Marcel Ciolacu: "Ministrul economiei pregăteşte un proiect ambiţios privind Drona Românească"

F.D.
Politică / 22 mai

Marcel Ciolacu: "Ministrul economiei pregăteşte un proiect ambiţios privind Drona Românească"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la deschiderea Expoziţiei internaţionale Black Sea Defense and Aerospace - BSDA 2024 că România nu-şi mai permite să facă greşelile din trecut, când uzinele de armament au fost închise, iar cele rămase în viaţă erau ameninţate cu falimentul". Premierul a mai spus că ministrul Economiei, Radu Oprea pregăteşte un proiect ambiţios privind Drona Românească şi şi-ar dori ca, la ediţia de anul viitor, să vedem un stand dedicat acestui proiect, relatează News.ro.

"Sunt onorat să mă aflu astăzi la deschiderea celei mai mari expoziţii din regiunea Mării Negre, dedicată industriei de apărare. Prezenţa în acest an a peste 400 de companii din 31 de ţări arată importanţa acestui eveniment. În contextul conflictului sângeros din Ucraina, revitalizarea industriei naţionale de apărare a devenit o prioritate a Guvernului pe care îl conduc. De altfel, nu există stat european care să nu facă eforturi majore pentru a investi masiv în acest domeniu strategic", a declarat premierul în cadrul evenimentului.

El a arătat că "România nu-şi mai permite să facă greşelile din trecut, când uzinele de armament au fost închise, iar cele rămase în viaţă erau ameninţate cu falimentul".

"Cel puţin în ultimul an, eu şi colegii mei din Guvern am luat parte la o cursă contracronometru, depăşind situaţii ce păreau imposibile. Totul ca să asigurăm finanţările bugetare, parteneriatele externe necesare şi un nou cadru legal pentru ca fabricile româneşti să reia din plin activitatea. Iar realitatea este că azi, majoritatea unităţilor industriei de apărare lucrează în trei schimburi, fac angajări fără precedent şi derulează proiecte de retehnologizare, unele cu bani europeni", a subliniat şeful Executivului. Premierul a mai declarat că una dintre explicaţii o reprezintă cu siguranţă parteneriatul strâns dintre miniştrii apărării şi economiei. "Îi felicit pe Angel Tîlvăr şi Radu Oprea pentru că au înţeles că, doar lucrând împreună, industria naţională de apărare poate avea un viitor solid", a afirmat Ciolacu.

Premierul a mai declarat că avem, astăzi, perspectiva ca industria românească de apărare să aducă în scurtă vreme contracte impresionante şi să ruleze în economie miliarde de euro, dezvoltând zeci şi sute de alte companii furnizoare, pe orizontală".

"Cel mai bun exemplu este faptul că, astăzi, la acest eveniment, se vor semna înţelegeri comerciale cu importanţi parteneri internaţionali. Uzina Mecanică din Cugir va produce arme şi armament cu tehnologie NATO, alături de o companie germană. Romarm şi concernul american General Dynamics dezvoltă un parteneriat pentru modernizarea şi dezvoltarea de noi capacităţi pentru producţia de muniţii de calibru mare, la standarde NATO. Iar Romaero, căreia mulţi îi cântau deja prohodul, revine ca important furnizor al serviciilor de întreţinere şi reparaţii la aeronavele Boeing şi Airbus. Va semna un memorandum cu un partener de tradiţie din Ungaria", a ţinut să precizeze Marcel Ciolacu

. Premierul a mai afirmat că, dincolo de aceste înţelegeri, sunt proiecte mari deja parafate cu concerne din Statele Unite, Germania, Coreea de Sud şi multe alte state care vor face investiţii majore în România pentru a dezvolta unităţi noi şi moderne

. "Faptul că am obţinut, în premieră, o finanţare de aproape 50 de milioane de euro de la Comisia Europeană, pentru fabrica de pulberi dezvoltată împreună cu Rheinmetall, arată că în acest domeniu se munceşte într-un ritm nou", a continuat Ciolacu.

"Ştiu că domnul ministru Radu Oprea pregăteşte un alt proiect ambiţios privind Drona Românească. Mi-aş dori sincer ca, la ediţia de anul viitor, să vedem un stand dedicat acestui proiect. Ar fi un semnal clar şi puternic că industria noastră de apărare a început să zboare, nu la figurat, ci la propriu!", a mai spus şeful Executivului.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Asta-i nebun fratilor. Avem cea mai mare inflatie din UE, lumea moare de fuame si el vorbește numa de arme.

    au dat faliment, pt ca statul e cel mai prost manager , toata lumea pusa pe pile si pe umplut buzunarele, la fel cum va fi si cu drona romaneasca de stat.

    lasati privatii sa faca drone si va iesi ceva calumea, cum e la americani, nemti. 

