Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

Miracolele s-ar putea să nu fie suficiente pentru salvarea băncilor europene

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /


Călin Rechea

Criza generată de pandemia de coronavirus nu avea cum să prindă pregătite băncile europene. Orice criză, chiar şi mult mai mică, se poate dovedi fatală pentru multe instituţii financiare ale zonei euro, în condiţiile în care sistemul lor "imunitar" a fost puternic erodat de politica monetară a Băncii Centrale Europene din ultimul deceniu.

Acesta este contextul în care extinderea operaţiunilor de refinanţare ale BCE şi a programului de relaxare cantitativă nu a împiedicat indicele EURO Stoxx Banks, care include principalele 25 de bănci din zona euro, să atingă un nou minim istoric (vezi graficul 1).

Pe fondul ineficienţei măsurilor anunţate după ultima şedinţă de politică monetară, BCE a completat planul de stimulare şi cu operaţiuni de refinanţare de până la 98 de zile. Băncile au primit finanţări de 109,1 miliarde de euro în prima tranşă, după cum scrie Bloomberg.

Din păcate, astfel de măsuri nu "vindecă" portofoliile de credite neperformante şi nici nu îmbunătăţesc gradul de capitalizare.

În ciuda unor rate de adecvare a capitalului care se apropie, de multe ori, de 20%, sau depăşesc semnificativ acest prag în cazul băncilor din Scandinavia, capitalul băncilor europene nu pare a fi suficient.

De ce? Pentru că sistemul de ponderare în funcţie de risc a expunerilor "ascunde" adevărata situaţie. De exemplu, obligaţiunile guvernamentale au pondere zero, adică nu este alocat capital pentru acoperirea unor eventuale pierderi la nivelul acestui segment.

Mai mult, ponderile acordate expunerilor imobiliare rezidenţiale sunt foa­rte scăzute, mai ales dacă există şi programe guvernamentale de stimulare sau garantare a creditelor ipotecare, ceea ce înseamnă că o reducere a preţurilor de pe piaţa imobiliară poate avea efecte catastrofale.

Deoarece acţionarii şi alţi investitori s-au dovedit reticenţi în a participa la majorările "clasice" de capital în ultimul deceniu, chiar şi instituţiile financiare importante la nivel continental sau regional au apelat la emisiuni de obligaţiuni convertibile în acţiuni, aşa-numitele CoCo (n.a. Contingent Convertibles).

Piaţa acestor titluri a devenit deosebit de "exuberantă" în ultimele luni, iar recent au apelat la această formă de "recapitalizare" instituţii financiare precum Deutsche Bank sau Piraeus Bank.

În prima parte a lunii februarie 2020, Financial Times a scris că "Deutsche Bank vinde în premieră obligaţiuni AT1 în dolari".

Suma atrasă a fost de 1,25 miliarde de dolari, la un cupon de 6%, fără scadenţă şi opţiune de răscumpărare în octombrie 2025. Finanţarea atrasă a intrat în capitalul de rang 1 al băncii. "Banca a primit cereri de până la 14 miliarde de dolari pentru aceste obligaţiuni", scria atunci FT, care sublinia că "interesul investitorilor pentru cel mai riscant tip de datorie bancară arată o revenire a încrederii".

"O astfel de emisiune ar fi fost de neconceput în urmă cu câteva luni", a declarat un analist de credit pentru Financial Times.

Tot de neconceput este şi deţinerea acestor obligaţiuni acum, la circa o lună de la listarea lor la Bursa din Frankfurt. După tranzacţionarea la o "valoare" uşor peste cea nominală în primele zile, obligaţiunile Deutsche Bank cu ISIN-ul US251525AX97 au intrat pe o traiectorie accelerată de scădere. Cotaţia de ieri a fost sub 56% din valoarea nominală (vezi graficul 2).

Căderea a fost mult mai brutală pentru obligaţiunile emise de Piraeus Bank pentru suplimentarea capitalului de rang 2, cu o valoare nominală totală de 500 de milioane de euro.

Preţul acestor obligaţiuni a ajuns la 40% din valoarea nominală la Frankfurt, de la circa 80% la începutul lunii curente şi 98% la mijlocul lunii trecute.

