintelui a stârnit reacţii puternice. Stânga radicală denunţă o deturnare a resurselor ţării „către ameninţări incerte, în locul celor certe, precum schimbările climatice”, a afirmat Mathilde Panot (LFI). Senatorul centrist Herve Marseille consideră proiectul „pur mediatic”, în timp ce extrema dreaptă avertizează că francezii „nu sunt pregătiţi să moară pentru Ucraina”.
Macron a respins însă orice revenire la serviciul militar obligatoriu, desfiinţat în 1997, argumentând că o astfel de conscripţie „nu mai corespunde realităţilor armatei franceze”.
În prezent, 12 ţări europene menţin sau au reintrodus conscripţia, iar alte şase au adoptat forme de serviciu militar voluntar pe fondul deteriorării climatului de securitate de pe continent.
Relansarea „Serviciului Naţional” confirmă o schimbare majoră de paradigmă în politica franceză de apărare: tinerii nu mai sunt priviţi doar ca beneficiari ai securităţii, ci ca parte activă a ei.


















































Opinia Cititorului