Ministerul Sănătăţii şi Telefonul Copilului, mecanism de sprijin continuu pentru minorii în criză

Apelul la linia de urgenţă nu ar mai trebui să fie un simplu moment de descărcare emoţională, ci începutul unui parcurs real de îngrijire pentru copiii aflaţi în situaţii-limită. Acesta este obiectivul protocolului de colaborare semnat între Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia Telefonul Copilului, anunţat de ministrul Alexandru Rogobete. Iniţiativa vine într-un context alarmant: numărul apelurilor legate de dificultăţi psiho-emoţionale ale copiilor a crescut semnificativ, iar vârsta celor care cer ajutor coboară tot mai mult. Potrivit ministrului Sănătăţii, noul protocol urmăreşte să transforme apelurile la 116111 din intervenţii punctuale în puncte de plecare pentru intervenţii coordonate şi susţinute instituţional. „Apelul la 116111 trebuie să fie începutul unui parcurs real de îngrijire - nu finalul unei intervenţii de moment”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare publicată pe Facebook. Ministrul atrage atenţia că, în absenţa continuităţii, riscul reapariţiei crizei rămâne ridicat, chiar dacă un specialist reuşeşte să stabilizeze temporar copilul aflat în dificultate. Protocolul creează o „legătură funcţională” între primul semnal de alarmă şi intervenţia medicală de specialitate, astfel încât copiii care cer ajutor să nu rămână singuri după depăşirea momentului critic.

• Creştere alarmantă a apelurilor şi vârste tot mai mici

Datele prezentate de Ministerul Sănătăţii indică o evoluţie îngrijorătoare. În 2025, apelurile la linia unică 116111 privind dificultăţi psiho-emoţionale ale copiilor au crescut cu 73% faţă de anul precedent. Mai mult, cea mai mică vârstă înregistrată în rândul apelanţilor este de doar 12 ani. Aceste cifre confirmă presiunea psihologică tot mai mare resimţită de copii şi adolescenţi şi necesitatea unor mecanisme de intervenţie care să depăşească logica urgenţei de moment. Ministrul Alexandru Rogobete subliniază rolul esenţial al consilierilor şi psihologilor care preiau apelurile la Telefonul Copilului, descriindu-i drept „prima linie de protecţie” pentru copiii vulnerabili. „În spatele fiecărui apel se află oameni care ascultă, intervin şi nu abandonează copiii în momentele cele mai grele”, afirmă Rogobete. În viziunea sa, responsabilitatea statului este de a transforma aceste semnale de alarmă în trasee clare de îngrijire, care să asigure continuitatea sprijinului medical şi psihologic. Protocolul semnat marchează un pas în această direcţie, prin conectarea intervenţiei telefonice cu sistemul medical şi cu servicii specializate capabile să preia cazul pe termen mediu şi lung.