Recent, Financial Times a scris că "obligaţiunile AT1 de la Deutsche Bank au înregistrat una dintre cele mai mari căderi" şi l-a citat pe un bancher de investiţii, care a subliniat că "oamenii s-au aruncat orbeşte şi fără discriminare la titlurile AT1, iar acum sunt masacraţi".

Publicaţia financiară aminteşte, apoi, un lucru deosebit de interesant: "obligaţiunile AT1 au fost introduse de autorităţile de reglementare după criza financiară pentru consolidarea bilanţurilor bancare". În plus, "titlurile nu au maturitate, au rate ridicate ale cuponului, iar principalul nu trebuie rambursat", dar "aceste obligaţiuni vor genera pierderi totale pentru investitori dacă banca depăşeşte anumite praguri de viabilitate".

Dar problemele băncilor europene nu se opresc aici. De fapt, acestea au căpătat, nu demult, o dimensiune suplimentară, prin introducerea standardului de contabilitate IFRS 9.

"Noile reguli contabile reprezintă o problemă", a declarat un membru al conducerii Băncii Centrale Europene pentru FT, deoarece "conduc la creşterea provizioanelor într-o manieră dramatică", adică "au un efect prociclic".

Oare cum a fost posibilă aprobarea unor astfel de "standarde" care contribuie la accelerarea căderii şi contracţia creditării în perioade de criză? Care a fost "marele tablou" al noii reglementări, cu implicaţiile sale de ordine superioare, mai ales că IFRS 9 presupune utilizarea pe scară largă a unor metode statistice sofisticate?

O cerinţă importantă din IFRS 9 este aceea a constituirii din timp a provizioanelor pentru creditele care pot deveni neperformante în urma "schimbării semnificative a circumstanţelor".

Un bancher de la UBS a declarat că "epidemia de coronavirus va fi primul test real al standardului IFRS 9", iar Asociaţia Băncilor din Germania deja a început activitatea de lobby pentru flexibilizarea standardului, după cum mai scrie Financial Times.

Pe de altă parte, un bancher de la JP Morgan a precizat că "flexibilizarea bruscă a regulilor contabile pentru anumite perioade va avea ca efect reducerea încrederii în sistem".

Este greu de crezut că băncile din ţara noastră nu vor fi afectate de extinderea problemelor în sistemul bancar european.

În ciuda declaraţiilor din ultimii ani ale oficialilor BNR, conform cărora sis­temul bancar este solid şi bine capitalizat, o declaraţie recentă a lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, pune sub semnul întrebării adevărata situaţie.

Dacă băncile sunt bine capitalizate, atunci de ce "publicul şi întreaga societate românească trebuie să înţeleagă că urgenţa întâi este să nu cadă băncile", iar "riscurile trebuie împărţite între bănci şi clienţi"?

Iar dincolo de adevăratul risc din sistemul bancar, oare autorităţile naţionale sunt pregătite să dezamorseze "bomba cu ceas" ascunsă în bugetul ţării, adică datoriile contingente aferente programului Prima Casă?

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Se va face un Comitet Mondial de planificare monetar-fiscala cu subcomitete naționale, regionale, locale. E nevoie pentru că trebuie centralizate măsurile de stimulare, sunt atâtea ca li se pierde numărul:

    Se scad toate dobânzile , se achiziționează titluri de stat și datorie a unor firme (care nu e sigur că mai au activitate!!!) de către bănci centrale, se anulează obligații ale firmelor către bugete (care oricum aveau deficite!!) si se acordă împrumuturi de către state către firme ...suspendate. 

    E așa simplu. 

    Toată lumea va deveni milionara în dolari , nemaifiind vreo deosebire între cei americani și cei caraibieni. 

    De ce această nebunie? 

    Simplu, Coronvirusul riscă să omoare câteva  

    (zeci) de milioane de bătrâni bogați din Occident si pentru ei se închid tarile, rând pe rând . 

    În fiecare an, în țările sarace, mai mult de un milion de oameni mor în accidente rutiere și milioane de copii mor de boli datorate lipsei de apă potabilă sau hrana. 

    Alte milioane oameni mor la locul de muncă ...în accidente sau de boli profesionale. 

    Se închid tarile si consumul mondial din aceste cauze ?  