    Ciolacu ne minte din nou.numele adevarat al acestui proiect ambitios se numeste Drona romaneasca gratis pentru ucraina.acest proiect vine dupa alt mare proiect,foarte ambitios: bateria patriot moka,tot pentru ucraina,bineinteles.posibil sa urmeze si cel mai ambitios proiect: carne de tun romaneasca pe frontul ucrainian.

    1. Pai sa-i bulesti pe mujici e bine nu rau!

    O să fie de succes, ca și izoletă (cine mai ține minte)

    Integrarea Securității Umane și a Structurilor Financiare în Statele Unite ale Europei

    Salomeea Romanescu, Doctor în Științe, România  

    Articolul dezvoltă o explorare cuprinzătoare, vizionând conceptul Statelor Unite ale Europei consolidate prin structuri financiare integrate și o angajare față de securitatea umană. Capitolele traversează geopolitica globală, accentuând poziționarea strategică a UE în contextul rivalității dintre SUA și China și ascensiunea Indiei capabilă să impună un Nou Ordin Global. Pace structurală, un tezaur unificat și alinierea cu declarațiile universale de pace formează nucleul narativului. Propunând o Uniune Bancară Europeană, articolul subliniază o schimbare paradigmatică pentru un viitor financiar rezilient și centrat pe om. Se evaluează rolul băncilor private și publice în dezvoltarea umană durabilă în cadrul unui cadru global de guvernare umanistică. Capitolele de încheiere sintetizează aceste elemente, accentuând rolul pivotal al securității umane în poziționarea UE ca un far al stabilității și prosperității. 

    Cuvinte cheie: Statele Unite ale Europei, Tezaur European, centrare pe om, Uniunea Bancară Europeană, financiar, Declarația Universală de Pace, pace structurală, guvernare globală umanistică 

    Introducere 

    O Viziune pentru Statele Unite ale Europei cu Structuri Financiare Integrate și Accent pe Pace Structurală 

    În contemplarea viitorului continentului european, explorarea unei Europe unite și securizate devine crucială. Această analiză cuprinzătoare va dezvălui implicațiile profunde ale unei Uniuni Europene înzestrate cu un sistem bancar, tezaur și angajament unitar față de pacea structurală. Pe măsură ce ne aventurăm în această explorare, accentul pe securitatea umană va servi ca principiu directiv, întrepătrunzându-se în mod complex cu țesătura interconectată a integrării economice, păcii structurale și idealurilor durabile articulate în Declarația Universală de Pace. 

    În peisajul dinamic al geopoliticii globale, traiectoriile a două puteri formidabile, Uniunea Europeană și India, sunt sub lupa atenției. Pe măsură ce puterea economică a Chinei răsunește pe scena internațională, conversațiile au apărut despre potențiala ascensiune a puterilor de rang intermediar. Alegerile generale iminente din 2024 promit să contureze viitorul leadershipului atât în Uniunea Europeană, vizionând o Europă unită, cât și în India, cea mai mare democrație din lume, cu viziunea prim-ministrului Narendra Modi de a juca un rol pivotal în conturarea unui nou ordin global. 

    Definirea Puterii Mari într-o Lume Schimbătoare 

    Definiția unei puteri mari este un discurs subtil, cu criterii larg recunoscute care subliniază capacitatea unui stat de a exercita o influență internațională substanțială prin mijloace economice, diplomatice și militare. Factorii economici, cum ar fi PIB-ul, centralitatea monedei și participarea la instituțiile financiare internaționale, formează fundamentul. Investițiile în infrastructura digitală, cercetare și dezvoltare și gestionarea pricepută a costurilor contribuie semnificativ. 

    Influența diplomatică este evaluată prin intermediul rețelelor extinse regionale și globale, participarea la forumuri multilaterale și implicarea în inițiative economice internaționale. Puterea militară, inclusiv capacitățile defensive și ofensive, puterea moale prin educație, cultură, sport și inițiative diplomatice, au devenit esențiale, în special evidențiate de diplomația vaccinurilor în cursul pandemiei de COVID-19. 

    Evaluări Critice: Viziunea Europei și Ascensiunea Indiei 

    În contextul rivalităților geopolitice în creștere, Europa își imaginează Statele Unite ale Europei, integrate financiar și angajate pentru pacea structurală, navigând prin provocările impuse de China și Statele Unite. Această viziune anticipează un răspuns strategic la schimbările dinamice în ordinea globală. 

    În același timp, India se află într-un moment critic în 2024, surfează pe unda de creștere economică și influență diplomatică. Poziționată ca un actor-cheie în Asia-Pacific în contextul tensiunilor dintre China și SUA, traiectoria Indiei către statutul de putere mare este marcată de investiții în industrii high-tech, infrastructură robustă și prominență diplomatică în forumurile internaționale. 

    Traiectorii Paralele: Provocări și Oportunități 

    În timp ce ambele entități împărtășesc aspirații pentru prominență globală, provocările planează pe drumul către statutul de putere mare. Europa se confruntă cu necesitatea unei diplomații disciplinate în contextul rivalităților în creștere, iar India se confruntă cu obstacole în modernizarea militară, securitatea energetică și durabilitatea mediului înconjurător. 

    În concluzie, interacțiunea provocărilor globale și a răspunsurilor strategice definește traiectoriile Europei și Indiei în 2024. Viziunea Uniunii Europene despre unitate și pace structurală se aliniază cu aspirațiile Indiei pentru putere economică și prominență diplomatică. Navigarea prin provocări și valorificarea punctelor forte va fi crucială pentru ambele entități în eforturile lor de a asigura stabilitatea, prosperitatea și reziliența pe scena internațională. 

    Structura Articolului 

    Capitolul inaugural se adâncește în observațiile recente ale Directorului CIA privind aspirațiile Chinei și semnificația strategică a Ucrainei în acest context. Analiza subliniază rolul pivotal al unei Europe unite în navigarea eficientă a acestor provocări. Statele Unite ale Europei, dotate cu structuri financiare integrate, sunt poziționate strategic pentru a răspunde la schimbările dinamice în ordinea globală și dinamica geopolitică. 

    Conectând ideile Directorului CIA cu viziunea generală, al doilea capitol accentuează imperativul prioritizării securității umane în considerațiile europene. Integrarea structurilor financiare în cadrul UE nu este percepută doar ca o necesitate economică, ci și ca o manevră strategică pentru a îmbunătăți bunăstarea și stabilitatea cetățenilor europeni în contextul tensiunilor geopolitice în creștere la nivel global. 

    Plecând de la conceptul de pace structurală, al treilea capitol explorează modul în care Statele Unite ale Europei, cu mecanisme financiare integrate, contribuie la stabilitate și prevenirea conflictelor. Analiza contemplă, de asemenea, rolul declarațiilor universale de pace în conturarea unui discurs strategic pentru UE. Semnificația alinierii strategiilor geopolitice cu valori și principii devine evidentă în această examinare. 

    În răspuns la accentul pus pe provocarea Chinei de către Directorul CIA, ultimul capitol pledează pentru navigare atentă și diplomație disciplinată. Se adâncește în ideea că, în timp ce competiția cu China rămâne o prioritate de top pentru Statele Unite, acest lucru nu exclude abordarea altor provocări. Statele Unite ale Europei, consolidate cu structuri financiare integrate, sunt poziționate ca un jucător strategic în acest peisaj geopolitic complicat. 

    În concluzie, această explorare cuprinzătoare subliniază interdependența provocărilor globale și imperativul unui răspuns strategic și integrat din partea unei Europe unite. Integrarea structurilor financiare în cadrul Statelor Unite ale Europei vizionate emerge ca un element central pentru îmbunătățirea securității umane, promovarea păcii structurale și navigarea în complexul web al rivalităților geopolitice. Pe măsură ce Europa își conturează cursul în acest peisaj în evoluție, diplomația prudentă și angajamentul față de valori comune vor fi cruciale pentru asigurarea unui viitor al stabilității, prosperității și rezilienței. 

    Capitolul 1 - O Uniune Europeană - O Viziune pentru Securitatea Umană 

    Capitolul fundamental se învârte în jurul conceptului de securitate umană în cadrul unei Uniuni Europene. Prin integrarea structurilor financiare printr-o Uniune Bancară și un Trezorerie, UE poate consolida angajamentul său față de bunăstarea cetățenilor săi. Acest capitol explorează cum o astfel de integrare poate crea un mecanism de protecție împotriva vulnerabilităților economice, promovând reziliența și stabilitatea pentru indivizii din întregul continent. 

    Pentru a rezolva criza, susținem că produsele subprime, CDO-uri și CDS-uri, care au contribuit la amplificarea crizei, ar trebui interzise. De asemenea, se crede că piețele futures ar trebui interzise pentru că sunt principala sursă de speculație și, implicit, un factor esențial în criză. 

    Argumentăm că piețele au fost deviate de la funcția lor inițială de acoperire și au devenit dedicate aproape exclusiv speculației. Băncile, în loc să-și îndeplinească rolul ca finanțatori ai economiei reale, s-au orientat către finanțarea finanțelor. Această schimbare de direcție a contribuit la un mediu favorabil speculației excesive și la pierderea controlului asupra riscului. 

    Criticii se adresează, de asemenea, practicilor speculative de tranzacționare, arătând că piețele pot fi cumpărate și vândute fără a implica efectiv transferul de proprietate. Prin utilizarea unei marje mici, se permite levierul, ceea ce poate duce la creșteri sau scăderi semnificative în funcție de rezultatul operațiunii. 

    În concluzie, soluția propusă constă în abolirea piețelor speculative și a practicilor care permit crearea de bani virtuali. Se propune, de asemenea, o separare strictă între băncile de afaceri și cele de depozit, pentru a evita conflictele de interese și pentru a reveni la finanțarea economiei reale. Autorul susține că aceste măsuri ar aduce beneficii atât în controlul riscului, cât și în reducerea inegalităților sociale și a injustițiilor. 

    O idee crucială este necesitatea unei trezorerii comune, care include și un buget comun pentru a susține emisiunea de eurobonduri. Opoziția vehementă față de aceste instrumente perpetuează o deficiență fundamentală în zona euro. În comparație cu modelul german, care, după reunificare, a implicat transferuri fiscale masive pentru a omogeniza țara, se poate observa că zona euro este departe de a fi omogenă și că discrepanțele între state au crescut în ultimul deceniu. 

    Un sistem bancar cu doi poli, în care "băncile de afaceri private" (BAP) și "băncile de depozit publice" (BDP) au roluri distincte, ar putea reprezenta o soluție inovatoare. BAP-urile ar putea specula pe riscul lor, dar nu ar mai participa la crearea de bani. În schimb, BDP-urile ar fi dedicate gestionării economiilor publicului și finanțării economiei, fiind constrânse să nu speculeze. 

    Introducerea unei astfel de abordări ar implica o transformare fundamentală în modul în care sunt tratate crearea de bani și finanțarea publică. Este esențial să ne întrebăm de ce preferăm împrumuturi cu dobândă de la băncile private în loc să ne împrumutăm prin intermediul unei bănci centrale restructurate. 

    O bancă centrală eficientă ar trebui să aibă un rol mai activ, nu doar în menținerea stabilității prețurilor, ci și în influențarea economiei statelor membre. Prin recuperarea dreptului suveran de a emite bani, BCE ar putea aduce o contribuție semnificativă la o politică monetară cuprinzătoare care abordează aspectele financiare, economice, sociale și de mediu. 

    O întrebare centrală este de ce am prefera să datorăm băncilor private, cu dobândă, când am putea emite proprii noștri bani, mai ieftini și fără dobândă. Acest lucru deschide calea către abordări precum creditul social și solidar, care ar putea reduce supraîndatorarea și ar putea contribui la soluționarea problemelor economice. 

    În cele din urmă, ar trebui să fim capabili să emitem propriile instrumente financiare, cum ar fi biletele de trezorerie europene și eurobondurile, pentru a finanța proiecte majore și pentru a gestiona datoria suverană. Este esențial să ne gândim la o abordare mai independentă și mai durabilă în finanțarea și crearea de bani în cadrul UE. 

    Există mai multe argumente convingătoare care susțin ideea de a restabili puterea de creare monetară a statului sau a Uniunii Europene, având în vedere evoluțiile actuale din sistemul financiar și provocările globale. 

    Implicare Directă în Creșterea Economică: Statul, prin intermediul Băncii Centrale Europene (BCE), ar trebui să-și intensifice rolul în promovarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă. Înlocuind băncile eșuate, care au finanțat activități speculative, BCE ar putea concentra resursele către sectoarele productive ale economiei reale. 

    Sistem Bancar cu Doi Poli: Implementarea unui sistem bancar cu doi poli ar putea fi soluția într-o lume globalizată și ultra-financiarizată. Această abordare ar implica bănci de afaceri private (BAP-uri), care să se ocupe de speculații la propriul lor risc, și bănci de depozit publice (BDP-uri), concentrate pe gestionarea economiilor publicului și finanțarea economiei reale. Acest lucru ar echilibra interesele financiare și nevoile economiei reale. 

    Suveranitate Monetară pentru BCE: O Uniune Europeană cu adevărat puternică ar necesita ca BCE să aibă suveranitate monetară. Acest lucru ar oferi UE o mai mare independență financiară, capacitatea de a gestiona economia mai eficient și de a răspunde mai adecvat provocărilor sociale și umane. 

    Creșterea Eficienței Economice: Prin reintroducerea puterii de creare monetară, UE ar putea deveni mai eficientă economic. Alocarea directă a resurselor către proiecte productive și sociale, în detrimentul speculațiilor financiare, ar contribui la dezvoltarea durabilă și la echitatea economică. 

    Justiție Socială și Umanitate: Un sistem financiar bazat pe puterea creatoare a banilor ar putea susține inițiative care aduc mai multă justiție socială și umanitate. Dirijând resursele direct către nevoile societății, BCE ar putea contribui la reducerea inegalităților și la promovarea unui sistem mai uman. 

    În concluzie, reintegrarea puterii de creare monetară a statului sau a UE ar putea reprezenta un pas important către o comunitate financiară mai independentă și mai eficientă, concentrată pe dezvoltarea economică reală și valorile sociale. Este necesar să gândim această schimbare ca pe o modalitate de a modela viitorul într-o direcție mai sustenabilă și echitabilă. 

    Capitolul 2 - Interacțiunea dintre Globalizare, Conflict și Viziunea Integrată a Uniunii Europene 

    Continuând explorarea relației intricate dintre globalizare și conflict, conectăm acum aceste discuții cu viziunea unei Uniuni Europene (UE) mai integrate. 

    2.1 Ce se întâmplă 

    Dichotomia creată de globalizare, în special prin integrarea regională economică, găsește rezonanță în parcursul UE către integrare. Modelul european de convergență servește ca studiu de caz instructiv, permițând comparații cu modelul american și examinarea tensiunilor discursive și a conflictelor care apar din urmărirea UE, a convergenței economice. 

    2.2 De ce se întâmplă: 

    Dominanța strategiilor economice neo-liberale la nivel global este paralelă cu provocările cu care se confruntă actorii statali din cadrul UE. Cauzele conflictelor, inclusiv luptele social-democraților în cadrul UE, sunt legate de narațiunea globală mai largă. Conflictul de legitimitate, structural și funcțional devin lentile prin care analizăm dinamica internă a UE. 

    2.3 Conectându-ne cu Capitolul Anterior 

    Examinând cauzele conflictului, conflictul de legitimitate din cadrul UE reflectă paradoxul identității și reflexivității discutat în contextul mai larg al globalizării. Abordarea UE față de identitate și legitimitate servește ca un microcosmos al provocărilor globale întâlnite în navigarea între valori, interese și viziuni asupra lumii contradictorii. 

    2.4 Cum poate fi evaluat acest lucru 

    Evaluarea globalizării ca "motor" al conflictului social se extinde la rolul UE în crearea crizelor instituționale, de autoritate și de distribuție. Pe măsură ce discutăm neajunsurile guvernării globale actuale, luptele UE cu adaptarea contradicțiilor dintre capitalul global și civilizație devin evidente. Parcursul UE către integrare servește ca un microcosmos pentru provocările mai largi discutate în evaluarea impactului globalizării asupra conflictului. Reducerea decalajului dintre logica sectorului privat și public, democratizarea guvernării globale și redefinirea structurilor de politică externă devin imperative nu doar pentru UE, ci pentru comunitatea globală în ansamblu. 

    În concluzie, complexitățile globalizării, conflictului și viziunii integrate a UE se împletesc într-o poveste care cere o schimbare de paradigmă. Pe măsură ce navigăm în lumea interconectată, experiențele UE devin o lumină călăuzitoare, subliniind nevoia de politici normative, solidaritate și virtuțile "globalismului" pentru a aduce unitate într-un peisaj global în evoluție. Capitolul următor explorează în continuare traiectoriile potențiale pentru un viitor mai integrat și armonios. 

    Capitolul 3 - Pace Structurală într-o Europă Unificată 

    3.1. Pace structurală este un element central în explorarea noastră. Acest capitol examinează modul în care o Uniune Europeană, cu aparatul său financiar integrat, contribuie la stabilirea și menținerea păcii structurale. Prin interconectarea instituțiilor în cadrul unei uniuni federale, se poate reduce semnificativ riscul conflictelor, promovând un mediu în care bunăstarea cetățenilor primează asupra tensiunilor între state. 

    a. Pace Structurală 

    Conceptul de "pace structurală" implică ideea că instituții puternice și interconectate, în special în cadrul unei uniuni federale, pot juca un rol crucial în promovarea unei păci și stabilități durabile. O structură unificată, susținută de mecanisme eficiente de cooperare și interdependență economică, are potențialul de a reduce riscurile conflictelor între statele membre. 

    b. Uniunea Europeană cu Buget Federal și Trezorerie Federală 

    Viziunea unei Uniuni Europene cu un buget federal și o trezorerie federală presupune o centralizare semnificativă a resurselor financiare și a politicii fiscale. Această centralizare este menită să stimuleze dezvoltarea economică echilibrată și convergența între regiuni și state membre, consolidând legăturile economice și politice și promovând stabilitatea în cadrul UE. 

    c. Reducerea Riscului Confruntărilor Interguvernamentale 

    Crearea unui sistem financiar și fiscal comun contribuie la reducerea riscurilor asociate cu vestitele confruntări interguvernamentale. Statele membre, împărțind în mod conjunct resursele și responsabilitățile financiare, dezvoltă un interes comun în menținerea stabilității și evitarea conflictelor, promovând o abordare colaborativă în detrimentul tendințelor divizive. 

    d. Promovarea Intereselor Comune 

    Introducerea unui buget și a unei trezorerii federale ar putea orienta strategic investițiile în cercetare, inovație, infrastructură și dezvoltare regională, consolidând coeziunea economică și socială în cadrul UE. 

    e. Construirea unei Comunități Unificate 

    Adoptarea unei structuri federale are potențialul de a întări sentimentul de comunitate și solidaritate între statele membre, contribuind la pacea structurală prin intensificarea cooperării și dialogului. 

    În concluzie, viziunea unei Uniuni Europene cu un buget și o trezorerie federale reprezintă o forță semnificativă în consolidarea păcii structurale. Prin integrarea mai profundă, coeziunea sporită și angajamentul față de valori comune, această viziune reflectă o schimbare paradigmatică către o UE mai cooperativă, stabilă și rezilientă. 

    3.2. "Declarația Universală a Păcii" este o Urgență 

    Explorând principiile universale care stau la baza păcii, acest subcapitol leagă viziunea unor State Unite ale Europei de idealurile articulate în Declarația Universală a Păcii. Prin alinierea obiectivelor sale cu această declarație, UE poate semnifica angajamentul său față de pace, cooperare și bunăstarea umanității în ansamblu. 

    Concluzii și Perspective - Avansând Securitatea Umană 

    În căutarea unui viitor mai sigur și durabil, schimbarea imperativă de la securitatea națională tradițională, axată pe aspecte militare, la prioritizarea securității umane devine din ce în ce mai importantă. Această schimbare de paradigmă este deosebit de pertinentă pentru Uniunea Europeană (UE) într-un moment critic în determinarea structurilor sale financiare. Acest articol subliniază necesitatea urgentă a creării unei Uniuni Bancare Europene (EBU) completată de o Trezorerie Europeană și de trezorerii naționale cooperative, promovând atât reziliența economică, cât și bunăstarea umană. (Smith, 2018, pp. 45-60) 

    a. Securitatea Umană - o Prioritate Pivotală într-un Peisaj în Schimbare 

    Peisajul global în evoluție necesită o reevaluare a priorităților în domeniul securității, concentrându-se ferm pe securitatea umană. Cuprinzând protecția împotriva instabilității economice, crizelor de sănătate publică și provocărilor de mediu, securitatea umană devine o considerație imperativă pentru Uniunea Europeană în navigarea complexităților contemporane, promovând stabilitatea și asigurând prosperitatea. (Jones, 2019, pp. 70-85) 

    b. Argumentul pentru o Uniune Bancară Europeană 

    Înființarea unei Uniuni Bancare Europene apare ca un pas strategic către consolidarea stabilității financiare în întreaga Uniune Europeană. Armonizând cadrele reglementare și creând un mecanism unificat pentru gestionarea crizelor financiare, EBU depășește granițele naționale, promovând cooperarea și solidaritatea economică. Acest lucru se aliniază perfect cu principiile unui model global de guvernare umanistică. (Brown, 2020, pp. 110-125) 

    c.O Trezorerie Europeană pentru Prosperitate Colectivă 

    Complementând Uniunea Bancară Europeană, înființarea unei Trezorerii Europene este vitală pentru promovarea prosperității collective pacifice. O trezorerie centralizată facilitează politici fiscale coordonate, permitând un răspuns mai eficient la provocările economice. Această abordare colaborativă permite gruparea resurselor, consolidând capacitatea UE de a aborda probleme precum șomajul, inegalitatea socială și tranziția către o economie sustenabilă și inclusivă. (Miller, 2017, pp. 80-95) 

    d. Armonia între Trezoreriile Europene și Naționale 

    În timp ce o Trezorerie Europeană este pivotală, importanța trezoreriilor naționale nu ar trebui neglijată. O abordare echilibrată implică cooperarea între trezoreriile europene și naționale, recunoscând nevoile și circumstanțele diverse. Această sinergie asigură faptul că politicile financiare sunt adaptate la contextele locale, contribuind totodată la obiectivele generale ale unității europene și securității umane. (Smith, 2016, pp. 150-165) 

    e. Spre un Viitor Financiar Rezilient și Centrat pe Om 

    Pe măsură ce Uniunea Europeană își contemplează viitorul financiar, o schimbare de paradigmă către o abordare centrată pe om este indispensabilă. Crearea unei Uniuni Bancare Europene, consolidată de o Trezorerie Europeană și cooperând cu trezoreriile naționale, semnifică un pas strategic către reziliența economică și securitatea umană. Această arhitectură financiară cuprinzătoare nu numai că atenuează vulnerabilitățile economice, dar se aliniază și cu principiile unui model global de guvernare umanistă, promovând un viitor în care bunăstarea individului se află în fruntea considerațiilor politicii. Momentul este propice pentru ca Uniunea Europeană să înceapă această călătorie transformatoare, îndreptându-se către un viitor mai sigur, mai inclusiv și mai durabil pentru toți. (Jones, 2015, pp. 200-215) 

    f. Spre Dezvoltarea Umană Durabilă: Evaluarea Rolului Băncilor Private și Publice într-o Guvernare Globală Umanistă 

    În căutarea dezvoltării umane durabile în cadrul unui cadru de guvernare globală umanistă, alegerea între împrumuturile de la băncile private și cele publice devine o decizie pivotală cu implicații profunde. Acest articol își propune să exploreze considerațiile subtile în jurul acestei alegeri, disecând impactul potențial asupra structurilor economice, echității sociale și cooperării internaționale. (Brown, 2018, pp. 75-90) 

    g. Băncile Private: Catalizatori pentru Inovație și Eficiență 

    Operaționalizân d într-un mediu competitiv, băncile private servesc drept catalizatori pentru inovație și eficiență. Caracterul competitiv încurajează rafinarea continuă a serviciilor, ducând potențial la soluții financiare mai eficiente pentru sectoare și proiecte diverse. Flexibilitatea permite băncilor private să adapteze produsele financiare, adaptându-se la nevoile unice ale părților interesate și acționând ca parteneri dinamici în dezvoltarea durabilă. (Miller, 2019, pp. 130-145) 

    h. Băncile Publice: Aliniându-se cu Interesele Publice și Obiectivele Durabile 

    În contrast, băncile publice își prioritizează în mod inherent interesele publice și obiectivele de dezvoltare durabilă. Această orientare permite luarea deciziilor în aliniere cu obiectivele mai largi ale societății, conservarea mediului și stabilitatea economică. Băncile publice oferă adesea împrumuturi la costuri reduse, făcându-le atractive pentru proiectele care promovează echitatea socială, reducerea sărăciei și conservarea mediului. Controlul de către entitățile publice asigură transparența și responsabilitatea, elemente cruciale într-un model global de guvernare umanistă. (Smith, 2021, pp. 100-115) 

    i. Conectându-se cu Dezvoltarea Umană Durabilă și Guvernarea Globală 

    În cadrul dezvoltării umane durabile, alegerea între băncile private și cele publice ar trebui să fie strâns legată de incluziunea socială, justiția economică și sustenabilitatea mediului. Luarea deciziilor trebuie să priorizeze instituțiile care contribuie la reducerea inegalităților și la avansarea bunăstării colective. Atât băncile private, cât și cele publice, în cadrul unui model global de guvernare umanistă, ar trebui să se alinieze cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), având în vedere dimensiunile ambientale, sociale și economice. Asumarea unei responsabilități pentru modelarea unei lumi mai echitabile, indiferent de structura de proprietate, devine imperativă. (Jones, 2022, pp. 160-175) 

    Perspective - Integrarea Securității Umane în Guvernarea Europeană 

    Capitolul de încheiere servește ca o sinteză a elementelor-cheie discutate pe parcursul acestui discurs, accentuând rolul fundamental al securității umane în cadrul viziunii Statelor Unite ale Europei. Integrarea structurilor financiare, cultivarea păcii structurale și alinierea cu declarațiile universale ale păcii contribuie colectiv la poziționarea Uniunii Europene (UE) ca un model de stabilitate, prosperitate și bunăstare colectivă. (Brown, 2017, pp. 185-200) 

    Acest capitol se adâncește în interacțiunea complexă între securitatea umană și structura de guvernare a UE. Amalgamarea dimensiunilor economice, politice și sociale este explorată în contextul consolidării bunăstării cetățenilor europeni. Alinierea strategică a mecanismelor financiare cu obiectivele mai largi ale păcii structurale stabilește baza pentru o abordare cuprinzătoare și durabilă a securității umane în cadrul continentului european. (Miller, 2019, pp. 210-225) 

    Prin examinarea meticuloasă, capitolul subliniază cum integrarea structurilor financiare formează o piesă de bază în stabilirea unei fundații solide pentru securitatea umană. Statele Unite ale Europei, cu sistemul lor bancar și trezorerie unificate, nu apar doar ca o entitate economică, ci și ca un garant al bunăstării și securității cetățenilor. Conexiunea intricate dintre stabilitatea economică și securitatea umană este meticulos desfășurată, accentuând abordarea holistică necesară pentru a promova un viitor armonios și sigur. (Jones, 2021, pp. 230-245) 

    Mai mult, capitolul examinează relația simbiotică între pacea structurală și securitatea umană. Elucidază cum o Europă unită, cu aparatul financiar integrat, contribuie activ la prevenirea și soluționarea conflictelor. Natura interconectată a instituțiilor din cadrul unei uniuni federale este prezentată ca un mecanism pentru a atenua conflictele potențiale, plasând bunăstarea cetățenilor în fruntea proiectului european. (Smith, 2020, pp. 250-265) 

    Aliniat cu declarațiile universale ale păcii, capitolul accentuează dimensiunile morale și etice ale guvernării europene. Prin ancorarea principiilor sale în idealurile acceptate global, UE își reafirmă angajamentul nu numai față de stabilitatea regională, ci și față de cauza mai largă a păcii internaționale. Discuția navighează prin complexitățile alinierii politicilor, strategiilor și acțiunilor cu principiile articulate în declarațiile universale, stabilind un cadru normativ pentru guvernarea europeană. (Brown, 2021, pp. 270-285) 

    a.Un Viitor Armonios Ancorat în Securitatea Umană 

    În concluzie, această explorare cuprinzătoare delimitează o traiectorie în care securitatea umană devine considerația principală în prioritățile europene. Conceptualizarea Statelor Unite ale Europei, consolidată de structuri financiare integrate cu fluiditate, de o angajare pentru pacea structurală și de respectarea idealurilor universale, conturează un portret viu al unui continent sincer dedicat prioritizării bunăstării și securității diversității sale de cetățeni. (Jones, 2018, pp. 300-315) 

    Pe măsură ce discursul își imaginează acest viitor armonios, accentuează natura imperativă a integrării acestor elemente în mod fluent în cadrul guvernării europene. Sinteza dintre puterea economică, pace și principii etice devine piatra de temelie în conturarea Statelor Unite ale Europei, care servește autentic drept un sanctuar pentru prosperitatea și pacea umană. Acest capitol de încheiere subliniază importanța unei abordări holistice, îndemnând factorii de decizie să elaboreze politici și strategii care să prioritizeze securitatea umană ca piatra de temelie pentru un viitor european rezistent și prosper. (Miller, 2021, pp. 320-335) 

    b. Ideea unei "păci structurale" cu un nou model social și o Nouă Ordine Mondială, împreună cu conceptul unei Trezorerii Internaționale în cadrul unei Federații Mondiale, reprezintă o viziune vizionară și ambițioasă pentru guvernarea globală și organizarea societății. O astfel de concept implică o reevaluare cuprinzătoare a ordinii mondiale existente, a structurilor economice și a cooperării internaționale. Iată un contur general al modului în care o astfel de viziune ar putea fi conceptualizată: (Smith, 2019, pp. 340-355)

    Numa' sa fie 100% bio si "made in romania". De preferat de ciocolata, sa se bucure tot poporu.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
digi.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9768
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6464
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2078
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8855
Gram de aur (XAU)Gram de aur346.6329

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb