Mediul de afaceri, ţinta noilor impozite şi taxe propuse de guvernul Bolojan

Majorarea impozitării câştigurilor din tranzacţiile bursiere, creşterea impozitului pe câştigurile rezultate din tranzacţiile cu criptomonede, creşterea impozitului pe locuinţe, reformarea sistemului de pensionare a magistraţilor, majorarea capitalului social minim pentru companiile din ţara noastră în funcţie de cifra de afaceri, reprezintă principalele modificări cuprinse în cele şase proiecte legislative ale pachetului 2 adoptate de guvernul Bolojan în şedinţa de guvern de vineri, proiecte pe care îşi va asuma răspunderea în Parlament. După aprobarea lor în şedinţa de guvern de vineri seară, iniţiativele legislative ale Guvernului au fost trimise la Parlament pentru ca timp de două zile, în weekend, deputaţii şi senatorii să poată formula şi depune amendamente la proiectele respective, amendamente asupra cărora Executivul ar urma să decidă astăzi dacă le acceptă sau nu, ori dacă îşi însuşeşte măcar o parte dintre ele.

Cert este că, la o primă lectură a proiectelor de lege aprobate de Guvern vineri, reţinem că pachetul 2 de reforme fiscale schimbă radical regulile jocului pentru investitori şi antreprenori, dar şi pentru simplii cetăţeni şi pentru administraţia publică. Probabil că aceasta este cauza principală pentru care acest pachet de măsuri este contestat puternic de patronate şi sindicate, spre deosebire de primul pachet asumat în luna iulie de guvernul Bolojan.

În ceea ce priveşte mediul de afaceri, o primă schimbare importantă are loc cu privire la câştigurile rezultate din tranzacţiile bursiere. Astfel, potrivit prevederilor proiectului de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, pentru transferuri/operaţiuni efectuate prin intermediul bursei, se impun prin reţinere la sursă astfel:

"a) în cazul titlurilor de valoare: (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;

b) în cazul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate: (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deţinute o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deţinute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii”.

Textul proiectului de lege mai prevede că pentru determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeaşi ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat - primul ieşit, pe fiecare simbol.

Acelaşi proiect de act normativ mai prevede că în cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală, impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei. Câştigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie a criptomonedelor nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei.

Mecanismul de mai sus se aplică transparent, prin declaraţia unică, şi marchează un moment de cotitură pentru toţi cei care s-au obişnuit să vadă în criptomonede un teritoriu fiscal mai puţin controlat.

• Capital social minim, în funcţie de cifra de afaceri

Cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale introduce noi reguli privind mediul antreprenorial. Una dintre măsurile cele mai dure din pachetul II este legată de firmele care nu deţin cont bancar sau cont la Trezoreria Statului. Potrivit proiectului de lege iniţiat de guvernul Bolojan, aceste companii vor fi declarate inactive şi, dacă nu îşi rezolvă situaţia într-un an, vor fi dizolvate automat. Mai mult, aceeaşi sancţiune va fi aplicată şi firmelor nou înfiinţate dacă în termen de 60 de zile de la înfiinţare nu îşi deschid un astfel de cont. Măsura loveşte microîntreprinderile care funcţionau preponderent pe bază de numerar, sub pretextul transparentizării tranzacţiilor şi combaterii evaziunii fiscale.

A doua măsură ce priveşte mediul antreprenorial este creşterea capitalului social minim necesar pentru companii. Proiectul legislativ aprobat de Guvern prevede ca valoarea minimă a capitalului social să fie stabilită în funcţie de cifra de afaceri a companiei, astfel: pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei capitalul social minim va fi de 500 lei; pentru firmele cu cifră de afaceri peste 400.000 lei capitalul social minim va fi de 5000 lei. Nivelul a fost calculat prin raportare la salariul mediu net, cu scopul de a creşte responsabilitatea juridică a SRL-urilor faţă de creditori, inclusiv statul. În cazul societăţilor cu răspundere limitata nou înfiinţate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei. SRL-urile vor avea la dispoziţie un termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ pentru a-şi majora capitalul social la nivelul stabilit de noua lege.

Un alt punct dur al reformei îl reprezintă eşalonarea datoriilor, posibilă doar cu garanţii personale. Practic, acţionarii sau beneficiarii reali ai unei firme vor fi obligaţi să acopere din patrimoniul propriu datoriile companiei, în caz de colaps, pe baza unui contract de fideiusiune. Pe baza acestor garanţii, dacă firma intră în colaps financiar, statul poate să se îndestuleze direct de la cei care o controlează. Apoi, termenele de plată pentru restul obligaţiilor fiscale, care nu intră în eşalonare, se reduc de la 180 la 60 de zile, ceea ce înseamnă că „strategiile” de amânare dispar complet.

Eficientizarea fiscală aduce eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 2026, creşterea taxelor pentru vehiculele poluante (pe principiul „poluatorul plăteşte”), acordarea de stimulente pentru maşinile electrice, precum şi noi mecanisme de combatere a evaziunii fiscale.

Proiectul mai prevede introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE, precum China sau Turcia. Taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat.

• Reformarea statului - un capitol important în noul pachet de măsuri

Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai amplu de reforme, împărţit de Guvern în şase proiecte distincte, tocmai pentru a evita riscul blocajelor de constituţionalitate şi pentru a accelera implementarea lor. Cele şase domenii vizate acoperă fiscalitatea, reforma companiilor de stat, reorganizarea instituţiilor autonome precum ANRE, ASF şi ANCOM, sănătatea, pensiile magistraţilor şi administraţia locală. Instituţiile autonome ANRE, ASF şi ANCOM vor trece prin reduceri de personal de până la 20%, salariile conducerii vor scădea cu 30%, iar mandatele de conducere vor fi limitate la maximum două.

În privinţa magistraţilor, proiectul păstrează pensia specială la 70% din venitul net, dar impune o perioadă de tranziţie de cel puţin 10 ani până la vârsta de pensionare de 65 de ani, cu posibilitatea extinderii la 15 ani.

Pentru administraţia locală, proiectul prevede tăierea a 25% din posturi (aproximativ 40.000 de persoane) şi ameninţarea cu blocarea fondurilor de la centru în caz de raportări întârziate va pune presiune maximă asupra primăriilor, care riscă să rămână fără resurse pentru servicii esenţiale. Prin acest pachet de măsuri se introduce un sistem unitar de raportare a performanţei în rândul administraţiei publice, iar digitalizarea completă a actelor administrative trebuie finalizată în maximum trei ani. Acest proiect legislativ privind reforma administraţiei locale nu avea toate avizele necesare la şedinţa de guvern de vineri şi urma să fie aprobat până ieri pentru a fi trimis la Parlament.

Companiile de stat intră la rândul lor în colimator: se reduc indemnizaţiile, scade numărul membrilor din consiliile de administraţie,guvernanţa companiilor de stat va fi monitorizată mai strict, pe baza unor rapoarte trimestriale publice privind cheltuielile şi profitabilitatea întocmite conform unor indicatori financiari obligatorii.

Controlul şi integritatea devin cuvinte-cheie. Angajaţii Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc vor fi supuşi testelor psihologice şi de integritate, iar inspectorii vamali şi cei de la antifraudă vor purta camere bodycam, fiecare control fiind filmat integral. Practic, toate controalele vor fi filmate, astfel încât să nu mai existe discuţii despre „ce s-a întâmplat pe teren”, în scopul creşterii transparenţei şi descurajării mitei. În ceea ce priveşte licitaţiile derulate de ANAF pentru bunurile sechestrate, acestea se vor derula doar online. Bunurile, preţurile de pornire şi condiţiile de participare vor fi afişate pe o platformă digitală, iar taxele de înscriere (10% din valoarea bunului) se vor plăti doar electronic. La final, procesul-verbal de adjudecare va fi semnat electronic.

Reforma sănătăţii aduce contracte de performanţă pentru managerii de spitale, deschiderea de puncte medicale în mediul rural de către medicii de familie şi obligativitatea CNAS de a raporta trimestrial modul în care sunt cheltuiţi banii publici.

Proiectul propune instituirea de norme intermediare în domeniul impozitului pe clădiri şi al impozitului pe teren, până la implementarea evaluării în masă a bunurilor imobile ce fac obiectul impozitării utilizandu-se Sistemul informatic dedicat în acest sens. Acest sistem informatic se preconizează că ar putea să furnizeze în anul 2026 valori de utilizat pentru determinarea bazei fiscale aferente anului 2027. În prezent, pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Proiectul de lege prevede practice dublarea valorii impozabile a locuinţelor la care se aplică taxa pe proprietate.

Prin prisma măsurilor fiscale de mai sus, misiunea Guvernului de aseumare a răspunderii în Parlament pe respectivele proiecte de lege, se anunţă una dificilă atât timp cât vom avea o şedinţă de plen reunit care se anunţă tensionată, prin prisma amendamentelor propuse de senatori şi deputaţi.