    Nu , căci cei care beneficiază de acest consum sunt taman tarile bogate din Emisfera nordica ,unde unul din 3 oameni are peste 50. de ani și unde , înafară de imigranți , mai nimeni nu mai muncește . 

    Va reuși ceva această dorinta de a salva pe cei bogați și bătrâni? 

    NU 

    1. Ca să fiu înțeles: salvarea batranilor era posibilă, în parte, prin izolarea lor câteva luni- cum au propus epidemiologii englezi si olandezi.

      Salvarea AVUTIEI lor nu mai era posibilă (turismul, liniile aeriene etc ) toate au căzut în momentul în care batranii din Occident au ieșit din economie, unde aveau rolul- exagerat si nesustenabil- de deținători ai averii după care râvnea si pt.care asuda restul lumii 

      Incercarea de a salva si una si alta va produce un haos de nedescris. 

      AVUTIA statelor din emisfera nordică (Ue, sua, Japonia) e demulta vreme o înșelătorie 

      Si aceasta molima o va demasca 

      Ea nu ar fi fost o înșelătorie periculoasă dacă statelor sărace și emergente li s-ar fi transferat, just si necesar, o mai mare parte din avuția mondiala, cf muncii.

      Or aceasta a rămas în Nord si, la fiecare criza mondiala REDRESAREA nu poate veni decât prin reluarea consumului prima dată de către cei avuți si abia , secundar , de ceilalti .Ori acum aia avuți au paralizat, iar restul lumii e în starea deplorabilă de săraci 

      Redresarea economică va fi foarte lentă acum și va veni - natural- dinspre tari ca India, Brazilia, China etc

      Până atunci se poate tipări oricât în Occident. Cam degeaba. 

      Amestec de adevaruri si fantezii.

      A fost amuzant. 

      Pai nu vrut să fiu chiar riguros

      Am lăsat asta pt experți și..

      co.mitete 

    Toată criza e combătută cu banii netipariti efectiv, ci bătuți, adăugați din computer de băncile centrale. Se urmărește de fapt sa nu mai folosim deloc cash, ci numai cardul. Problema este ce faci când cade sistemul de plati online la mai multe bănci într-o singură zi așa cum a fost in urma cu o luna in România, când au fost blocate în aceeași zi plățile cu cardurile BT, Raiffeisen, ING și inclusiv Revolut? Daca ai nevoie urgent de ceva, cu ce plătești in ziua aceea? De aceea, este nevoie sa existe în paralel și plată cash. Chit că lui Adrian Vasilescu ii put a gunoi banii vechi din cămările BNR.

    Uitati ca politica de quantitative easing a bancilor centrale a introdus in economie cantitati uriase de bani fara acoperire. Acesti bani si-au indeplinit rolul (imbogatirea fara limite a clasei bogate) si acum trebuie scosi din economie cu orice pret, iar cea mai facila cale este (paradoxal) devalorizarea brusca, abrupta a tuturor activelor. Prin aceasta masura de prabusire controlata (dezastru creativ) e drept, pierd si cei bogati ceva avere, dar nu despre bani e vorba in aceasta manevra mondiala ci de control (adica parghiile, sforile).

    Pentru cei care detin parghiile si care vor dobandi si mai multe parghii din economia FRICII, banii nu mai conteaza, conteaza scopul final.  

    Asa ca, concentrati-va nu pe bani, nu pe valoarea activelor ci pe ceea ce se doreste sa rezulte din aceasta tragedite montiala - un guvern unic, un cip sub piele care sa contina o identitate digitala unica si cati bani are fiecare in cont, bani exclusiv electronici controlati de cei din varful piramidei, control total electronic al miscarii populatiie si multe alte grozavii pe care le stiti deja.  

    Deci ochii mai putin atintiti pe bani si mai mult focusati pe scop. Cui foloseste o astfel de cultivare a fricii mondiale in secolul 21 si cu ce SCOP !!! Atentie la SCOP !!! 

    1. Scopul scuza mijloacele. Ne vom aminti cindva si de libertatea de a exista. Lumina ochilor ti-o va stinge guvernul mondial.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

26 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8731
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1224
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5473
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3888
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.3262

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie