Ministerul Finanţelor: Deficitul bugetar scade la 1,03% din PIB în T1 2026

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial al Ministerul Finanţelor, execuţia bugetară aferentă primului trimestru din 2026 indică o reducere semnificativă a deficitului bugetar la 1,03% din PIB, susţinută de creşterea veniturilor, accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor, în contextul unor măsuri de consolidare fiscală şi de sprijinire a lichidităţii companiilor.

„Ministerul Finanţelor a publicat Raportul privind execuţia bugetară aferentă primului trimestru al anului 2026, document care evidenţiază o traiectorie solidă de consolidare fiscală. În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru această perioadă. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scădere de 1,25 puncte procentuale în PIB faţă de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025.

„Rezultatele primului trimestru confirmă faptul că direcţia de consolidare fiscală pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectă, reuşind să reducem deficitul bugetar la jumătate faţă de perioada similară a anului trecut. Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică. Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.”, menţionează Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

I. VENITURILE BUGETARE

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 158,76 miliarde lei, reprezentând 7,8% din PIB şi marcând o creştere nominală de 12,3% faţă de primul trimestru al anului 2025. reprezentând 7,1% ca pondere în PIB şi un grad de realizare a programului trimestrial de 100,7%. Comparativ cu perioada similară a anului anterior veniturile din economia internă au crescut, în termeni nominali, cu 10,2%, fiind de de 145,56 miliarde lei, iar ca procent în PIB cu 0,2 puncte procentuale de la 6,9% din PIB cât au fost în primul trimestru al anului 2025 la 7,1% din PIB în perioada analizată.

O componentă centrală a politicii MF în acest trimestru a fost accelerarea procesului de rambursare a taxei pe valoarea adăugată pentru a asigura companiilor fluxul vital de capital de lucru. Valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 29,2%, cu 2,4 miliarde lei mai mari faţă de anul precedent, media lunară atingând 3,6 miliarde lei. Această injectare de lichiditate a fost esenţială pentru susţinerea mediului de afaceri în contextul în care încasările brute din TVA au urcat la 33,63 miliarde lei, cu 17,7% mai mari, sub impactul Legii 141/2025 care a majorat cota standard la 21%.

În ceea ce priveşte încasările din impozitul pe venit, în primul trimestru al anului 2026, acestea au totalizat 17,97 miliarde lei, în creştere cu 19% (+2,87 miliarde lei) comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, cu un grad de realizare de 100,0% faţă de programul stabilit.

Încasările din impozitul pe pe venitul din salarii înregistrează faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025 o creştere de 7,6%, peste evoluţia fondului brut de salarii de 3,7%, dată în principal de avansul încasărilor înregistrate la acest impozit în luna ianuarie 2026 de 0,4 miliarde lei, influenţat fiind şi de măsura legislativă privind eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Impozitul pe profit a însumat 1,89 miliarde lei, în creştere cu 21,8%, unde avansul de 36,2% al încasărilor de la agenţii economici a compensat scăderea de 23,7% a impozitului virat de bănci. De asemenea, impozitele pe proprietate au crescut cu 29,7%, până la 8,17 miliarde lei, ca efect al reformei clădirilor şi terenurilor, în timp ce veniturile din accize au urcat la 10,95 miliarde lei, fiind susţinute de un plus de 20,8% pe segmentul carburanţilor, în pofida scăderii de 2,8% a încasărilor din tutun.

Veniturile nefiscale au însumat 10,82 miliarde lei, fiind în scădere cu 12,4% faţă de 2025, an marcat de încasări excepţionale. În completare, sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană şi prin PNRR au totalizat 13,2 miliarde lei, o creştere de 43,4% faţă de T1 2025, cu un salt important de 149,1% al asistenţei financiare din PNRR.

II. CHELTUIELILE BUGETARE

Cheltuielile totale au fost de 179,85 miliarde lei, reprezentând 8,8% din PIB şi înregistrând o scădere nominală de 2,8% faţă de anul precedent. Eficienţa administrativă este demonstrată de diminuarea cheltuielilor de personal cu 3%, până la suma de 40,85 miliarde lei, reprezentând 2% din PIB.

S-au direcţionat către investiţii 21,67 miliarde lei, sumă din care aproximativ 74,9% a fost acoperită direct din fonduri externe nerambursabile şi PNRR. În zona socială, plăţile au fost de 63,54 miliarde lei, în scădere cu 0,2%, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 5,8%, ajungând la 23,56 miliarde lei, în special pentru decontările de medicamente. Plăţile de dobânzi au înregistrat un avans de 7%, totalizând 13,37 miliarde lei, însă subvenţiile s-au redus cu 11,1%, până la 2,83 miliarde lei. Totodată, în ceea ce priveşte capitilul "alte cheltuieli”, ce includ burse şi despăgubiri, s-a diminuat semnificativ cu 44,5%.

III. Concluziile raportului

Analiza execuţiei bugetare la 31 martie 2026 confirmă faptul că nu s-au identificat elemente care să pericliteze ţinta de deficit aprobată pentru întregul an. Cu toate acestea, este imperativă menţinerea eforturilor de colectare pentru ca veniturile din economia internă să atingă constant nivelurile programate.

Ordonatorii principali de credite trebuie să întreprindă toate eforturile pentru a recupera decalajele de absorbţie a fondurilor externe şi a PNRR faţă de programul stabilit. Ministerul Finanţelor impune prudenţă maximă în angajarea de noi cheltuieli şi o rigoare sporită în programarea bugetară pentru restul anului 2026.”