Locuitorii din Teheran au început să părăsească în număr mare capitala după escaladarea conflictului dintre Israel şi Iran, unii martori vorbind despre o aglomeraţie masivă pe drumurile de ieşire din oraş, relatează dpa, de la care redăm cele ce urmează.
La staţiile de benzină s-au format luni cozi de kilometri în anumite locuri, în timp ce unele străzi au devenit foarte liniştite în oraşul cu peste 15 milioane de locuitori.
Sâmbătă, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a avertizat Iranul şi pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, că 'Teheranul va arde' dacă atacurile iraniene cu rachete asupra zonelor civile din Israel vor continua.
Katz a postat luni pe platforma X că 'locuitorii din Teheran vor plăti preţul şi curând' pentru atacurile soldate cu civili morţi în Israel.
Mulţi iranieni şi-au făcut bagajele luându-şi doar lucrurile esenţiale şi au fugit în estul ţării, care este considerat mai sigur.
În vestul ţării, unde multe instalaţii militare se află la frontieră, a fost resimţită forţa deplină a aviaţiei militare israeliene de vineri, cu un baraj de lovituri.
Zonele nordice de la Marea Caspică, care sunt în general populare printre turişti, au devenit un loc de refugiu, care afirmă cele ce urmează.
Zadshad, un profesor de 35 de ani, este unul dintre cei care au fugit împreună cu familia sa la Rasht, o localitate de lângă mare. Călătoria durează de obicei ceva mai mult de patru ore, dar acum le-a luat mai mult de o zi pe drumurile blocate dinspre capitală.
'Acum, că am ajuns, nu este mai bine. Magazinele sunt supraaglomerate şi există o criză de alimente', a declarat el pentru dpa.
Preţul pentru închirierea de locuinţe în astfel de zone a crescut după începerea ostilităţilor. Zadshad se teme de un război lung departe de casă şi spune că 'să trăim în astfel de condiţii este foarte dificil'.
O altă familie care a plecat spre Turcia cu copilul a vorbit de asemenea despre costul mare al siguranţei.
'Am împrumutat 5.000 de euro de la un prieten pentru a putea călători la Istanbul şi a ne vedea fiica, în speranţa că situaţia se va calma puţin', a declarat tatăl, în vârstă de 60 de ani, care activează în media.
'Pentru moment aşteptăm să se golească puţin străzile şi ne gândim ce punct de trecere să folosim pentru a ajunge în Turcia', a mai spus el.
Totuşi, multă lume nu a reuşit să plece. Un oficial din Teheran a vrut să plece cu maşina în Azerbaidjan, la recomandarea fratelui său din SUA, pornind la drum duminică împreună cu mama lui de 82 de ani.
'Dar din cauza traficului intens, crizei de combustibil şi stării de sănătate precare a mamei mele, a trebuit să facem cale întoarsă. Acum aşteptăm condiţii mai bune să încercăm din nou', a spus el.
Potrivit ambasadorului Iranului în România, Seyed Hossein Sadat Meidani, Israelul ţinteşte cartiere rezidenţiale, infrastructura civilă, autorităţi publice şi facilităţi nucleare aflate sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).
În ceea ce el a numit 'războiul de agresiune al Israelului împotriva Iranului' şi 'crime internaţionale comise de Israel', aproape 1.500 de iranieni au fost ucişi sau răniţi după trei zile de atacuri. Un incident deosebit de grav a implicat un atac cu rachetă israeliană asupra unei clădiri rezidenţiale din Teheran, soldat cu moartea a 60 de civili, dintre care 35 erau copii şi femei. Infrastructura publică din mai multe oraşe iraniene - precum rafinării, rezerve de energie şi apă, aeroporturi, fabrici etc. - a fost, de asemenea, vizată de Israel, conform sursei citate.
Justificarea principală invocată de Israel pentru această agresiune şi masacru este programul nuclear al Iranului. Totuşi, facilităţile nucleare ale Iranului se află sub cel mai cuprinzător şi intruziv regim de inspecţie administrat de AIEA şi sunt utilizate exclusiv în scopuri paşnice, susţine ambasadorul într-o Notă publicată luni, amintind că directorul General al AIEA, Rafael Grossi, a reafirmat, în cadrul unei sesiuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, în după-amiaza zilei de 13 iunie 2025, că orice atac armat asupra instalaţiilor nucleare destinate scopurilor paşnice constituie o încălcare a Cartei ONU, a Statutului AIEA şi a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional.
'Ca răspuns la această agresiune ilegală, Republica Islamică Iran a exercitat în mod legal dreptul său inerent la autoapărare, aşa cum este consacrat în articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite. /.../ Iranul îşi va continua apărarea până când agresiunea Israelului va înceta', subliniază ambasadorul, care solicită ca toţi membrii Naţiunilor Unite să condamne agresiunea Israelului şi să nu-i ofere niciun sprijin sau asistenţă.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 17:37)
va fi molipsitor
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 18:12)
Să nu fuga.
Să se revolte împotriva celor care îi țin in epoca de piatra.
3. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 16.06.2025, 18:32)
...