MATTHEW SHERWOOD, ECONOMIST:"România va reveni la nivelul economic pre-criză în 2022"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

"România va reveni la nivelul economic pre-criză în 2022"

Wolfgang Schussell, fost cancelar al Austriei: "Modul de folosire a banilor europeni este adevărata provocare pentru România"

România ar putea înregistra o contracţie a PIB de 5,7% în acest an şi o creştere de 4% în 2021, potrivit estimărilor lui Matthew Sherwood, analist la The Economist Intelligence Unit (EIU). Astfel, România ar urma să revină la nivelul economic pre-criză abia în 2022.

Acesta a precizat: "România a intrat în această criză într-o situaţie mult mai bună comparativ cu criza financiară globală. Atunci am avut şocul, apoi criza datoriilor suverane din zona Euro şi a durat mai bine de şase ani pentru România să revină la nivelurile anterioare crizei. Cu Covid, acum vorbim de un şoc pur exogen, deci România este într-o situaţie financiară mult mai bună. Suferă totuşi de un spaţiu fiscal redus date fiind deficitele fiscale din ultimii ani şi de o capacitate instituţională scăzută pentru a se lupta cu criza. Pe scurt, nu arată aşa de sever cum ne aşteptam anterior: ne aşteptăm ca PIB-ul real să se contracte cu 5,7% în acest an, dar ne aşteptăm la o revenire destul de lentă, creştere de 4% în 2021 şi România se va întoarce la nivelurile anterioare crizei în 2022. Asta în mare parte ca urmare a faptului că criza pe care o vedem se va prelungi şi creşterile de cazuri (noi de Covid) pe care le vedem în România vor acţiona ca o frână asupra recuperării în a doua jumătate a acestui an şi în începutul anului următor".

Sherwood a mai spus că aşteptările pentru alegerile generale din 6 decembrie sunt ca o coaliţie electorală de centru-dreapta, condusă de liberali, să câştige alegerile, urmând apoi o coaliţie de guvernare.

"Sunt câteva măsuri care au fost adoptate şi care dacă rămân în vigoare... reprezintă unul din riscurile negative majore la adresa perspectivei României", a mai spus Sherwood, fără să facă referire la Legea pensiilor.

Fondurile europene de relansare, de circa 80 de miliarde de euro, sunt o oportunitate unică pentru România, a mai spus sursa citată.

"Cea mai mare preocupare este abilitatea României de a absorbi aceste fonduri. Are un istoric slab în privinţa asta şi va fi nevoie de mai mult privind înainte", a spus Sherwood.

La rândul său, la conferinţa intitulată "Europe's landscape in the shadow of the pandemic/Romania: Transformation - Recovery - Resilience", Wolfgang Schussel, fostul cancelar al Austriei în perioada 2000-2007, a afirmat că în perioada 2014-2020 România a atras, până la finalul lunii septembrie, doar circa 40% din fondurile alocate la nivel european.

"Deci cred că modul de folosire a banilor şi a o face într-un mod mai bun este adevărata provocare pentru România. Timing-ul este de asemenea decisiv pentru că defacto trebuie să dezvolţi proiecte şi priorităţi pentru următorii trei ani. Este o nevoie enormă de îmbunătăţire a guvernanţei publice şi aceasta este o precondiţie pentru România ca să construiască infrastructură, autostrăzi, centre de date, să digitalizeze economia, guvernul, educaţia etc. (...) Puţin mai multă centralizare în folosirea acestor fonduri UE este necesară. Cred că următorul guvern... majoritatea reclamaţiilor privind folosirea fondurilor europene de către România au fost dedicate mai mult sau mai puţin guvernelor social-democrate, nu guvernului prezent, şi sper ca următorul guvern, poate cu o majoritate, va crea o structură pentru folosirea într-un mod profesionist a acestor fonduri. Şi aş mai spune că România este ţara europeană cu cei mai mulţi cetăţeni care trăiesc peste hotare. Să încerce să aducă o parte înapoi, pe cei experimentaţi, să creeze companii şi să-şi ofere experienţa şi competenţa, în special pentru folosirea acestor fonduri europene, ar fi de mare interes. Desigur, educaţia este cel mai important factor în toţi aceşti factori în anii care vor veni. (...) Cred că există acum o înţelegere mai bună a faptului că ţările cele mai afectate, Grecia, Croaţia, Bulgaria, România, au nevoie de ceva flexibilitate (în privinţa datoriei şi deficitelor - n.r.) şi cred că toată lumea înţelege asta. Pe de altă parte, ce ar trebui să aştepte restul Uniunii Europene este profesionalism şi dedicaţie pentru folosirea potrivită a acestor bani - decarbonare, digitalizare şi mai puţină corupţie. Aceasta este o precondiţie şi cred că toată lumea va insista pe asta", a spus Schussel.

În privinţa educaţiei digitale trebuie notată o analiză prezentată ieri şi realizată de asociaţia DigitalEurope, care arată că doar 33% dintre români au cunoştinţe digitale de bază, spre deosebire de 68% dintre europeni.

Totodată, John Bruton, fost prim-ministru al Republicii Irlandei în perioada 1994-1997, a spus şi el că banii europeni ar putea să aducă un plus de cel puţin 5% la PIB-ul României.

"Beneficiarii clari ai acestei creştere a fondurilor europene vor fi ţări precum Croaţia, Grecia, Bulgaria şi desigur România. În toate aceste cazuri, beneficiile acestor bani de la UE ar putea să se ridice la 5% din PIB-ul ţărilor în cauză. Este un act de solidaritate din partea Uniunii Europene, recunoscând că această criză Covid înmulţeşte inegalităţile din societăţile noastre şi că cu cât o ţară este mai săracă, cu atât va suferi mai mult", a spus Bruton.

În aceeaşi conferinţă a luat cuvântul şi Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, care a punctat că România intenţionează să realizeze investiţii în valoare de 12,5 miliarde de euro în perioada 2020-2025 în sistemul energetic naţional, aici fiind incluse şi proiecte de infrastructură energetică şi de generare.

Totodată, potrivit lui Drăgan, până în 2030, România va începe şi va finaliza extinderea terminalului 2 de la Otopeni, crearea infrastructurii de transport cargo pe acelaşi aeroport, construirea a 300 de km de autostrăzi şi drumuri expres, precum şi investiţii de până la 300 de km de cale ferată.

Întrebat cu privire la îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene, Drăgan a spus că s-au constituit grupuri de lucru în fiecare minister pentru a identifica şi depăşi barierele din trecut care au îngreunat absorbţia fondurilor europene. Totodată, se doreşte creşterea transparenţei pentru a oferi acces la banii europeni tuturor părţilor interesate şi proiectelor solide.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

27 Noi. 2020
Euro (EUR)Euro4.8735
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0875
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5081
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4471
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.6576

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie