Mihai Căruntu, AAFBR: ”Fondurile pilon II vor fi forţate să predea ştafeta investiţiilor la BVB”

A.I.
Piaţa de Capital / 3 noiembrie, 07:14

Mihai Căruntu, AAFBR: ”Fondurile pilon II vor fi forţate să predea ştafeta investiţiilor la BVB”

”Peste trei-patru ani, majoritatea companiilor antreprenoriale importante care vor dori să iniţieze IPO-uri la Bucureşti nu se vor mai putea baza pe fondurile de pensii obligatorii”

”Modul în care industria OPCVM se va dezvolta în următorii ani va avea o mare importanţă pentru viitorul economisirii în România, dar şi pentru dezvoltarea bursei din Bucureşti.”

”După ce fondurile de pensii obligatorii au modelat masiv bursa locală în ultimii zece ani, efectul paradoxal care se va manifesta gradual în anii următori va fi de reducere progresivă a influenţei lor asupra pieţei locale”

Fondurile de pensii obligatorii îşi dublează activele la circa patru ani, ceea ce înseamnă că, în principiu, începând cu anul 2028, companiile antreprenoriale cu o capitalizare ţintă la preţ de IPO sub 500 milioane euro vor fi prea mici pentru a mai putea mobiliza resursele şi interesul celor mai importanţi investitori cu capital românesc de la bursa din Bucureşti. Acest fapt ridică provocarea foarte delicată ca rolul fondurilor de pensii obligatorii de principal furnizor de capital autohton în cadrul IPO-urilor la BVB să fie preluat de fondurile de pensii pilon III şi de fondurile deschise, conform unei analize realizate de Mihai Iulian Căruntu, Vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), publicată în ultimul newsletter al organizaţiei.

”În acest sens, din punct de vedere structural, industria financiară românească are nevoie rapid de materializarea unui veritabil salt al activelor fondurilor de pensii opţionale şi al fondurilor mutuale, situate în prezent la doar 0,4% şi, respectiv, 1,6% din PIB, comparativ cu fondurile de pensii obligatorii, cu active de 9,7% din PIB”, afirmă analistul.

Vicepreşedintele AAFBR a scris: ”Una dintre condiţiile necesare, dar nu şi suficiente, pentru ca o piaţă de capital să fie atractivă pentru investitorii străini, dar şi din perspectiva derulării cu succes a unor oferte publice iniţiale (IPO) majore, se referă la existenţa unui segment puternic al investitorilor instituţionali autohtoni. Din această perspectivă, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) se află de peste un deceniu într-o postură foarte bună, în condiţiile în care fondurile de pensii pilon II s-au constituit într-un veritabil pol de capital românesc, care a crescut accelerat, semnificativ peste ritmul de dezvoltare al bursei localе.

Cererea sistematică de acţiuni ale fondurilor obligatorii, pe piaţa locală, reprezintă una dintre explicaţiile principale ale performanţei indicilor BVB în ultimii cinci-zece ani. Astfel, dacă avem ca referinţă indicii total-return (care includ şi impactul dividendelor distribuite de companii), bursa din Bucureşti a surclasat toate bursele din regiune, cu o performanţă a indicelui BET-TR de peste 210% de la sfârşitul anului 2019 şi până în prezent. Comparativ, creşterea indicelui total-return al bursei din Atena a fost de circa 175%, iar al bursei din Praga de circa 205%, în timp ce indicii pieţelor de referinţă cu care ne place să ne comparăm, adică bursa din Varşovia şi cea din Viena, au consemnat avansuri sub 90%.

Un alt efect al expansiunii fondurilor obligatorii de pensii a constat în faptul că ele au devenit principalii investitori în cadrul IPO-urilor importante derulate la BVB în ultimii zece ani. După succesul IPO-ului Hidroelectrica din iulie 2023, în care fondurile pilon II au absorbit acţiuni de circa un miliard de euro, nicio companie din România nu mai poate fi considerată prea mare pentru a derula cu succes o ofertă publică iniţială la BVB. Problema a constat însă în faptul că numărul IPO-urilor reprezentative a fost foarte redus în ultimul deceniu. Astfel, poate fi făcută afirmaţia că marile afaceri antreprenoriale de calitate din România au profitat doar în mică măsură de prezenţa acestor investitori instituţionali la bursa din Bucureşti.

În acest sens, am avut numai nouă IPO-uri reprezentative închise cu succes la BVB în ultimii zece ani: MedLife (decembrie 2016), Digi (mai 2017), Sphera (noiembrie 2017), Purcari (februarie 2018), TTS (mai 2021), One United (iunie 2021), Aquila (noiembrie 2021), Hidroelectrica (iulie 2023) şi Premier Energy (mai 2024). Însă, o ofertă cât de cât rezonabilă de companii pentru fondurile de pensii ar fi presupus să avem anual câteva IPO-uri care să însemne, cumulat, oferte publice de măcar 300-500 milioane euro. Ceea ce este foarte departe de ceea ce piaţa locală de capital a putut să ofere în ultimul deceniu.

Cum a devenit pilonul II prea mare pentru BVB

Vestea (foarte) proastă este însă că, peste încă trei-patru ani, majoritatea companiilor antreprenoriale importante care vor dori să iniţieze IPO-uri la Bucureşti nu se vor mai putea baza pe fondurile de pensii obligatorii. Acestea vor deveni prea mari pentru a justifica investiţii în oferte publice iniţiale ale companiilor cu capitalizări ţintă la listare mai mici de 500 milioane euro, faţă de valori de piaţă de 250-300 milioane euro, încă eligibile în prezent pentru fondurile pilon II.

Aritmetica simplă pune în evidenţă provocarea majoră cu care se va confrunta piaţa locală de capital. Observăm, în graficul de mai jos, cum, la circa patru ani, industria fondurilor de pensii obligatorii îşi dublează activele. Cum acestea erau, la 30 septembrie 2025, de 36,2 miliarde euro, nivelul activelor fondurilor obligatorii de pensii va atinge, spre exemplu, pragul de 50 miliarde euro până la sfârşitul anului 2027 sau oricum în cursul anului 2028.

Mihai Căruntu, AAFBR: ”Fondurile pilon II vor fi forţate să predea ştafeta investiţiilor la BVB”

De regulă, pentru un fond de pensii nu are sens să deţină, într-un emitent, o participaţie semnificativ mai mică de 0,5% din valoarea activelor sale. Pentru că asta ar însemna că evoluţia cotaţiilor respectivului emitent ar avea un impact neglijabil asupra performanţei generale a fondului şi, astfel, costurile de administrare ale unui portofoliu cu multe poziţii de o asemenea dimensiune nu prea se justifică.

Dar să presupunem, totuşi, că, la nivelul întregii industrii, acceptăm drept minim rezonabilă o expunere agregată pe un emitent în echivalentul a 0,2% din activele nete ale fondurilor Pilon II de 50 miliarde euro. Acest fapt ar însemna o investiţie cumulată a fondurilor de 100 milioane euro într-o ofertă publică iniţială. Dacă considerăm că, astfel, fondurile de pensii pilon II ar achiziţiona 20% din capitalul social al respectivei companii (echivalentul a două treimi dintr-un free-float orientativ de 30%), rezultă necesitatea unei capitalizări ţintă la listare de minimum 500 milioane euro pentru o companie antreprenorială, astfel încât aceasta să fie eligibilă să mobilizeze interesul fondurilor obligatorii de pensii.

Or, evident că marea majoritate a companiilor antreprenoriale importante din România au o valoare potenţială de piaţă semnificativ sub 500 milioane euro. Şi, ca atare, se pune în mod dramatic problema ca ecosistemul foarte propice în ultimii ani pentru listări la BVB ale unor firme private importante să dispară pur şi simplu în circa trei ani. Cu alte cuvinte, marii antreprenori români trebuie să-şi accelereze serios planurile de listare în cazul în care doresc să ajungă la BVB, nefiind prea înţelept să amâne iniţierea unor oferte publice mai târziu de 2027. Motivul concret ar fi că, destul de probabil, alţi investitori instituţionali români nu vor avea prea curând forţa să mobilizeze capitaluri cât de cât comparabile, ca ordin de mărime, cu cele pe care fondurile de pensii pilon II au fost capabile să le investească în ultimii ani în cadrul ofertelor publice iniţiale de la bursa din Bucureşti.

Veritabil paradox la BVB peste doi-trei ani

Astfel, pentru ca BVB să nu rămână fără investitori instituţionali relevanţi în majoritatea ofertelor primare iniţiate de companiile antreprenoriale, este obligatorie o predare reală de ştafetă de la fondurile pilon II către fondurile pilon III şi fondurile deschise diversificate şi pe acţiuni. Ca să înţelegem dimensiunea provocării, este suficient să trecem în revistă asimetria economisirii interne nebancare. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2025, valoarea activelor nete ale fondurilor pilon II era de 36,2 miliarde euro (adică 9,7% din PIB-ul estimat pentru 2025), în timp ce pilonul III avea active nete de doar 1,3 miliarde euro (0,4% din PIB). De asemenea, la sfârşitul lunii august 2025, fondurile deschise au ajuns la active nete de 6,1 miliarde euro, ceea ce este echivalent cu o adâncime a industriei OPCVM de 1,6% din PIB.

Discrepanţa «diferenţelor» de calibru dintre fondurile de pensii obligatorii şi ceilalţi investitori instituţionali români reiese din analizarea valorii plasamentelor efective în acţiuni. Astfel, fondurile pilon II au o expunere la BVB de circa 8,5 miliarde euro, faţă de 0,4 miliarde euro în cazul fondurilor pilon III şi circa 1,3 miliarde euro în cazul fondurilor deschise diversificate şi pe acţiuni.

De asemenea, structura free-float-ului pieţei reglementate a BVB este şi mai sugestivă din perspectiva provocărilor viitoare ale bursei noastre. Astfel, fondurile de pensii pilon II au ajuns la circa 38% din free-float, fiind de departe cel mai important acţionar al companiilor listate pe piaţa principală a bursei din Bucureşti. La un nivel de circa 24%, ponderea în free-float a investitorilor persoane fizice (retail) se arată surprinzător de redusă, fiind semnificativ sub cea a fondurilor obligatorii. Ceilalţi investitori instituţionali autohtoni, respectiv fondurile de pensii opţionale şi fondurile deschise (diversificate şi pe acţiuni), au ponderi net inferioare fondurilor obligatorii, adică 1,6% şi, respectiv, 7%.

Rezultă astfel că, deocamdată, aceşti investitori instituţionali au o influenţă redusă asupra cotaţiilor la bursa din Bucureşti. Întrebarea la care nu poate fi dat un răspuns precis se referă la cum se împarte ponderea de 29% din free-float-ul BVB între investitorii străini şi alte persoane juridice rezidente (adică alţi investitori decât fondurile de pensii şi fondurile deschise). Cu o probabilitate destul de mare, s-ar putea afirma că investitorii străini nu deţin, totuşi, mai mult de 15% din free-float-ul BVB, sentimentul general al observatorilor pieţei de capital din România fiind că nerezidenţii au o prezenţă tot mai redusă la bursa din Bucureşti.

Mihai Căruntu, AAFBR: ”Fondurile pilon II vor fi forţate să predea ştafeta investiţiilor la BVB”

În concluzie, rezultă că provocarea concretă pentru bursa din Bucureşti este ca fondurile opţionale de pensii şi fondurile deschise (cu precădere cele diversificate şi pe acţiuni) să înregistreze un salt de audienţă major în următorii doi-trei ani, astfel încât activele lor să crească chiar de trei-cinci ori. Doar aşa, acestea ar ajunge la o dimensiune rezonabil de apropiată de cea actuală a fondurilor de pensii obligatorii, astfel încât să poată să devină jucători majori în IPO-uri şi, în general, la BVB.

Cel puţin în ceea ce priveşte dezvoltarea fondurilor pilon III, perspectivele nu se arată însă deloc încurajatoare. Motivele sunt reprezentate de faptul că iniţiativele legislative din acest an, în loc să susţină dezvoltarea lor, vor fi foarte probabil de natură să inhibe creşterea numărului membrilor şi a activelor fondurilor de pensii opţionale. Astfel, pe de o parte, este vorba de faptul că, începând cu 1 august 2025, la plata activului acumulat atât la pilonul II, cât şi la pilonul III, se reţine contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru partea din venitul din pensie care depăşeşte 3.000 lei. Pe de altă parte, potrivit noii legi privind plata pensiilor private, inclusiv pentru pilonul III, la pensionare membrii unui fond de pensii vor putea retrage cel mult 30% din suma acumulată, restul sumei urmând să fie eşalonat pe un orizont de timp de minim opt ani.

De asemenea, în ceea ce priveşte fondurile deschise, este de remarcat creşterea activelor în ultimii doi ani, astfel încât fondurile au depăşit un milion de investitori şi au trecut «în viteză» de pragul de cinci miliarde euro pe care nu au reuşit să îl depăşească în ultimii 15 ani. Modul în care industria OPCVM se va dezvolta în următorii ani va avea astfel o mare importanţă pentru viitorul economisirii în România, dar şi pentru dezvoltarea bursei din Bucureşti.

Pilonul II, inevitabil spre acţiuni pe pieţele externe

Schimbările structurale pe care creşterea accelerată a activelor fondurilor de pensii obligatorii le va avea asupra BVB sunt multiple. Pe de o parte, din 2028, aşa cum am explicat, practic aceste fonduri de pensii nu vor mai avea motivaţie să fie active în IPO-uri lansate de companii cu capitalizare ţintă semnificativ mai mică de 500 milioane euro. Pe de altă parte, apare drept un non-sens ca fondurile de pensii pilon II să continue să acumuleze semnificativ acţiuni în companiile importante de la BVB, unde deja deţin între 40% şi 60% din free-float-ul lor.

Mihai Căruntu, AAFBR: ”Fondurile pilon II vor fi forţate să predea ştafeta investiţiilor la BVB”

O teză esenţială este că free-float-ul «real» al emitenţilor se reduce deoarece, în principiu, participaţiile controlate de fondurile de pensii nu se mai întorc în piaţă decât într-o măsură relativ mică. Ca atare, pe măsură ce prezenţa fondurilor de pensii pilon II în acţionariatul principalelor companii listate se consolidează, acest fapt are un efect inevitabil de canibalizare asupra lichidităţii emitenţilor respectivi. Cu alte cuvinte, sunt create circumstanţe ca lichiditatea să devină chiar şi mai redusă în viitor. Iar acest efect negativ asupra valorii tranzacţiilor este vizibil în cazul majorităţii companiilor din indicele BET, unde fondurile de pensii obligatorii au captat poziţii majore în acţionariat.

La sfârşitul lunii februarie 2025, 94,2% din expunerea pe acţiuni a fondurilor de pensii pilon II era pe acţiuni la BVB şi doar 5,8% în acţiuni de pe pieţele bursiere dezvoltate din state membre UE. Astfel, inevitabil, este de aşteptat că fondurile de pensii îşi vor îndrepta investiţiile în următorii ani preponderent către pieţele externe. Acest lucru va avea consecinţe clare, în sensul unei creşteri a volatilităţii pieţei locale, care nu va mai putea beneficia de poziţia foarte puternică de cumpărare a fondurilor obligatorii pe toate acţiunile importante de la BVB.

Pe de altă parte însă, cererea în creştere a segmentului de retail şi menţinerea ritmului de dezvoltare al fondurilor mutuale ar trebui să compenseze, în măsură semnificativă, prezenţa tot mai limitată a fondurilor obligatorii la bursa locală.

Un lucru este clar, şi anume că, după ce fondurile de pensii obligatorii au modelat masiv bursa locală în ultimii zece ani, efectul paradoxal care se va manifesta gradual în anii următori va fi de reducere progresivă a influenţei lor asupra pieţei locale. Bursa din Bucureşti va deveni tot mai mică pentru cei mai importanţi investitori instituţionali cu capital românesc şi, până nu este prea târziu, trebuie să înţelegem şi să administrăm efectele negative care vor decurge din această realitate.

Notă: Opiniile exprimate de Mihai Căruntu în prezentul material sunt strict personale şi nu implică sau angajează în niciun fel instituţia în care activează analistul. Acest material este o părere personală a autorului în calitate de membru AAFBR cu rol strict informativ şi nu constituie o recomandare pentru a realiza investiţii în instrumente financiare la care se face referire în text.

Opinia Cititorului ( 17 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Din pozitia autorului se subintelege ca este puternic distorsionata evaluarea emitentilor la care fondurile de pensii au actiuni.Asta rezulta din restrangerea masiva a lichiditatii lor,a freefloatului real.Si asta prognozeaza autorul cand spune ca va fi volatilitate ridicata odata ce fondurile de pensii nu mai investesc.

    Cele mai bune exemplke sunt TEl,EL care saptamana trecuta au fost facute petarde cu bani foarte putini. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Nu din pozitia autorilui, din rezultatele emitentilor rezulta supraevaluarea

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    daca fondurile voastre nu merita sa-si bata capul cu detineri sub 0,5% din activ atunci hai sa ridicam la stele cotatia ca la Medlife sau Teraplast ca sa indeplinim criteriul,nu-i asa?!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. da, asa zic si eu cel mai bine sa detina fondul p2 90% din medlife, iar la TRP sa ia mai mult deoarece majoritarul se poarta foarte frumos cu minoritarii, in special pe la mama sau cealalta

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      De tot rasul aia de la Envisia ca au premiat drept cel mai bun board pe astia care fura minoritarii.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    "Indreptarea atentiei" fondurilor de pensii pilon 2 din Romania catre pietele externe inseamna ca economiile romanilor sint folosite la dezvoltarea altor state si nu a Romaniei cind aceasta are cea mai mare nevoie .De ce nu spune domnul Caruntu ca in Polonia si in Cehia exista legi care OBLIGA toate companiile cu cifre de afaceri de peste 100mil eur sa se listeze pe bursa?A atras atentia asupra acestui fapt Petrisor Peiu de la AUR......

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Deci solutia minune ar fi ultra-nationalismul economic?

      Pai hai sa OBLIGAM romanii sa consume doar produse si servicii romanesti. Si sa OBLIGAM firmele sa produca in Romania ceea ce consuma romanii.  

      De ce nu avem fabrici de banane, kiwi, avocado, laptopuri, beamveuri,  

      De ce nu se listeaza la bursa fratii Paval, cu amaritul lor de SRL? Sau Ostahie Altex? Sau Automobile Dacia? Sau Petrotel? Carefour, Metro Cash&Carry, Auchan, Mega Image, Kaufland, Lidl, Vodafone, Orange, Dante International, Coca Cola HBC, Ursus, etc.

      Sa le obligam sa se listeze. Cei care refuza vor fi nationalizati si dati in administrare eroului national Petrisor Peiu. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      O astfel de lege nu poate fi data in Romania deoarece contazice lozinca 'Nu ne vindem tara' lansata de PSD si preluatra cu succes de AUR si celelante rebuturi nationaliste, desi este foarte paguboasa.

      Totusi aceasta abordare se va intoarce impotriva celor care au promovat-o deoarece nu ne vindem tara dar sprijinim si investim in alte tari si alte econimii. Si atunci de necaz politiciienii scot o lege in care obliga fondurile pilon II sa investeasca in firme romanesti falimentare gen Tarom, CFR, Posta sau sa finanteze constructia de poduri si alte obiective de infrastructura pe motiv ca vor contribui la dezvoltarea Romaniei.

      Nu trebuie sa obligam dar ca sa se listeze mari firma ar trebui create niste facilitati fiscale pentru ele (cine se listeaza are impozit 14% timp de 5 ani, sau ceva de genul asta). 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Pentru ca nu exista astfel de legi, din cate stiu eu. Daca ar fi scrise probabil ca ar incalca mai multe principii europene: concurenta, dreptul de proprietatea, etc. Daca eu ridic o firma si o duc la 120 milioane Euro, cum pot fi obligat sa o listez la bursa? Cum ma poate obliga o lege sa renunt la proprietatea mea? P. Peiu nu este cel mai de incredere personaj cand vine vorba de economie. Ne tot atata simturile cu propunerile lui si atat. In plus, isi urmareste propriul interes.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Ștafetă , nu ștachetă!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Buna ziua,

      Așa este. Mulțumim pentru sesizare!  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    este adevarat administrarea unor participatii reduse in diferite companii mai mici nu este eficienta pt un fond de pensii, dar pe alte piete mature fondul de pensii plaseaza in fondurile mutuale de pe acea piata care la randul lor pot lua participatii mai mici pt ele consturile de administrare a acestor participatii mai mici sunt justificate. Ca atare nu neaparat fondul de pensie trebuie sa iasa pe pietele externe, sau poate iesi partial. Fondul de pensie poate contribui activ la dezvoltarea fondurilor mutuale locale, care la randul lor sa dezvolte piata locala. Fluctuatiile haotice si complet manipulate de cativa brokeri in prezent vor putea fi contracarate daca se dezvolta un ecosistem de fonduri mutuale puternice, sprijinite de fonduri de pensii si astfel sa se incurajeze cotarea unor firme de dimensiuni chiar si medii nu doar foarte mari. A avea fonduri de pensii puternice care sa investeasca puternic pe pietele externe fara a avea o piata locala puternica ar fi din nou un romanism clasic de prostie si dorinta de a pastra bursa neezvoltata utila pt diversi actori in a spala niste bani, a plati niste spagi, a scoate niste bani din diverse firme. Nu vine nici un strain sa investeasca pe bursa noastra ca sa ne o dezvolte. Ecosistemul se creaza local daca vrem evident sa cream ceva, dar nu vrem.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Foarte interesanta solutia.De altfel retin ca recent,la initiativa fondurilor,ASF reglementat posibilitatea acestora de pensii sa investeasca in mutuale,ca era interzis.

      Cred ca folosirea acestui mecanism ar trebui sa fie extrem de transparent,avand in vedere istoricul nostru cu cantec in administrarea unor mutuale. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    am o intrebare, cine detine de fapt BVB ? si cine controleaza SIFele?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Actionarii lor.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ei aș! Bogdan Dragoi!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Mă refer la 1,4,5!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Noi. 2025
Euro (EUR)Euro5.0861
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4698
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7988
Gram de aur (XAU)Gram de aur567.6303

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
sustenlandia.com
immromania.eu
world-nuclear-exhibition.com
targuldeturism.ro
thediplomat.ro
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb